marți, 26 ianuarie 2010

COR revizuit

http://www.mmuncii.ro/ro/c-o-r-664-view.html

luni, 25 ianuarie 2010

Ministerul Muncii: Peste 3800 de ocupatii, in COR actualizat

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS) si Institutul National de Statistica (INS) au actualizat Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR), informeaza un comunicat de presa al ministerului. In prezent, nomenclatorul numara 3852 de ocupatii.
COR reprezinta sistemul de identificare, ierarhizare si codificare a tuturor ocupatiilor desfasurate in economie, indiferent de tipul si locul desfasurarii lor.

Potrivit MMFPS, in clipa de fata, nomenclatorul cuprinde 3852 de ocupatii, insa numarul lor se modifica in permanenta in functie de modificarile din piata muncii.

Clasificarea se aplica in toate domeniile de activitate economica si sociala, la completarea documentelor oficiale, ori de cate ori se cere precizarea ocupatiei care face obiectul activitatilor desfasurate.

Utilizarea codurilor COR este obligatorie pentru toate organele administratiei publice centrale si locale, unitatile bugetare, agentii economici, indiferent de forma de proprietate, organizatiile patronale, sindicale, profesionale si politice, fundatiile,asociatiile, persoanele fizice si juridice.

“Ocupatiile cuprinse in COR sunt rezultatul unei activitati continue, pentru ca piata muncii din Romania, ca si cea din Uniunea Europeana, este o piata dinamica, supusa permanent unor schimbari generate, pe de o parte, de modificarea continutului unor activitati, de disparitia altora, precum si de aparitia unui numar semnificativ de ocupatii noi induse de procesele tehnologice actuale, de diversificarea productiei si de progresul tehnic, iar pe de alta, de criza economica”, se explica in comunicat.

Conform MMFPS, COR-ul este rezultatul nevoilor pietei si oricare dintre meseriile cuprinse in COR are utilitate pentru agentii economici si/sau institutiile publice.

Actualizarea si revizuirea acestui nomenclator se realizeaza, la solicitarea utilizatorilor, de catre MMFPS si INS.

In vederea introducerii unei ocupatii in COR, solicitantul trebuie sa depuna la Ministerul Muncii urmatoarea documentatie:

a) memoriu justificativ din care sa reiasa:
1. denumirea ocupatiei, in limba romana, pentru care se face cererea de introducere in COR;
2. codul COR pentru grupa de baza, precum si codul COR pentru ocupatia propusa a fi introdusa in COR;
3. codul activitatii economice din Clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN), care presupune introducerea ocupatiei propuse, pentru realizarea concordantei dintre activitate si ocupatie;
4. studiile si analizele facute de agentii economici interesati pe piata fortei de munca, din care sa rezulte necesitatea actualizarii, anexate memoriului justificativ;

b) descrierea ocupatiei din care sa rezulte urmatoarele elemente: atributii si responsabilitati; uneltele si instrumentele de lucru utilizate; programul de lucru; mediul de activitate; situatiile de risc; cerintele pentru exercitarea ocupatiei; cerintele referitoare la formarea profesionala; nivelul de instruire solicitat pentru practicarea ocupatiei; tipul actului de calificare solicitat pentru practicarea ocupatiei; specializarea obtinuta prin actul de calificare, conform legislatiei in vigoare; salarizarea; promovarea in munca; dinamica meseriei pe piata muncii; meserii inrudite din COR; specializarile;

c) adresa din partea ministerului de resort care reglementeaza activitatea in domeniu sau, dupa caz, a asociatiilor profesionale (comitetelor sectoriale), din care sa rezulte acordul acestora pentru actualizarea COR;

d) precizarea bazei legale prin care s-a aprobat practicarea ocupatiei respective.

Revizuirea si actualizarea COR a fost un proiect necesar, determinat, pe de o parte, de aceasta dinamica ocupationala, iar pe de alta, de necesitatea ca toti utilizatorii acestui nomenclator sa aiba acces la o singura clasificare, evitandu-se astfel o serie de probleme aparute la incheierea contractelor individuale de munca, elaborarea standardelor ocupationale si a celor de pregatire profesionala etc., generate de utilizarea altor nomenclatoare aparute pe site-uri web sau publicate fara acordul MMFPS.

Totodata, revizuirea clasificarii a fost impusa de obligativitatea ca Romania sa implementeze Clasificarea Internationala Standardizata a Ocupatiilor - ISCO-08 si sa adapteze anchetele statistice conform structurii acestei clasificari reglementare impusa de Comisia Europeana.

COR este un nomenclator aparut in anul 1995, aprobat prin Ordinul comun al Ministrului Muncii si Protectiei Sociale si al presedintelui Comisiei Nationale pentru Statistica nr. 138/1949/1995 privind aprobarea Clasificarii ocupatiilor din Romania (C.O.R.).

Inregistrarea CIM cu o zi inainte de inceperea activitatii

Incepand cu data de 1 februarie 2010, Hotararea Guvernului nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 22 februarie 2006 se modifica si se completeaza astfel:
Registrul se intocmeste in forma electronica.
Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP);
b) data angajarii;
c) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;
d) tipul contractului individual de munca;
e) data si temeiul incetarii contractului individual de munca.
La angajarea fiecarui salariat, elementele prevazute la lit. a) - d) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza si se transmite la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul angajatorul cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariat.

Elementele prevazute la lit. e) se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca.
Asadar, angajatorii au obligatia de a transmite registrul in forma electronica la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au sediul sau domiciliul, dupa caz, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre primul salariat.
Constituie contraventii urmatoarele fapte savarsite de angajatori, persoane fizice sau juridice:
a) neinfiintarea registrului si/sau netransmiterea acestuia in forma electronica la inspectoratul teritorial de munca in termenele si forma prevazute de prezenta hotarare;
b) refuzul de a pune la dispozitie inspectorului de munca registrul in forma electronica, precum si dosarul personal al salariatilor;
c) necompletarea registrului in conformitate cu prevederile prezentei hotarari;
d) neinregistrarea contractelor individuale de munca in registru anterior inceperii activitatii;
e) completarea registrului cu date eronate.
Contraventiile se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cele prevazute la lit. a) - c), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei;
b) cea prevazuta la lit. d), cu amenda de la 1.500 lei pentru fiecare contract individual de munca neinregistrat, fara ca valoarea cumulata a amenzii, determinata de numarul efectiv de astfel de contracte, se depaseasca cuantumul de 20.000 lei;
c) cea prevazuta la lit. e), cu amenda de la 3.500 lei la 5.000 lei.
(Hotararea Guvernului nr. 37 din 15 ianuarie 2010 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 20 ianuarie 2010)

Neplata contributiilor pentru ajutorul de inmormantare

Intrebare:
Ce implica un ajutor de deces acordat salariatului cf.ccm(asigurat si angajator) avand in vedere ca este cheltuiala neimpozabila - deductibila fiscal care se suporta din 2 % din fondul de salarii ?Se retine cas, cass, somaj iar societatea suporta cas (20.8%), somaj, cass 5.2 %, contrib.cm...
Raspuns:
In prezent, nu exista o definitie clara, stabilita prin lege, a venitului brut realizat lunar, care sa fie aplicabila intocmai pentru plata contributiilor sociale obligatorii.

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse a incercat sa dea o astfel de definitie prin emiterea Ordinului nr. 122/2008, insa acest ordin nu a fost publicat.

In acest context, dat fiind lipsa unei definitii care sa stabileasca cu certitudine ce anume cuprinde sintagma „venit brut realizat lunar", faptul ca nu se datoreaza contributia de asigurari sociale asupra sumelor reprezentand ajutoarele prevazute la art. 55 alin. 4 lit.a) din Codul fiscal, rezulta din interpretarea per a contrario a normelor juridice incidente.

Astfel, conform art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.
Or, veniturile realizate de asiguratii prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. I din Legea nr.19/2000, respectiv, salariatii, sunt veniturile salariale in care nu sunt incluse si ajutoarele prevazute la art. 55 alin. 4 lit. a) din Codul fiscal.
In sprijinul acestor afirmatii sunt si dispozitiile prevazute la pct. 5 lit. A din Norma de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, care stabilesc modul de completare a Declaratiei nominale. Potrivit acestor dispozitii, in rubrica TOTAL, din care: se inscrie dupa caz salariul individual brut realizat, inclusiv sporurile si adaosurile in cazul asiguratilor cu contract individual de munca.
Or, ajutoarele materiale nu sunt incluse in categoria salariul individual brut realizat, a sporurilor sau a adaosurilor. Prin urmare, aceste ajutoare nu se trec in Declaratia nominala astfel ca, asupra acestor sume nu se datoreaza contributia de asigurari sociale (atat contributia individuala de asigurari sociale cat si contributia datorata de angajator bugetului asigurarilor sociale de stat).
De asemenea, angajatorul nu datoreaza contributia la asigurarile sociale de sanatate intrucat in conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Norma metodologica aprobata prin Ordinul nr. 617/2007, angajatorii au obligatia sa calculeze, sa retina si sa vireze lunar in contul deschis la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului, in a caror raza sunt luati in evidenta ca platitori de impozite si taxe, contributia datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva, raportat la fondul de salarii realizat.
Potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, prin fond de salarii realizat, in sensul prezentelor norme metodologice, se intelege totalitatea sumelor constituite si utilizate de persoanele fizice si juridice pentru plata drepturilor salariale sau/si drepturilor asimilate salariilor, asa cum sunt definite in Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul fiscal. Fondul de salarii realizat cuprinde si veniturile din salarii care, potrivit Codului fiscal, nu sunt impozabile.
Or, conform art. 55 alin. (4) lit.a) din Codul fiscal, ajutorul de inmormantare nu este inclus in veniturile salariale.
Nici salariatul nu datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate intrucat potrivit art. 5 alin. (1) din Norma metodologica aprobata prin Ordinul nr. 617/2007, contributia lunara a persoanelor asigurate se stabileste sub forma unei cote stabilite de lege, aplicata asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit.
In temeiul prevederilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, a carei cota se aplica asupra bazei lunare de calcul, reprezentata de venitul brut realizat lunar, in situatia persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevazute la art. 19.
In venitul brut realizat lunar nu intra ajutorul de inmormantare intrucat acest ajutor nu se acorda din fondul de salarii.
De asemenea, angajatorul nu datoreaza contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj in baza art. 26 din Legea nr.76/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit caruia, angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, a carei cota se aplica asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform art. 27 alin. (1).

