(preluat legislatiamuncii.ro)
Intrebare:
Salariatii la societatea nostra sunt platiti la realizari, spre exemplu un salariat are salariul brut 1000 si sal realizat 1300 la ce salariu se calculeaza concediul de odihna?
Acest articol este realizat de specialistii de la PortalCodulMuncii.ro
Locul IDEAL pentru Departamentul de Resurse umane: Iti faci Cont si primesti raspunsurile care te framanta.
Convinge-te CLICK AICI
Raspuns (valabil la 22-Sep-2010):
Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit dispozitiilor art. 145 alin. (2) din Codul muncii, indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale anterior mentionate din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Prin urmare, Codul muncii stabileste un prag minimal al cuantumului indemnizatiei de concediu de odihna, respectiv aceasta �nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
Sporurile cu caracter permanent de care trebuie sa se tina cont la stabilirea cuantumului indemnizatiei de concediu nu sunt prevazute in mod expres, insa caracterul de spor permanent se stabileste prin raportare la continutul contractului individual de munca incheiat cu salariatul.
In raport de aceste dispozitii legale vor fi luate in calculul indemnizatiei pentru concediu de odihna numai veniturile cu caracter permanent.
In ceea ce priveste cuantumul indemnizatiei de concediu de odihna, contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 instituie o regula mai favorabila salariatilor cand prevede in art. 59:
(1) Pe durata concediului de odihna, salariatii vor primi o indemnizatie ce reprezinta media zilnica a veniturilor din ultimele trei luni anterioare lunii in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
(2) Indemnizatia de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza, sporul de vechime si indemnizatia pentru functia de conducere, luate impreuna, corespunzator numarului de zile de concediu.
Prin urmare, pentru salariatii care lucreaza in acord individual (salariu de baza + acord) este cert mai avantajoasa varianta de calcul a indemnizatiei de concediu prevazuta de dispozitiile anterior mentionate din contractul colectiv.
Astfel, in conformitate cu dispozitiile Contractului colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, calculul indemnizatiei de concediu de odihna se va face in raport de toate veniturile realizate de catre salariat in perioada de referinta, si nu doar in raport de cele care au caracter permanent.
duminică, 18 martie 2012
Salarizarea in regie: Avantaje si dezavantaje
Salarizarea in regie consta in calculul si plata salariului in raport cu timpul efectiv lucrat, fara a se stabili o legatura intre nivelul salariului si anumite rezultate care trebuie obtinute pe unitatea de timp (ora, zi, saptamana sau luna).
In acest caz, salariul se calculeaza in functie de numarul de ore lucrate si salariul de incadrare pe ora, la un program normal de lucru stabilit de regula la 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana.
In cazul depasirii programului normal de lucru, se vor aplica prevederile Codului muncii (art. 119-120), care stipuleaza ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora.
Atunci cand compensarea nu este posibila, orele suplimentare sunt platite cu salariul de incadrare orar majorat cu cel putin 75%, conform prevederilor contractului individual de munca si ale contractului colectiv de la nivel de unitate/ramura.
In acest sistem, salarizarea este strict proportionala cu timpul lucrat, neinfluentata de productia obtinuta. Cresterea productivitatii muncii ope rea za in favoarea dvs. ca angajator, in timp ce scaderea ei va dezavantajeaza. Indiferent de cresterea sau des cresterea producti vitatii muncii, angajatul are dreptul la
plata salariului aferent timpului lucrat. Aceasta presupune ca angajatul trebuie sa depuna o anumita cantitate/ca litate de munca, conform atributiilor din fisa postului, care stau la baza calcularii salariu lui.
Salarizarea dupa timpul lucrat se aplica in deosebi in urmatoarele situatii:
- la locurile de munca unde rezultatele muncii nu depind de efortul angajatului;
- la locurile de munca unde rezultatele muncii nu se pot masura;
- la locurile de munca unde intarzierile sau intreruperile apar variabil, impiedicand folosirea continua a normelor de productie;
- cand evidenta rezultatelor pe individ este foarte greu de tinut sau este costisitoare;
- cand calitatea produselor este mai importanta decat cantitatea produsa;
- cand sarcinile efectuate prezinta un grad ridicat de pericol.
Iata care sunt avantajele:
- costurile cu administrarea sistemului de salarizare sunt mai reduse;
- angajatul obtine o siguranta in ceea ce priveste nivelul salariului pe care il incaseaza;
- la un anumit nivel mai ridicat al salariului, anumite tipuri de persoane sunt motivate sa depuna un efort care asigura o productivitate inalta, mai ales cand sunt utilizati si alti factori de motivare, non-financiari, precum: recunoasterea performantei obtinute, laude, teama de a pierde locul de munca etc.
