Diurna acordata unui nerezident detasatat. Cum deducem cheltuielile?

Vom stabili mai jos daca sunt impozabile veniturile sub forma diurnei acordate unor persoane straine detasate la sucursala firmei-mama in Romania si daca inregistrarea acestor sume pe cheltuieli nedeductibile (6588) este corecta. Solutia consultantului: In ceea ce priveste impozitul pe venit, in conformitate cu prevederile art. 88 din Codul fiscal, persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania sunt impozitate potrivit prevederilor cap. III din Titlul III al Codului fiscal. Pct. 194 din Titlul III al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal stabileste urmatoarele: a) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania se impun daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain si numai daca respectiva persoana fizica face dovada rezidentei in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri. b) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain se impun in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: - salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia; - salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania) ; c) Veniturile din salarii se impoziteaza incepand cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare in Romania de pe pasaport. In conformitate cu prevederile art. 55 alineatul (4), litera g) din Codul fiscal nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit sumele primite de angajati in conditiile prevazute de lege sau de contractul de munca aplicabil, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, ca indemnizatii si orice alte sume de aceeasi natura, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare. In cazul prezentat, din informatiile furnizate intelegem ca diurna este acordata de catre societatea din Romania la care este detasata persoana fizica nerezidenta. In acest caz, consideram ca aceste sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, in conformitate cu prevederile art. 55 alineatul (4), litera g) din Codul fiscal. Sumele ce depasesc aceasta limita constituie, in opinia noastra, venit de natura salariala ce se impune in Romania intrucat acestea sunt platite de catre societatea din Romania. Din punct de vedere al impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, este deductibila in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Astfel cum se poate observa textul de lege se refera la suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor, in categoria carora, apreciem ca pot fi incluse si cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordata persoanelor fizice nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care societatea suporta drepturile legale cuvenite acestora.

Cheltuieli infiintare. Poprire pe salariu

O societate primeste o instiintare de poprire pentru un procent de 25% din venitul net al unui angajat, pensie de intretinere. In adresa de poprire se mentioneaza ca suma poprita cu titlu de pensie de intretinere se va expedia direct prin mandat postal catre un beneficiar anume. Vom vedea daca societatea poate retine valoarea mandatului postal din salariul net al angajatului, cu mentiunea ca societatea vireza salariile pe carduri, iar mandatul postal presupune alte costuri. Potrivit art. 453 Cod de procedura civila poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit. Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce hotararea este executorie potrivit legii. De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 254 din Codul muncii salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor. Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului. In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii (art. 254 alin. (3) din Codul muncii). Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie (art. 254 alin. (4) din Codul muncii). Iar, art. 169 din Codul muncii prevede ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Asadar, nu exista prevederi care sa stabileasca in mod concred si fara echivoc cine suporta cheltuielile cu infiintarea popririi. Totodata, in acord cu solutiile unor instante de judecata teoretic exista posibilitatea retinerilor sumelor din drepturile salariale daca aceste retineri au la baza conventia partilor, angajator si salariat. Cu toate acestea, retinerea din drepturile salariale nu este lipsita de posibilitatea de a fi contestata de salariat in raport de dispoziiile legale prezentate chiar in cazul in care s-ar intemeia pe clauzele unui acord civil incheiat cu angajatorul, situatie in care instanta sesizata va analiza legalitatea unei astfel de retineri in functie de datele concrete ale spetei fiind greu de anticipat care ar putea fi aceasta

Optiune de impozitare a anumitor venituri utilizate de angajatori pentru optimizarea fiscala

Fiscalitatea apasatoare manifestata in special asupra veniturilor salariale determina in mod firesc dorinta angajatorilor de a identifica solutii de diminuare a sarcinii fiscale. Recurgerea la plata unor venituri alternative concomitent cu realizarea veniturilor din salarii au condus la beneficii suplimentare pentru salariat si angajator. Pe lista mecanismelor de diminuare a fiscalitatii se numara si plata de drepturi de autor, incheierea de conventii civile sau recurgerea la activitati desfasurate in baza unor contracte de comision, mandat sau agent. Toate aceste tipuri de venituri sunt in prezent cuprinse in categoria veniturilor din activitati independente, platitorul de venituri avand obligatia retinerii unui impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut din care se deduc, incepand cu 1 ianuarie 2012, contributiile sociale obligatorii retinute la sursa potrivit Titlului IX indice 2 din Codul fiscal si virarii acestuia pana pe 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul. Persoanele fizice pot opta pentru plata impozitului ca impozit final daca realizeaza venituri astfel cum sunt mentionate la art. 52 alin. (1) lit. a) - c) din Codul fiscal: a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala; b) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, precum si a contractelor de agent; c) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara. Dispozitiile Codului fiscal in vigoare pana la data de 31 decembrie 2010 prevedeau ca aceste venituri sunt incluse in categoria veniturilor din alte surse, potrivit art. 78 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal. In conditiile prevederilor aplicabile, in situatia optiunii catre impozitul pe venit ca impozit final, aceste venituri, indiferent de optiunea formulata de persoana fizica in contract la momentul incheierii acestuia vor fi tratate din punct de vedere fiscal drept venituri din activitati independente. Implicatiile imediate vizeaza abordarea acestor venituri drept venituri din activitati independente si prin prisma contributiei la asigurarile sociale de sanatate. Data aparitiei: 19 Iulie 2012