marți, 19 ianuarie 2010

Somajul tehnic si concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani

20 Ianuarie 2010Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu


" Potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii[1], contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare."
Intr-un atare caz este vorba de un „somaj tehnic”, evident cu caracter temporar2.
Asa cum dispune art. 49 alin. (3) din Codul muncii, pe durata suspendarii contractelor individuale de munca pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat prestarea muncii si plata salariului, daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
In acest sens art. 53 din acelasi act normativ dispune ca exista obligatii reciproce intre parti:
Ø angajatorul va asigura salariatilor o indemnizatie ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat;
Ø salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa dispuna reinceperea activitatii.
Cauza obligatiei unei parti o constituie executarea obligatiei celeilalte.
Pe durata somajului tehnic, persoanele isi pastreaza calitatea de salariat si de asigurat in sistemele publice de asigurari, dar aceasta perioada nu constituie vechime in munca. Se pune astfel problema dreptului la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanta de uregenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului3, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.
La alin. 2 lit. k) a aceluiasi articol, se stipuleaza ca cele 12 luni mentionate pot fi constituite integral si din perioada de intrerupere temporara a activitatii, din initiativa angajatorului, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii. Este vorba de situatia reglementata de art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii – somajul tehnic.



--------------------------------------------------------------------------------

1Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003), modificata si completata ulterior.
2 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III-a, p. 490.
3 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1008 din 14.11.2005, modificata si completata ulterior.

luni, 18 ianuarie 2010

Raspunderea patrimoniala a angajatorului pentru nerestituirea carnetului de munca fostului sau salariat

Raspunderea patrimoniala a angajatorului pentru nerestituirea carnetului de munca fostului sau salariat
18 Ianuarie 2010 Av. drd. Laura Georgescu si drd. Ana Cioriciu Stefanescu
Potrivit art. 4 alin. (1) din Decretul 92/1976 privind carnetul de munca [1], inca in vigoare, carnetul de munca este un act personal al titularului si nu poate fi cedat sau instrainat. Carnetul se pastreaza de unitate atat timp cat titularul este incadrat in munca, acesta avand dreptul sa verifice exactitatea tuturor datelor inscrise in carnet. La incetarea activitatii sau in caz de transferare, carnetul de munca se inmaneaza titularului, completat cu toate inscrierile la zi. La reincadrarea in munca, precum si in cazul incadrarii prin transfer, unitatea este obligata sa ceara, iar cel in cauza sa depuna carnetul de munca.

NORME legea unica a salarizarii

Ordinul MMFPS nr. 32/2010 - monitorizarea si controlul aplicarii prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 - salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice la nivelul institutiilor si autoritatilor publice ale administratiei locale

Ordinul ministerului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 32/2010 pentru monitorizarea si controlul aplicarii prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice la nivelul institutiilor si autoritatilor publice ale administratiei locale a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 31, din 15 ianuarie 2010.
Avand in vedere:
— prevederile art. 10 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice;
— Hotararea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;
— Hotararea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul muncii, familiei si protectiei sociale si ministrul finantelor publice emit urmatorul ordin:
Art. 1. — Se aproba organizarea unui sistem de monitorizare si control al aplicarii prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice la nivelul institutiilor si autoritatilor publice ale administratiei locale, prin agentiile teritoriale pentru prestatii sociale si directiile generale ale finantelor publice teritoriale, din subordinea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si, respectiv, Ministerului Finantelor Publice.
Art. 2. — (1) Pana la data de 31 ianuarie 2010 agentiile teritoriale pentru prestatii sociale, cu sprijinul directiilor generale ale finantelor publice teritoriale, vor proceda la instruirea ordonatorilor principali de credite ai autoritatilor publice locale (primarii si consilii judetene), precum si a persoanelor din cadrul acestora cu responsabilitati in reincadrarea personalului propriu, in legatura cu modul de stabilire a salariilor in primul an de aplicare a Legii nr. 330/2009, pe baza precizarilor metodologice aprobate de Guvern la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerului Finantelor Publice.
(2) Pentru ordonatorii secundari si tertiari de credite, al caror personal urmeaza sa fie reincadrat, instruirea asupra modului de aplicare a cadrului legal se va face de catre ordonatorii principali de credite.
Art. 3. — (1) Controlul aplicarii Legii nr. 330/2009 de catre autoritatile publice locale revine in sarcina agentiilor teritoriale pentru prestatii sociale, in privinta actelor de decizie interna ale ordonatorilor de credite ai institutiilor si autoritatilor publice locale, prin care se stabileste salarizarea personalului propriu.
(2) In vederea aplicarii prevederilor alin. (1), ordonatorii de credite ai institutiilor si autoritatilor publice locale au obligatia sa transmita unitatilor de trezorerie teritoriale unde au contul deschis, pana la data de 3 februarie 2010, situatia privind modul de reincadrare a personalului, conform statului de personal pe luna ianuarie 2010 al carui modelul este prevazut in anexa nr. 1 la prezentul ordin. Unitatile de trezorerie teritoriale transmit situatiile grupate pe ordonatori principali de credite ai bugetelor locale la activitatile de trezorerie si contabilitate publica judetene. Activitatile de trezorerie si contabilitate publica judetene transmit situatiile grupate pe ordonatori principali de credite ai bugetelor locale agentiilor teritoriale pentru prestatii sociale.
(3) Controlul prevazut la alin. (1) se realizeaza de catre agentiile teritoriale pentru prestatii sociale in perioada 1 februarie—31 martie 2010.
(4) Dupa verificarea situatiilor privind modul de reincadrare a personalului, agentiile teritoriale pentru prestatii sociale comunica ordonatorilor de credite rezultatul verificarii. Adresa de comunicare va fi transmisa prin unitatile de trezorerie teritoriale.
(5) Ordonatorii de credite au obligatia ca in termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii sa corecteze eventualele reincadrari eronate si sa retransmita situatia prevazuta la alin. (2). In caz contrar, agentiile teritoriale pentru prestatii sociale vor sesiza Curtea de Conturi asupra neregulilor constatate.
Art. 4. — Controlul aplicarii Legii nr. 330/2009 de catre autoritatile publice locale revine in sarcina directiilor finantelor publice teritoriale, in privinta concordantei dintre totalul de plata inscris in situatia recapitulativa prevazuta in anexa nr. 2 la prezentul ordin si documentele de plata privind drepturile de personal. In cazul in care, pentru plata drepturilor aferente lunii martie a.c., ordonatorii de credite ai bugetelor locale nu detin documentul eliberat de catre agentiile teritoriale pentru prestatii sociale, care atesta verificarea modului de reincadrare a personalului, unitatile Trezoreriei Statului vor sesiza Curtea de Conturi asupra neregulilor constatate.
Art. 5. — Controlul exercitat de agentiile teritoriale pentru prestatii sociale si directiile generale ale finantelor publice teritoriale nu exonereaza de raspundere ordonatorii de credite, in eventualitatea unor iregularitati, constatate ulterior, in legatura cu modul de reincadrare a personalului.

miercuri, 13 ianuarie 2010

Mamele ar putea primi o singură alocaţie pentru naşterea copilului, în valoare de 350 lei

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a supus vineri, 8 ianuarie 2010, spre dezbatere publică un Proiect de Ordonanţă de Urgenţă prin care propune instituirea unei noi alocaţii, şi anume: alocaţia pentru naşterea copilului, începând cu anul 2010.
Astfel, Ordonanţa aduce următoarele noutăţi:
• mamele au dreptul la o alocaţie pentru naşterea copilului, în cuantum de 350 de lei, acordată pentru fiecare copil născut, începând cu anul 2010;
• acordarea alocaţiei se face numai la cerere, depusă la primărie în termen de maximum 12 luni de la naşterea copilului, şi în baza actelor doveditoare;
• alocaţia se acordă o singură dată pentru fiecare copil născut, chiar şi în cazul copiilor născuţi morţi sau decedaţi ulterior naşterii;
• au drept la alocaţia pentru naşterea copilului atât cetăţenii români, cât şi cetăţenii străini sau apatrizi cu domiciliul sau reşedinţa în România;
• eliminarea trusoului pentru nou-născuţi.

Art. 2-7 prevăd modalităţile de acordare a alocaţiei pentru naşterea copilului.

Alin. 2 al art. 8 din proiectul de OUG prevede următoarea situaţie: „pentru copiii născuţi până la 31 decembrie 2009, solicitarea şi/sau plata drepturilor de alocaţie pentru copiii nou-născuţi şi trusou pentru nou-născuţi se efectuează în baza prevederilor legale în vigoare la data naşterii copilului, dar nu mai târziu de 31 octombrie 2010. După această dată, drepturile se prescriu”.

Pentru a veni în sprijinul familiilor în care se nasc copii, statul – prin Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat – a instituit alocaţia pentru nou-născuţi, acordată pentru primii 4 copii născuţi vii.

Totodată, în decembrie 2006 statul a hotărât acordarea trusoului pentru nou-născuţi, prin adoptarea Legii nr. 482/2006, potrivit căreia toţi copiii nou-născuţi beneficiază de produse, precum haine, lenjerie şi produse pentru îngrijire, în valoare de 150 lei.
Însă, proiectul de OUG iniţiat de Ministerul Muncii, propune eliminarea acestui trusou, imposibil de achiziţionat la timp, pentru copiii născuţi după data de 31 decembrie 2009, iar pentru cei născuţi în perioada ianuarie 2007 – decembrie 2009 să fie acordată contravaloarea trusoului.

Astfel, având în vedere cheltuielile la care sunt supuse familiile în care se nasc copii, Ministerul Muncii propune modificarea actelor normative care reglementează această materie prin instituirea unei singure alocaţii destinate naşterii copilului.

Prin urmare, la data intrării în vigoare a prezentei OUG vor fi abrogate următoarele acte normative:
- Legea nr. 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi, publicată în M.Of. nr. 1028 din 27 decembrie 2006;
- OG nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecţiei sociale, cu modificări ulterioare, publicată în M.Of. nr. 67 din 29 ianuarie 2007;
- art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în M.Of. nr. 401 din 20 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;
- art. 47-52 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin HG nr. 1010/2006, publicată în M.Of. nr. 690 din 11 august 2006.

Sugestiile şi/sau propunerile cu privire la proiect pot fi trimise pe site-ul Ministerului până la data de 15 ianuarie 2010.

Nomenclatoare utile

http://consultantafiscala.ablog.ro/2010-01-13/nomenclatoare-utile-in-domeniul-fiscal.html

marți, 5 ianuarie 2010

Buget 2010: Cotele contributiilor de asigurari sociale raman la nivelul din 2009

6 Ianuarie 2010
Avocatnet.ro
Contributiile de asigurari sociale raman la nivelul din 2009 si se aplica incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie, potrivit proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat, aflat in dezbatere la Parlament.
Bugetul asigurarilor sociale de stat stabileste cotele de contributie ale angajatilor si ale angajatorilor, care se vor aplica incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie, care au ca termen de calcul, declarare si plata data de 25 februarie 2009.
Contributiile de asigurari sociale
In baza prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, pentru anul 2009, cotele de contributie de asigurari sociale vor fi:
a) 31,3% pentru conditii normale de munca, datorata de angajator si angajati, din care 10,5% datorata de angajati si 20,8% datorata de angajatori;
b) 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorata de angajator si angajati, din care 10,5% datorata de angajati si 25,8% datorata de angajatori;
c) 41,3% pentru conditii speciale de munca, datorata de angajator si angajati, din care 10,5% datorata de angajati, si 30,8% datorata de angajatori.

In cota de contributie individuala de asigurari sociale, datorata de angajati, este inclusa si cota de 2,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat.

Contributiile la somaj, accidente de munca si la Fondul de garantare

Contributia datorata la bugetul asigurarilor de somaj va fi de 0,5%, atat in cazul angajatorilor, cat si in cazul angajatilor. In schimb, contributia datorata la bugetul asigurarilor de somaj de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj va fi de 1%.

In plus, contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale va fi de 0,25%.

Cotele de contributii datorate de angajatori, in functie de clasa de risc, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, vor fi intre 0,15% si 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.

Cotele se aplica incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2010.

Punctul de pensie si salariul mediu

Potrivit proiectului de buget, valoarea punctului de pensie este de 732.8 lei si se aplica incepand cu 1 ianuarie 2010.

Totodata, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2010 este de 1836 lei.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileste, in conditiile legii, in cazul:
-asiguratului sau pensionarului la 1836 lei
-unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului la 918 lei

Salariul minim pentru bugetari va fi de 705 lei, incepand cu 1 ianuarie 2010

Legea salarizarii unitare nu va diminua venitul minim brut al personalului platit din fonduri publice, astfel ca bugetarii al caror salariu de baza nu depaseste 705 lei/luna vor beneficia de o majorare, incepand cu 1 ianuarie 2010, venitul lor lunar brut urmand a se ridica la aceasta suma, informeaza un comunicat de presa al Ministerului Muncii (MMFPS).
Legea –cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, iar anumite prevederi ale prezentei legi au intrat in vigoare de la data de 1 ianuarie 2010.

Actul normativ se va aplica etapizat, in perioada 2010 – 2015.

Potrivit MMFPS, vor exista majorari succesive si diferentiate a salariilor de baza, a soldelor functiilor de baza pentru personalul militar si a indemnizatiilor lunare de incadrare, astfel incat la sfarsitul intervalului sa se ajunga la un raport intre salariul de baza minim si cel maxim in sectorul bugetar de 1 la 12.

In acest context, la trecerea de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salariare, atat in anul 2010, cat si in perioada de implementare a legii, nu va fi diminuat salariul brut de care beneficiaza personalul potrivit actualelor reglementari.

Astfel, salariile de baza si soldele functiilor de baza, care la data de 31 decembrie 2009 aveau o valoare mai mica de 705 lei/luna, vor fi majorate la aceasta valoare, incepand cu data de 1 ianuarie 2010.

“In vederea simplificarii sistemului de salarizare si ierarhizare, proces ce se va realiza in cursul anului 2010, fost infiintata, potrivit legii, o comisie bipartita, alcatuita din specialisti ai ministerelor si reprezentanti ai confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national”, se mai arata in comunicatul de presa.

Prima intalnire a comisiei va avea loc, miercuri, la sediul MMFPS.

site legi europene

http://eur-lex.europa.eu

luni, 4 ianuarie 2010

Venituri luate in calcul indemnizatie crestere copil 2 ani

Efectele contractelor de colaborare pentru indemnizatia de crestere a copilului
4 Ianuarie 2010Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu


" Intrebarea cititorului: "Veniturile profesionale pot fi majorate prin contracte de colaborare si astfel poate fi majorata indemnizatia penru cresterea copilului?""
Raspunsul specialistului:


Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.
Alin. (3) al aceluiasi articol dispune ca prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se intelege: venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, asa cum sunt definite de aceasta lege.
Venituri din activitatile independente se obtin in baza unor contracte de colaborare. Evident, existenta sau majorarea lor pot influenta pozitiv venituri profesionale si astfel indemnizatia de crestere a copilului, daca se suprapun peste venituri din salarii, respectiv peste veniturile din activitatile agricole.

Legea 346 -asigurarea pt accidente de munca si boli profesionale

Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale - republicata la 12 noiembrie 2009
4 Ianuarie 2010Autor: Contractdemunca.ro

" Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale*) a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 772, din 12 noiembrie 2009."

*) Republicata in temeiul art. II din Legea nr. 258/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 10 noiembrie 2008, dandu-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002 si a mai fost modificata si completata prin:
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare si pentru modificarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 821 din 13 noiembrie 2002, aprobata prin Legea nr. 41/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003;
— Legea nr. 232/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 373 din 31 mai 2003;
— Ordonanta Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 609/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 930 din 23 decembrie 2003;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 598/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 936 din 24 decembrie 2003;
— Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2004 pentru modificarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.228 din 21 decembrie 2004, aprobata prin Legea nr. 57/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 257 din 28 martie 2005;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 901 din 6 noiembrie 2006;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.126 din 13 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 186/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 22 mai 2006;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 200/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 725 din 27 octombrie 2008.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. — Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale reprezinta o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Art. 2. — Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale garanteaza un ansamblu de servicii si prestatii in beneficiul persoanelor asigurate, in vederea:
a) promovarii sanatatii si a securitatii in munca si prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
b) diminuarii si compensarii consecintelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale.
Art. 3. — Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale se fundamenteaza pe urmatoarele principii:
a) asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca;
b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii prestate;
c) constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale din contributii diferentiate in functie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care incheie asigurare, potrivit prevederilor prezentei legi;
d) cresterea rolului activitatii de prevenire in vederea reducerii numarului accidentelor de munca si al bolilor profesionale;
e) solidaritatea sociala, prin care participantii la sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevazute de lege;
f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevazute de lege;
g) asigurarea transparentei in utilizarea fondurilor;
h) repartitia fondurilor in conformitate cu obligatiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale prin prezenta lege.
Art. 4. — (1) Prin asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale raspunderea civila a persoanei fizice sau juridice pentru prestatiile prevazute in prezenta lege si pentru care s-a platit contributia de asigurare este preluata de asigurator.
(2) In situatia in care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, in mod subsidiar si complementar, intra in functiune raspunderea civila, potrivit dreptului comun.

CAPITOLUL II
Raporturile de asigurare si riscurile asigurate

Art. 5. — (1) Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi:
a) persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia, precum si functionarii publici;
b) persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. a);
c) somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii;
d) ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.
(2) Prevederile prezentei legi nu se aplica personalului militar si civil angajat pe baza de contract si personalului asigurat in sistemul propriu al Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, precum si in cel al Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti — Administratia Nationala a Penitenciarelor si Directia Generala de Protectie si Anticoruptie*).
Art. 6. — (1) Se pot asigura in conditiile prezentei legi, pe baza de contract individual de asigurare, persoanele care se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a) asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
b) comanditati, administratori sau manageri;
c) membri ai asociatiei familiale;
d) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
e) persoane angajate in institutii internationale;
f) proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;
g) persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier;
h) membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;
i) alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decat cele mentionate anterior.
(2) Continutul contractului individual de asigurare se stabileste in normele metodologice**) de aplicare a prezentei legi.
Art. 7. — (1) Prevederile art. 5 sunt aplicabile si angajatilor romani care presteaza munca in strainatate din dispozitia angajatorilor romani, in conditiile legii.
(2) Au calitatea de asigurat si cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pentru angajatori romani, pe perioada in care au, potrivit legii, domiciliul sau resedinta in Romania.
Art. 8. — (1) Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, denumita in continuare CNPAS.
(2) Atributiile specifice de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se exercita de casele teritoriale de pensii.
(3) Atributiile specifice de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, in calitate de prestatori de servicii, pot fi realizate, in conditiile prezentei legi, si de asociatii profesionale de asigurare, constituite in acest scop pe sectoare de activitate ale economiei nationale.
(4) Asociatiile profesionale de asigurare functioneaza pe baza de statut propriu, cu respectarea prevederilor prezentei legi si ale Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile ulterioare.
Art. 9. — (1) Raporturile de asigurare, rezultate in temeiul prezentei legi si din contractele de asigurare, se stabilesc intre:
a) angajatori si asigurator, pentru persoanele asigurate prevazute la art. 5 si 7;
b) asigurati si asigurator, pentru persoanele asigurate prevazute la art. 6.
(2) Calitatea de asigurat se dobandeste, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data: incheierii contractului individual de munca, stabilirii raporturilor de serviciu in cazul functionarilor publici, validarii mandatului pentru persoanele care desfasoara activitati in functii elective, numirii in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, depunerii adeziunii in cazul membrilor cooperatori, inceperii practicii profesionale pentru someri, ucenici, elevi si studenti sau incheierii contractului individual de asigurare, dupa caz.
Art. 10. — (1) In vederea incheierii asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale si a stabilirii cotei contributiei datorate, angajatorul are obligatia de a comunica asiguratorului, printr-o declaratie pe propria raspundere, domeniul de activitate conform Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala — CAEN, numarul de angajati, fondul de salarii, precum si orice alte informatii solicitate in acest scop.
(2) Modelul si continutul declaratiei prevazute la alin. (1) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi***).
(3) Declaratia se depune la sediul asiguratorului, in termen de 30 de zile de la data dobandirii personalitatii juridice sau a inceperii raporturilor de munca ori de serviciu intre parti, dupa caz.
(4) In cazul modificarii uneia sau mai multor informatii din declaratia prevazuta la alin. (1), angajatorul are obligatia sa anunte asiguratorul in termen de 15 zile.
Art. 11. — Persoana asigurata potrivit art. 6, o data cu incheierea contractului individual de asigurare, are obligatia de a depune o declaratie de venituri si de a comunica, in termen de 15 zile, asiguratorului orice modificare intervenita cu privire la situatia si statutul ei.
Art. 12. — Dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se naste de la data stabilirii raporturilor de asigurare si inceteaza odata cu aceste raporturi.
Art. 13. — (1) In cazul in care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe baza de contract individual de asigurare nu s-a platit contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, costul prestatiilor si al serviciilor de asigurare prevazute de prezenta lege si efectuate de catre asigurator se recupereaza de la angajator sau de la persoana asigurata pe baza de contract individual de asigurare.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in cazurile prevazute la art. 22 alin. (2) si la art. 23 alin. (2), dar se aplica in cazurile confirmate dupa data de 1 ianuarie 2003.
Art. 14. — (1) In cazul bolilor profesionale, declarate in conditiile legii, in timpul activitatii profesionale, dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare se mentine si ulterior incetarii raporturilor de munca/serviciu si a contractelor individuale de asigurare.
(2) In cazul bolilor profesionale, declarate in conditiile legii, ulterior incetarii raporturilor de munca si a contractelor de asigurare, dreptul la prestatiile si serviciile de asigurare se acorda daca fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, ca boala a fost cauzata de factori profesionali specifici locului de munca.
Art. 15. — Riscurile asigurate in conditiile prezentei legi sunt accidentele de munca si bolile profesionale definite in conformitate cu prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

CAPITOLUL III
Obiectivele asigurarii

Art. 16. — Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale are urmatoarele obiective:
a) prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
b) reabilitarea medicala si socioprofesionala a asiguratilor, victime ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale, precum si recuperarea capacitatii de munca a acestora;

*) Directia Generala de Protectie si Anticoruptie a fost desfiintata prin Hotararea Guvernului nr. 127/2006 privind desfiintarea Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie din subordinea Ministerului Justitiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 9 februarie 2006, cu modificarile ulterioare.
**) Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii publice nr. 450/825/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 708 din 17 august 2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
***) A se vedea nota de subsol corespunzatoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (2).
c) acordarea de prestatii in bani pe termen lung si scurt, sub forma de indemnizatii si alte ajutoare, in conditiile prevazute de prezenta lege.

Art. 17. — Asiguratorul are obligatia de a-si organiza activitatea pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 16, precum si de a pastra confidentialitatea tuturor informatiilor la care are acces in scopul realizarii acestor obiective.

CAPITOLUL IV
Prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Art. 18. — Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:
a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;
b) reabilitare si reconversie profesionala;
c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;
d) indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;
e) compensatii pentru atingerea integritatii;
f) despagubiri in caz de deces;
g) rambursari de cheltuieli.
Art. 19. — (1) Baza de calcul a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, pentru reducerea timpului de munca sau pentru trecerea temporara in alt loc de munca se calculeaza ca medie a veniturilor brute realizate lunar de catre salariat in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului, respectiv a veniturilor stipulate in contractele individuale de asigurare, pe baza carora s-a stabilit contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
(2) In cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, pentru reducerea timpului de munca sau pentru trecerea temporara in alt loc de munca o constituie media veniturilor brute realizate lunar, respectiv a veniturilor stipulate in contractul individual de asigurare, pe baza carora s-a stabilit contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
(3) In cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de o luna, baza de calcul a indemnizatiilor o constituie venitul lunar brut din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa se plateasca contributia.
(4) Pentru calculul indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, pentru reducerea timpului de munca sau pentru trecerea temporara in alt loc de munca se utilizeaza numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda concediul medical sau, dupa caz, se solicita alte drepturi de asigurari sociale.
(5) La stabilirea numarului de zile lucratoare din luna in care se acorda dreptul de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale se vor avea in vedere prevederile legale cu privire la zilele de sarbatori legale in care nu se lucreaza.

SECȚIUNEA 1
Prestatii si servicii pentru investigare, diagnosticare medicala, reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca

Art. 20. — Asiguratii au dreptul la prestatii medicale pentru investigarea, diagnosticarea, reabilitarea starii de sanatate, precum si recuperarea capacitatii de munca, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Art. 21. — (1) Asiguratorul are obligatia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate pana cand se realizeaza:
a) restabilirea starii de sanatate sau ameliorarea deficientelor de sanatate survenite in urma unui risc asigurat;
b) prevenirea diminuarii ori a pierderii capacitatii de munca si a necesitatii de ingrijire permanenta.
(2) Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asiguratorului celor care se afla in incapacitate temporara de munca, ca urmare in exclusivitate a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, se suporta integral din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Art. 22. — (1) Asiguratii au dreptul la servicii medicale corespunzatoare leziunilor si afectiunilor cauzate prin accidente de munca sau boli profesionale, dupa cum urmeaza:
a) asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloacele de transport specializate si in unitatile spitalicesti;
b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale si medicamente, prescrise de medic;
c) servicii medicale in spitale sau in clinici specializate pentru boli profesionale;
d) tratament de recuperare a capacitatii de munca in unitati de specialitate;
e) servicii de chirurgie reparatorie;
f) cure balneoclimaterice;
g) investigatii de specialitate si analize de laborator, necesare in vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor.
(2) Pentru bolile profesionale confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 si pentru care se continua reabilitarea medicala ulterior acestei date ca urmare exclusiva a cauzei profesionale, se deconteaza urmatoarele prestatii si servicii:
a) tratament medical ambulatoriu, analize medicale si medicamente;
b) servicii medicale in spitale, in sectii sau unitati sanitare cu personalitate juridica, specializate pentru boli profesionale;
c) tratament de recuperare a capacitatii de munca in unitati de specialitate;
d) servicii de chirurgie reparatorie;
e) cure balneoclimaterice;
f) dispozitive medicale in vederea corectarii si recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice.
(3) Fondurile necesare decontarii prestatiilor si serviciilor prevazute la alin. (2) se suporta de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Art. 23. — (1) In vederea corectarii si recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale, asiguratii au dreptul la dispozitive medicale, care se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi*).
(2) Pentru cazurile de accident de munca confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 si care necesita dispozitive medicale in vederea corectarii si recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice, costurile acestora se suporta din fondurile bugetului de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Art. 24. — (1) Pentru reabilitarea medicala si recuperarea capacitatii de munca asiguratii beneficiaza de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asiguratorului, in functie de natura si de diagnosticul bolii.
(2) Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, in functie de tipul bolii.
(3) Durata tratamentului balnear este de 15—21 de zile si se stabileste de medicul asiguratorului, in functie de tipul afectiunii si de natura tratamentului.
(4) Criteriile pe baza carora se acorda biletele pentru tratament balnear se aproba anual de CNPAS.
*) A se vedea nota de subsol corespunzatoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (2).
Art. 25. — (1) Asiguratii au obligatia sa urmeze si sa respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist al asiguratorului.
(2) Dreptul la prestatii si servicii pentru reabilitarea medicala si recuperarea capacitatii de munca se suspenda in cazul in care asiguratii nu urmeaza sau nu respecta programul individual de recuperare.
Art. 26. — Tratamentul medical in perioada programului individual de recuperare, precum si cazarea si masa in unitatile medicale se suporta de catre asigurator cu respectarea tarifelor si criteriilor stabilite prin contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, aprobat anual prin hotarare a Guvernului, si prin normele metodologice de aplicare a acestui contract.
Art. 27. — (1) Unitatile care efectueaza prestatii si servicii medicale se stabilesc de asigurator in vederea reabilitarii medicale si recuperarii capacitatii de munca a asiguratilor care au suferit accidente de munca si boli profesionale.
(2) Tarifele pentru prestatiile si serviciile medicale aferente reabilitarii medicale si recuperarii capacitatii de munca se stabilesc pe baza prevederilor existente in contractul-cadru al sistemului asigurarilor sociale de sanatate.

SECȚIUNEA a 2-a
Prestatii si servicii pentru reabilitare si reconversie profesionala

Art. 28. — Prestatiile si serviciile pentru reabilitare si reconversie profesionala se acorda de catre asigurator la solicitarea asiguratilor care, desi nu si-au pierdut complet capacitatea de munca, nu mai pot desfasura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
Art. 29. — Asiguratorul preia in sarcina sa cheltuielile pentru urmatoarele prestatii si servicii de reabilitare si reconversie profesionala:
a) cheltuielile privind serviciile medicale si psihologice pentru aprecierea starii fizice, mentale si aptitudinale in vederea reconversiei profesionale;
b) costul cursurilor de calificare sau de reconversie;
c) plata unei indemnizatii pe durata cursurilor de calificare si de reconversie.
Art. 30. — (1) Indemnizatia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda lunar si reprezinta 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale.
(2) Indemnizatia se acorda numai daca persoana asigurata nu beneficiaza, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca sau de pensie de invaliditate gradul III, acordata potrivit legii.
Art. 31. — Indemnizatia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda numai daca persoana asigurata respecta dispozitiile asiguratorului cu privire la:
a) institutia la care urmeaza sa se desfasoare cursul;
b) programul de instruire;
c) modalitatea de absolvire.

SECȚIUNEA a 3-a
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
Art. 32. — (1) Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
(2) In cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de munca, certificatul medical se vizeaza in mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv de casa teritoriala de pensii in a carei raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.
Art. 33. — (1) Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.
(2) In cazul asiguratilor prevazuti la art. 6, cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.
(3) Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.
Art. 34. — Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre angajator,
iar din a 4-a zi de incapacitate, din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Art. 35. — Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical.
Art. 36. — (1) In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile.
(2) Medicul asiguratorului poate decide, dupa caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activitatii in acelasi loc de munca sau in alt loc de munca ori poate propune pensionarea de invaliditate.
(3) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face
pentru cel mult 90 de zile, in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare, conform procedurilor stabilite de CNPAS.
Art. 37. — Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si bolilor profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispozitiilor legale.
Art. 38. — In situatia in care medicul expert al asigurarilor sociale din sistemul public de pensii decide incadrarea intr-un grad de invaliditate, indemnizatia se va acorda pana la sfarsitul lunii urmatoare celei in care s-a dat avizul de pensionare, fara a se depasi durata maxima de acordare a concediului medical, prevazuta la art. 36.

SECȚIUNEA a 4-a
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca

Art. 39. — (1) Asiguratii care, datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca.
(2) Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.
Art. 40. — Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care, in aceste conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca.
Art. 41. — (1) Indemnizatiile prevazute la art. 39 alin. (2) si la art. 40 se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului, pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.
(2) Cuantumul lunar al indemnizatiilor prevazute la alin. (1) este egal cu diferenta dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.

SECȚIUNEA a 5-a
Compensatii pentru atingerea integritatii

Art. 42. — Au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20—50%.
Art. 43. — Compensatia se acorda la solicitarea persoanei indreptatite, pe baza deciziei medicului asiguratorului, cu indeplinirea conditiilor prevazute la art. 42.
Art. 44. — (1) Compensatia pentru atingerea integritatii reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fara a afecta celelalte drepturi sau indemnizatii la care este indreptatit asiguratul, si nu este luata in baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
(2) Cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste in functie de gravitatea leziunii, in limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul National de Statistica.
(3) Criteriile si grilele pe baza carora se acorda compensatia pentru atingerea integritatii se stabilesc prin decizie a presedintelui CNPAS.

SECȚIUNEA a 6-a
Despagubiri in caz de deces

Art. 45. — (1) In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, beneficiaza de despagubire in caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(2) Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul National de Statistica.
Art. 46. — Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul asiguratorului, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului, potrivit prezentei legi.
Art. 47. — (1) Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisa de asigurator in termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.
(2) Decizia se comunica in scris solicitantului in termen de 5 zile de la data emiterii ei.
Art. 48. — Plata despagubirii in caz de deces se face in termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei prevazute la art. 47.

SECȚIUNEA a 7-a
Rambursari de cheltuieli

Art. 49. — (1) Asiguratorul acorda rambursari de cheltuieli in urmatoarele situatii:
a) transportul de urgenta, in cazuri temeinic justificate, cand salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decat cele uzuale;
b) confectionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, in situatia in care acestea au fost deteriorate in urma unui accident de munca soldat cu vatamari corporale;
c) in cazul aplicarii dispozitivelor medicale implantabile prin interventie chirurgicala in vederea recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale.
(2) Costurile suportate de asigurator sunt destinate sa asigure recuperarea functionalitatii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual prin decizie a presedintelui CNPAS.

CAPITOLUL V
Comunicarea si constatarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

Art. 50. — (1) Angajatorii au obligatia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asiguratilor.
(2) Comunicarea trebuie realizata de indata ce angajatorul a luat cunostinta despre accident.
(3) Obligatia privind comunicarea revine si persoanelor asigurate conform art. 6 sau urmasilor acestora, in cazul in care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului.
Art. 51. — (1) Daca in urma controalelor medicale periodice personalul din structurile de medicina muncii, care asigura servicii medicale angajatorului, constata ca exista riscul unei imbolnaviri profesionale, acesta are obligatia de a semnala de indata cazul asiguratorului.
(2) Declararea bolilor profesionale se realizeaza conform prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, iar un exemplar din formularul de declarare a bolii respective va fi inaintat CNPAS de catre autoritatea competenta.
Art. 52. — (1) Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare, asiguratorul are acces si recurge la procesul-verbal de cercetare, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta care efectueaza cercetarea accidentelor soldate cu incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces.
(2) Asiguratorul verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si decide asupra caracterului de munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca.
(3) In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca, asiguratorul poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o ancheta proprie sau poate evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz.
Art. 53. — Drepturile de asigurare prevazute de prezenta lege se acorda astfel:
a) pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta;
b) pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.
Art. 54. — Pana la stabilirea caracterului de munca al accidentului sau caracterului profesional al bolii, conform documentelor prevazute la art. 53, contravaloarea serviciilor medicale acordate va fi suportata din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, urmand ca decontarea sa se realizeze ulterior din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, dupa caz.

CAPITOLUL VI
Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale

Art. 55. — Raspunderea pentru asigurarea conditiilor de securitate si sanatate la locurile de munca revine angajatorilor sau, dupa caz, persoanelor asigurate conform art. 6.
Art. 56. — (1) Angajatorii au obligatia de a asigura informarea, participarea si colaborarea angajatilor pentru adoptarea si aplicarea masurilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
(2) Angajatii au obligatia de a participa la actiuni privind adoptarea unor masuri de securitate si sanatate in munca, atunci cand sunt solicitati in acest scop de catre angajatori.
Art. 57. — Angajatii nu suporta in nicio situatie costul masurilor de prevenire aplicate in conditiile art. 56.
Art. 58. — Angajatorii au obligatia de a furniza toate informatiile solicitate de asigurator in legatura cu riscurile de la locurile de munca.
Art. 59. — Angajatii sunt obligati sa cunoasca si sa respecte masurile tehnice si organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aduse la cunostinta in cadrul instructajului de protectie a muncii.
Art. 60. — Angajatii au dreptul, fara ca acest lucru sa atraga consecinte asupra lor, de a sesiza Inspectia Muncii, asiguratorul sau comitetele de sanatate si securitate in munca asupra neluarii de catre angajator a unor masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Art. 61. — Asiguratorul are obligatia de a promova si de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, in scopul:
a) mentinerii integritatii fizice si psihice a persoanelor asigurate;
b) imbunatatirii conditiilor de munca;
c) eliminarii sau reducerii riscurilor de accidente de munca si boli profesionale.
Art. 62. — (1) Asiguratorul coordoneaza activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale la nivel national.
(2) Activitatile de prevenire se realizeaza de catre CNPAS, in conformitate cu atributiile stabilite prin lege.
(3) Pentru activitatile de prevenire care nu se suporta de catre sistemul de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, CNPAS abiliteaza persoane juridice in calitate de prestatori de servicii externe de prevenire.
(4) Criteriile privind abilitarea persoanelor juridice care au calitatea de prestatori de servicii externe de prevenire se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Pentru coordonarea activitatii legate de prevenirea bolilor profesionale, precum si de verificare, in vederea decontarii, a documentelor prin care s-a confirmat caracterul profesional al bolii, CNPAS organizeaza un compartiment de medicina muncii in cadrul Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca.
Art. 63. — (1) Personalul tehnic al asiguratorului, care desfasoara activitati de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si personalul medical specializat in medicina muncii au urmatoarele atributii:
a) participa la stabilirea de programe de prevenire prioritare
la nivel national, prin identificarea situatiilor cu riscuri mari de
accidente de munca si boli profesionale;
b) acorda consultanta cu privire la masurile si mijloacele de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale;
c) propun efectuarea si finantarea de studii si analize institutelor de cercetare de specialitate, in vederea fundamentarii masurilor de prevenire prioritare la nivel national;
d) acorda asistenta tehnica angajatorilor pentru elaborarea instructiunilor de prevenire;
e) cerceteaza accidentele cu incapacitate temporara de munca si stabilesc caracterul de munca al acestora in conformitate cu prevederile prezentei legi;
f) tin evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
g) recomanda masuri de prevenire si controleaza aplicarea lor;
h) propun asiguratorului majorari sau reduceri ale contributiei pentru stimularea activitatii de prevenire;
i) stabilesc programe de prevenire in baza situatiilor concrete identificate la locurile de munca;
j) consiliaza angajatorii cu privire la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Personalul medical specializat in medicina muncii are si atributii legate de depistarea, investigarea si stabilirea caracterului profesional al bolii.
Art. 64. — In exercitarea atributiilor sale personalul tehnic si medical specializat este autorizat:
a) sa dispuna de acces liber in sediile angajatorilor sau la locurile de munca organizate de acestia si sa fie insotit de persoanele desemnate de angajator;
b) sa beneficieze de concluziile cercetarii accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, efectuata de autoritatile de stat competente;
c) sa sesizeze autoritatile de stat cand constata incalcari ale legislatiei in vigoare privind protectia muncii;
d) sa propuna angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protectie a muncii in functie de riscurile de la locurile de munca;
e) sa consulte rezultatele examenelor medicale la angajare si ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate;
f) sa solicite orice informatii si documente necesare realizarii sarcinilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
g) sa recomande angajatorului masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Art. 65. — In activitatea exercitata personalul de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale este obligat sa pastreze confidentialitatea datelor primite de la angajator cu privire la aspectele organizatorice, tehnologice si de fabricatie din unitatea controlata, precum si a celorlalte date furnizate de autoritatile de stat competente sau de orice alt organism ori persoana interesata in activitatea de prevenire, precum si confidentialitatea datelor medicale ale angajatilor.
Art. 66. — (1) Cheltuielile asiguratorului pentru activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale se evidentiaza intr-un cont analitic separat.
(2) Cuantumul maxim alocat in acest scop nu poate depasi 10% din sumele incasate cu titlu de contributie pe parcursul unui an calendaristic.

CAPITOLUL VII
Organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Art. 67. — CNPAS administreaza, gestioneaza, coordoneaza si controleaza intreaga activitate de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Art. 68. — In vederea realizarii activitatii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, CNPAS are, in principal, urmatoarele atributii:
a) coordoneaza si controleaza activitatea in acest domeniu, desfasurata de casele teritoriale de pensii;
b) poate cofinanta programe in proiecte de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
c) aplica masuri pentru imbunatatirea serviciilor si prestatiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
d) elaboreaza criteriile si metodologia care stau la baza calculului contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
e) indruma si controleaza activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
f) controleaza modul de acordare a prestatiilor si serviciilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, prevazute de prezenta lege;
g) controleaza modul de acordare a majorarilor sau reducerilor contributiei pentru stimularea activitatii de prevenire;
h) poate organiza la nivel national, la propunerea caselor teritoriale de pensii, activitatea de recuperare functionala,
protezare, reorientare si reconversie, in vederea reintegrarii profesionale pentru persoanele care au suferit accidente de munca si boli profesionale;
i) organizeaza evidenta cazurilor asigurate, precum si a costurilor de asigurare la nivel national;
j) emite si retrage autorizatia de functionare a asociatiilor profesionale de asigurare;
k) poate finanta la nivel national studii de cercetare aplicativa in vederea elaborarii de solutii, dispozitive si metode de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
l) poate organiza instruirea, formarea si perfectionarea personalului din domeniul asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale;
m) face propuneri privind cheltuielile ce se finanteaza din veniturile provenite din contributiile de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale;
n) urmareste executia veniturilor si cheltuielilor activitatii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si prezinta ministrului muncii, familiei si protectiei sociale rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetara;
o) coordoneaza activitatea de management al securitatii si sanatatii in munca;
p) verifica modalitatea de efectuare a cercetarii accidentelor de munca urmate de incapacitate temporara de munca, prin participarea directa la investigatie sau prin analiza documentelor justificative, dupa caz;
r) stabileste caracterul profesional al accidentului cu incapacitate temporara de munca.
Art. 69. — Conducerea activitatii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este asigurata de presedintele CNPAS si de un consiliu tripartit.
Art. 70. — (1) Activitatea de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este organizata la nivel de directie generala in cadrul CNPAS.
(2) Conducerea executiva a activitatii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este asigurata de un director general cu rang de inalt functionar public, numit in conditiile legii de catre presedintele CNPAS.
(3) Ocuparea functiei de director general se face in conditiile legii.
(4) Salarizarea directorului general se face la nivelul salariului stabilit de lege pentru functia de secretar general din ministere.
Art. 71. — (1) Consiliul tripartit este format din 9 membri:
a) 3 reprezentanti ai Guvernului, dintre care presedintele CNPAS si directorul general prevazut la art. 70 alin. (2) — membri de drept, iar al treilea, un reprezentant al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, desemnat de Ministerul Finantelor Publice;
b) 3 reprezentanti ai salariatilor, desemnati prin consens de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national, conform Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) 3 reprezentanti ai patronilor, desemnati prin consens de confederatiile patronale reprezentative la nivel national, conform Legii nr. 130/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Membrii consiliului tripartit isi desfasoara activitatea in baza unui mandat pe o durata de 4 ani.
(3) Presedintele CNPAS este si presedintele consiliului tripartit.
(4) Indemnizatia de sedinta pentru membrii consiliului tripartit, cu exceptia presedintelui CNPAS si a directorului general, este egala cu 10% din indemnizatia lunara a unui secretar de stat.
(5) Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului tripartit ca urmare a participarii la sedinte nu poate depasi, intr-o luna, 20% din indemnizatia lunara a unui secretar de stat.
Art. 72. — (1) In indeplinirea atributiilor prevazute la art. 68, in structura organizatorica a CNPAS se infiinteaza structure specializate pentru urmarirea si asigurarea:
a) activitatii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
b) activitatii de reabilitare medicala, reabilitare socioprofesionala si tratament medical;
c) evidentei contributiilor, prestatiilor si serviciilor acordate si a costurilor de asigurare.
(2) Organizarea structurilor prevazute la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului de modificare a Statutului CNPAS*).
Art. 73. — Prin Statutul CNPAS se stabilesc atributiile, organizarea si functionarea la nivel central si teritorial a structurilor care asigura desfasurarea activitatii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si atributiile consiliului tripartit.
Art. 74. — (1) La nivelul caselor teritoriale de pensii, pentru activitatea de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie consilii tripartite consultative.
(2) Componenta, atributiile, organizarea si functionarea consiliilor tripartite consultative se stabilesc prin Statutul CNPAS**).
(3) Membrii desemnati in consiliile tripartite consultative nu beneficiaza de indemnizatie de sedinta.
Art. 75. — (1) Persoanele care datoreaza contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale pot constitui asociatii la nivelul sectoarelor de activitate ale economiei nationale.
(2) Asociatiile profesionale de asigurare sunt organisme paritare, care se constituie si functioneaza ca persoane juridice in conditiile prezentei legi si ale Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile ulterioare.
(3) Asociatiile profesionale de asigurare isi pot elabora regulamente si instructiuni proprii.
(4) In vederea functionarii asociatiile profesionale de asigurare sunt obligate sa solicite autorizarea de catre CNPAS.
Art. 76. — Solicitarea in vederea obtinerii autorizatiei de functionare se depune la sediul CNPAS, insotita de urmatoarele documente:
a) actul constitutiv, un memoriu de fundamentare cuprinzand obiectul, scopul activitatii, precum si orice alte elemente necesare, potrivit cerintelor prevazute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi***);
b) statutul asociatiei profesionale de asigurare.
Art. 77. — CNPAS analizeaza solicitarea, luand in considerare criteriile de oportunitate, urmand ca in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii sa emita autorizatia sau sa respinga, prin decizie motivata, solicitarea de autorizare.
Art. 78. — Asociatiile profesionale de asigurare exercita urmatoarele atributii:
a) presteaza servicii in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 227/2009 pentru modificarea si completarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 13/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 157 din 13 martie 2009.
**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 56 din 23 ianuarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
***) A se vedea nota de subsol corespunzatoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (2).
b) acorda prestatiile de asigurare prevazute in prezenta lege si intocmesc documentatia necesara in vederea acordarii acestora;
c) elaboreaza studii si evaluari privind riscul de accidentare si imbolnavire profesionala;
d) tin evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, a prestatiilor acordate si a costurilor aferente;
e) asigura acordarea de prestatii medicale prin servicii proprii sau pe baza de contract incheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii;
f) verifica modul in care sunt utilizate prestatiile banesti acordate pentru serviciile de reabilitare medicala si socioprofesionala.
Art. 79. — Asociatiile profesionale de asigurare au obligatia de a supune anual aprobarii CNPAS situatia financiara si bugetul de venituri si cheltuieli.

CAPITOLUL VIII
Contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Art. 80. — (1) Datoreaza contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale urmatorii:
a) angajatorii, pentru asiguratii prevazuti la art. 5 si 7;
b) asiguratii prevazuti la art. 6.
(2) Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, in cazul somerilor, se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj, se datoreaza pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii si se stabileste in cota de 1% aplicata asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectiva.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. a), angajatorii nu datoreaza contributii pentru persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) lit. d).
Art. 81. — Contributia se stabileste astfel incat sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si cheltuielile administrative.
Art. 82. — (1) Contributiile se stabilesc in functie de tarife si clase de risc.
(2) Tariful de risc se determina pentru fiecare sector de activitate in functie de riscul de accidentare si de imbolnavire profesionala din cadrul sectorului respectiv.
(3) In cadrul tarifelor de risc diferentierea pe categorii de activitati se realizeaza prin clase de risc.
Art. 83. — (1) Tarifele si clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, elaborate de CNPAS si aprobate prin hotarare a Guvernului*).
(2) Tarifele si clasele de risc se revizuiesc o data la 4 ani.
(3) Pentru prima perioada de functionare a sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, tarifele si clasele de risc se pot modifica si la un interval de timp mai scurt de 4 ani, dar numai o singura data.
Art. 84. — (1) Incadrarea in clasele de risc se face de catre asigurator, corespunzator activitatii principale desfasurate in fiecare unitate.
(2) In sensul prezentei legi se va considera activitate principala activitatea cu numarul cel mai mare de angajati.
Art. 85. — (1) Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale pentru persoanele prevazute la art. 5 si 7 o constituie:
a) suma veniturilor brute realizate lunar;
b) salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala profesionala.
(2) Cotele de contributie**) datorate de angajatori in functie de clasa de risc se stabilesc prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat si se aplica asupra bazei lunare de calcul prevazute la alin. (1).
(3) Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica asupra sumelor reprezentand:
a) prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale;
b) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, drepturile de autor, precum si veniturile primite in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare;
c) participarea salariatilor la profit.
(4) Sumele asupra carora nu se datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, prevazute la alin. (3) lit. b) si c), nu se iau in considerare la stabilirea prestatiilor din sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Art. 86. — (1) Contributia datorata de persoanele fizice prevazute la art. 6 este unica, in valoare de 1%, aplicata asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestata.
(2) Baza lunara de calcul pentru aceste contributii o reprezinta venitul lunar prevazut in contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara.
Art. 87. — Clasa de risc si cota de contributie datorata se comunica de catre asigurator angajatorului anual sau ori de cate ori este nevoie.
Art. 88. — Asiguratorul are dreptul de a verifica, prin serviciile proprii de control, datele comunicate de angajator pentru incadrarea in clasele de risc.
Art. 89. — Contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, dupa calculare si retinere, se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale.
Art. 90. — In cazul reorganizarii judiciare sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta pentru asigurare vor fi recuperate potrivit legii.
Art. 91. — (1) Neplata contributiei de asigurare de catre asiguratii prevazuti la art. 6 la termenul stabilit atrage neacordarea drepturilor la prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
(2) Neplata contributiei de asigurare de catre asiguratii prevazuti la art. 6 pe o perioada de 3 luni consecutive constituie pentru asigurator motiv de reziliere de drept a contractului individual de asigurare.
Art. 92. — (1) Asiguratorul poate sa aprobe anual majorari sau reduceri ale cotelor contributiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
(2) Nivelul majorarii sau al reducerii cotelor se stabileste in principal dupa urmatoarele criterii:
a) numarul accidentelor de munca si al bolilor profesionale pe o perioada de referinta;

*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 144/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2008, cu modificarile ulterioare.
**) A se vedea Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 27 februarie 2009, cu modificarile ulterioare.

b) gravitatea consecintelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
c) volumul cheltuielilor pentru prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
d) existenta locurilor de munca incadrate in conditii deosebite sau speciale.

CAPITOLUL IX
Veniturile si cheltuielile asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale

Art. 93. — Veniturile pentru asigurarile de accidente de munca si boli profesionale se constituie din:
a) contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de persoanele juridice, precum si de persoanele fizice care incheie asigurare;
b) majorari de intarziere;
c) alte venituri, potrivit legii.
Art. 94. — (1) Veniturile din contributiile de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de persoanele fizice si juridice, in conditiile prezentei legi, se prevad distinct la partea de venituri a bugetului asigurarilor sociale de stat.
(2) Veniturile prevazute la art. 93 sunt destinate in exclusivitate pentru finantarea prestatiilor si serviciilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale prevazute de prezenta lege, precum si pentru finantarea organizarii si functionarii sistemului de asigurare reglementat de prezenta lege.
Art. 95. — (1) Cheltuielile pentru prestatiile si serviciile de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale si cheltuielile pentru organizarea si functionarea acestui sistem se prevad distinct la partea de cheltuieli a bugetului asigurarilor sociale de stat.
(2) Cheltuielile pentru prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se efectueaza pentru:
a) reabilitarea medicala si recuperarea capacitatii de munca;
b) reabilitarea si reconversia profesionala;
c) investigatii de specialitate si analize de laborator, necesare stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor;
d) indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca;
e) indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca;
f) compensatiile pentru atingerea integritatii;
g) despagubirile in caz de deces;
h) rambursarile de cheltuieli;
i) activitatea de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale;
j) servicii medicale acordate in unitati sanitare cu personalitate juridica si sectii de boli profesionale sau in sistem ambulatoriu prin cabinetele de medicina muncii aflate in structura spitalelor, inclusiv la Sanatoriul de boli profesionale Avrig, judetul Sibiu*), persoanelor care sufera de boli profesionale.
(3) Cheltuielile pentru organizarea si functionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se asigura in limita sumelor aprobate cu aceasta destinatie in bugetul asigurarilor sociale de stat.
(4) Lista serviciilor medicale acordate in unitati sanitare cu personalitate juridica si sectii de boli profesionale sau in sistem ambulatoriu prin cabinetele de medicina muncii aflate in structura spitalelor, inclusiv la Sanatoriul de boli profesionale Avrig, se stabileste prin norme metodologice**) aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.
Art. 96. — (1) Excedentele anuale rezultate in cazul in care veniturile depasesc cheltuielile sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se reporteaza in anul urmator, utilizandu-se pentru finantarea cheltuielilor prevazute la art. 95 alin. (2).
(2) Eventualele deficite inregistrate pe parcursul executiei si deficitul anual rezultat in cazul in care veniturile sunt depasite de cheltuielile sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se acopera din disponibilitatile inregistrate in anul precedent de sistem.
Art. 97. — (1) Executia de casa a fondurilor aferente sistemului de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale se realizeaza prin Trezoreria Statului.
(2) Disponibilitatile sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se pastreaza in Trezoreria Statului si sunt purtatoare de dobanzi.
Art. 98. — Disponibilitatile fondului initial pentru functionarea sistemului de asigurare inregistrate la data de 31 decembrie 2003, asa cum au fost constituite conform Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002, cu modificarile ulterioare, se preiau de catre CNPAS spre administrare.

CAPITOLUL X
Raspunderea juridica

Art. 99. — Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, potrivit legii.
Art. 100. — Fapta persoanei care utilizeaza sumele destinate asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale in alte scopuri decat cele prevazute de lege constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 101. — Furnizarea de informatii false la stabilirea contributiilor datorate sau a prestatiilor cuvenite potrivit prezentei legi constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste potrivit dispozitiilor Codului penal.
Art. 102. — (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 500 lei:
a) nedepunerea la termen a declaratiei prevazute la art. 10 si 11;
b) nerespectarea obligatiei de comunicare prevazute la art. 10, 11 si 50;
c) refuzul de a pune la dispozitie informatiile solicitate potrivit art. 58;
d) nerespectarea metodologiei de incadrare in clasele de risc prevazute la art. 83 si 84;
e) nerespectarea prevederilor art. 85 alin. (1) si ale art. 86 alin. (2) privind baza de calcul a contributiilor;
f) nerespectarea prevederilor art. 82, art. 85 alin. (2) si ale art. 86 alin. (1) privind stabilirea contributiei de asigurare si a cotelor acestei contributii;
g) furnizarea de informatii eronate la stabilirea contributiilor datorate sau a prestatiilor cuvenite, daca fapta nu este savarsita cu intentie;
h) nerespectarea obligatiei de plata prevazute la art. 13.
(2) Cuantumul amenzilor prevazute la alin. (1) se actualizeaza in raport cu rata inflatiei, prin hotarare a
Guvernului.

*) Sanatoriul de boli profesionale Avrig, judetul Sibiu, a fost desfiintat, activitatea sa fiind preluata de Spitalul Clinic Judetean Sibiu, prin Hotararea Guvernului nr. 418/2006 pentru desfiintarea Sanatoriului de boli profesionale Avrig si reorganizarea Spitalului Clinic Judetean Sibiu, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 321 din 10 aprilie 2006.
**) A se vedea nota de subsol corespunzatoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (2).

Art. 103. — (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces-verbal de catre personalul imputernicit din cadrul CNPAS sau de catre autoritatile publice abilitate potrivit legii.
(2) In caz de constatare a unei situatii care se incadreaza la art. 100 si 101, persoanele abilitate prevazute la alin. (1) vor sesiza de indata organele de urmarire penala competente, potrivit legii.
(3) Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 104. — (1) Procesul-verbal de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunii se comunica contravenientului in termen de 15 zile de la intocmire si constituie titlu executoriu de la data comunicarii.
(2) Impotriva procesului-verbal se poate face plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia.
Art. 105. — Sumele incasate din amenzile contraventionale, aplicate conform prezentei legi, se fac venit la bugetul de stat.

CAPITOLUL XI
Jurisdictia asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale
Art. 106. — Jurisdictia asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale se realizeaza prin sectiile de asigurari sociale sau, dupa caz, prin completele specializate pentru asigurari sociale, constituite la nivelul tribunalelor si curtilor de apel, cu respectarea conditiilor prevazute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 107. — In prima instanta tribunalele solutioneaza litigii privind:
a) modul de calcul al contributiei de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si majorarea sau micsorarea cotei de contributie;
b) inregistrarea si evidenta contributiei de accidente de munca si boli profesionale;
c) incadrarea intr-o clasa de risc a angajatorului;
d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale;
e) modul de stabilire si de plata a prestatiilor si serviciilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
f) plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor, incheiate conform prezentei legi;
g) orice alte decizii ale asiguratorului, in conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 108. — (1) Sunt competente teritorial tribunalele in a caror raza se afla domiciliul paratului.
(2) In cazul in care, prin exceptii, obiectul litigiului il formeaza o contestatie impotriva CNPAS sau caselor teritoriale de pensii, competenta teritoriala revine tribunalului in a carui raza se afla domiciliul sau sediul reclamantului.
Art. 109. — Impotriva hotararii tribunalului se poate face recurs la curtea de apel competenta.
Art. 110. — Prevederile prezentei legi referitoare la jurisdictia asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu orice alte dispozitii in materie.
Art. 111. — Actiunile in instanta si toate actele procedurale in legatura cu litigiile avand ca obiect drepturi sau obligatii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sunt scutite de taxa judiciara de timbru.
Art. 112. — (1) Sumele incasate necuvenit cu titlu de prestatii si servicii pentru accidente de munca si boli profesionale se recupereaza de la beneficiari in termenul general de prescriptie de 3 ani.
(2) Sumele prevazute la alin. (1) se recupereaza de la beneficiari in baza deciziei organului competent, care constituie titlu executoriu. Sumele ramase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedati nu se mai urmaresc.

CAPITOLUL XII
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 113. — (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu exceptia prevederilor referitoare la constituirea fondului initial de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, care intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2003, a serviciilor medicale din unitatile sanitare cu personalitate juridica si sectiile de boli profesionale si a cabinetelor de medicina muncii aflate in subordinea spitalelor, inclusiv la Sanatoriul de boli profesionale Avrig*), care se suporta, conform prevederilor prezentei legi, din fondurile sistemului de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, de la data de 1 ianuarie 2006.
(2) In anul 2005 finantarea cheltuielilor unitatilor sanitare cu personalitate juridica si sectiilor de boli profesionale, precum si cabinetelor de medicina muncii se suporta de la bugetul de stat.
(3) In baza documentelor prevazute la art. 53, contravaloarea serviciilor medicale acordate in caz de accident de munca si boala profesionala de catre furnizorii de servicii medicale aflati in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate, servicii care fac obiectul contractelor incheiate intre acestia, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, iar ulterior contravaloarea acestora se recupereaza din sumele prevazute cu aceasta destinatie in bugetul asigurarilor sociale de stat, in conformitate cu termenele si conditiile prevazute in cuprinsul normelor metodologice**) de aplicare a prezentei legi.
(4) Contravaloarea serviciilor medicale prestate in unitatile sanitare cu personalitate juridica si sectiile de boli profesionale, precum si in cadrul cabinetelor de medicina muncii aflate in structura spitalelor se suporta din sumele prevazute cu aceasta destinatie in bugetul asigurarilor sociale de stat, pe baza contractelor incheiate de spitale cu casele teritoriale de pensii, in conformitate cu procedura de contractare si plata a prestatiilor medicale, stabilita prin normele metodologice**) de aplicare a prezentei legi.

*) A se vedea nota de subsol corespunzatoare asteriscului marcat la art. 95 alin. (2) lit. j).
**) A se vedea nota de subsol corespunzatoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (2).

(5) In situatia persoanelor internate in unitati sanitare cu personalitate juridica si sectii de boli profesionale in cursul anului 2006, pentru care se infirma caracterul profesional al bolii, contravaloarea serviciilor medicale acordate acestora si validate de casele de asigurari de sanatate se suporta din sumele prevazute cu aceasta destinatie in bugetul asigurarilor sociale de stat, contravaloarea acestora urmand a se recupera, prin decontare in baza actelor justificative, din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, in conformitate cu prevederile normelor metodologice*) de aplicare a prezentei legi.
(6) Prevederile alin. (5) se aplica in mod corespunzator si pentru perioadele ulterioare anului 2006.
(7) Decontarea contravalorii serviciilor medicale confirmate in conditiile alin. (5), intre casele de asigurari de sanatate si casele teritoriale de pensii, se efectueaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, in limita indicatorilor cuprinsi in contractele de furnizare de servicii pentru boli profesionale, in conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
(8) Cheltuielile reprezentand contravaloarea serviciilor medicale prevazute la alin. (4) si (5) efectuate in primul trimestru al anului 2006 se deconteaza dupa incheierea acestuia, in conformitate cu prevederile contractelor incheiate potrivit prevederilor alin. (4).
(9) Cheltuielile efectuate in primul trimestru al anului 2006 de catre unitatile sanitare cu personalitate juridica finantate integral din bugetul de stat, respectiv de Sanatoriul de boli profesionale Avrig**), se suporta de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii.
(10) Tratamentul prescris de medicul de medicina muncii se comunica medicului de familie prin scrisoare medicala, conform prevederilor legale in vigoare, decontarea prestatiilor urmand a se realiza conform prevederilor alin. (3).
(11) Rambursarea serviciilor medicale acordate lucratorilor asigurati conform prevederilor legislatiei romane se va realiza in conformitate cu facturile si documentele justificative trimise de institutiile competente ale tarilor membre Uniunii Europene sau ale tarilor prevazute in acordurile bilaterale.
(12) Cheltuielile de transport necesare pentru repatriere in cazul decesului unui lucrator asigurat conform prevederilor legale romane in vigoare, ca urmare a unui accident de munca sau boala profesionala, se suporta din sumele prevazute cu aceasta destinatie pentru accidente de munca si boli profesionale din bugetul asigurarilor sociale de stat.
(13) Contravaloarea serviciilor medicale prestate in unitatile sanitare cu personalitate juridica si sectiile de boli profesionale, precum si in cadrul cabinetelor de medicina muncii aflate in structura spitalelor, in scopul investigarii si stabilirii caracterului profesional al bolii, se suporta din sumele prevazute cu aceasta destinatie in bugetul asigurarilor sociale de stat, pe baza contractelor incheiate de spitale cu casele teritoriale de pensii, indiferent daca se confirma sau se infirma caracterul de munca.
(14) Procedura de contractare si plata a prestatiilor medicale prevazute la alin. (13) se stabileste prin normele metodologice*) de aplicare a prezentei legi.
(15) Procedura privind investigarea si diagnosticarea bolilor profesionale, precum si lista prestatiilor medicale aferente se stabilesc prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse.
Art. 114. — (1) In perioada 1 ianuarie 2003—31 decembrie 2004 contributiile de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale sunt destinate exclusiv constituirii fondului initial necesar pentru functionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
(2) Cota de contributie datorata de angajatori si de persoanele fizice care incheie contracte individuale de asigurare este de 0,5%, indiferent de clasa de risc.
(3) Incepand cu data de 1 ianuarie 2004, CNPAS va administra fondurile sistemului de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale prin structurile infiintate pentru acest scop.
Art. 115. — Perioada de suspendare a contractului individual de munca in cazul concediului pentru incapacitate temporara de munca datorata producerii unui accident de munca sau boala profesionala se considera vechime in munca.
Art. 116. — Directiile de sanatate publica efectueaza selectarea cazurilor de boala profesionala prevazute la art. 22 alin. (2) si trimit caselor teritoriale de pensii fisele de declarare BP2, completate in conformitate cu prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
Art. 117. — Pana la data de 31 decembrie 2004 Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Sanatatii vor elabora si vor aproba normele metodologice*) de aplicare a prezentei legi, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 118. — Prezenta lege se completeaza cu dispozitiile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, ale Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, ale legislatiei privitoare la regimul contraventiilor, precum si cu dispozitiile legislatiei de asigurari sociale.
Art. 119. — (1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 100 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
(2) Dispozitiile art. 98 alin. (1) lit. a) si b) si alin. (3), art. 102, 104, art. 108 alin. (2), art. 109 alin. (1) lit. a), b), d), e) si f) si alin. (2), art. 111, 112, 114 si 115 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, isi vor mentine aplicabilitatea pentru toate situatiile prevazute in legea sus-mentionata, cu exceptia celor generate de accidente de munca si boli profesionale, asigurate in conformitate cu prevederile prezentei legi.

N O T A:
Reproducem mai jos prevederile care nu sunt incorporate in textul republicat al Legii nr. 346/2002 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale actelor modificatoare:
— art. IV si V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale:

„Art. IV. — In cuprinsul Legii nr. 346/2002, cu modificarile ulterioare, sintagmele «Fondul National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli Profesionale», respectiv «Fondul National», precum si «fondurile teritoriale de asigurare pentru accidentele de munca si boli profesionale» si «fondurile teritoriale» se inlocuiesc corespunzator cu sintagmele «Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale», respectiv «CNPAS» si «casele teritoriale de pensii si alte drepturi de asigurari sociale», respectiv «casele teritoriale de pensii».
Art. V. — Pe data de 1 ianuarie 2005 se abroga prevederile referitoare la accidente de munca si boli profesionale din cap. V «Alte drepturi de asigurari sociale» din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.”;
— art. II din Legea nr. 186/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale:
„Art. II. — In tot cuprinsul Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, se inlocuieste termenul «clinici» cu sintagma «unitati sanitare cu personalitate juridica».”

*) A se vedea nota de subsol corespunzatoare asteriscului marcat la art. 6 alin. (2).
**) A se vedea nota de subsol corespunzatoare asteriscului marcat la art. 95 alin. (2) lit. j).