Sistemul de salarizare dupa timpul lucrat are si dezavantaje:
- nu stimuleaza suficient cresterea productivitatii muncii, de regula salariatii fiind tentati sa depuna un efort cat mai mic pe unitatea de timp;
- impune o supraveghere permanenta sau periodica, din partea managementului, asupra modului de desfasurare a activitatii;
- nu determina salariatii sa-si utilizeze eforturile, cunostintele si abilitatile pentru obtinerea de rezultate superioare care sa fie recompensate.
In acest caz, salariul se calculeaza in functie de numarul de ore lucrate si salariul de incadrare pe ora, la un program normal de lucru stabilit de regula la 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana.
In cazul depasirii programului normal de lucru, se vor aplica prevederile Codului muncii (art. 119-120), care stipuleaza ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora.
Atunci cand compensarea nu este posibila, orele suplimentare sunt platite cu salariul de incadrare orar majorat cu cel putin 75%, conform prevederilor contractului individual de munca si ale contractului colectiv de la nivel de unitate/ramura.
In acest sistem, salarizarea este strict proportionala cu timpul lucrat, neinfluentata de productia obtinuta. Cresterea productivitatii muncii ope rea za in favoarea dvs. ca angajator, in timp ce scaderea ei va dezavantajeaza. Indiferent de cresterea sau des cresterea producti vitatii muncii, angajatul are dreptul la
plata salariului aferent timpului lucrat. Aceasta presupune ca angajatul trebuie sa depuna o anumita cantitate/ca litate de munca, conform atributiilor din fisa postului, care stau la baza calcularii salariu lui.
Salarizarea dupa timpul lucrat se aplica in deosebi in urmatoarele situatii:
- la locurile de munca unde rezultatele muncii nu depind de efortul angajatului;
- la locurile de munca unde rezultatele muncii nu se pot masura;
- la locurile de munca unde intarzierile sau intreruperile apar variabil, impiedicand folosirea continua a normelor de productie;
- cand evidenta rezultatelor pe individ este foarte greu de tinut sau este costisitoare;
- cand calitatea produselor este mai importanta decat cantitatea produsa;
- cand sarcinile efectuate prezinta un grad ridicat de pericol.
Iata care sunt avantajele:
- costurile cu administrarea sistemului de salarizare sunt mai reduse;
- angajatul obtine o siguranta in ceea ce priveste nivelul salariului pe care il incaseaza;
- la un anumit nivel mai ridicat al salariului, anumite tipuri de persoane sunt motivate sa depuna un efort care asigura o productivitate inalta, mai ales cand sunt utilizati si alti factori de motivare, non-financiari, precum: recunoasterea performantei obtinute, laude, teama de a pierde locul de munca etc.
Sistemul de salarizare dupa timpul lucrat are si dezavantaje:
- nu stimuleaza suficient cresterea productivitatii muncii, de regula salariatii fiind tentati sa depuna un efort cat mai mic pe unitatea de timp;
- impune o supraveghere permanenta sau periodica, din partea managementului, asupra modului de desfasurare a activitatii;
- nu determina salariatii sa-si utilizeze eforturile, cunostintele si abilitatile pentru obtinerea de rezultate superioare care sa fie recompensate.
Statul de Salarii: ce si unde se completeaza
Documentul pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiilor si al altor sume datorate este Statul de salarii. Angajatorul stabileste rubricile statului de salarii respectand continutul minimal obligatoriu stabilit de OMEF 3512/2008.
In statul de salarii orele suplimentare efectuate se inscriu intr-o coloana distincta. In pontaj orele suplimentare efectuate vor figura ca ore de munca prestate. Acestea se cuprind in totalul orelor lucrate („Total ore lucrate”) si pot fi evidentiate intr-o coloana distincta „din care ore suplimentare”.
Pentru perioadele in care angajatorul compenseaza munca suplimentara prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, in pontaj se vor evidentia aceste libere, putand nota de exemplu cu litera “C” orele compensate, iar, la sfarsit, cand se face calculul total pentru respectiva luna se aduna si orele din zilele notate cu “C”. Pe baza pontajului lunar se va realiza statul de plata.
In statul de plata orele compensate se curpind in orele lucrate si pot fi evidentiate intr-o rubrica distincta.
In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) din Codul muncii in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul se va evidentia in statul de salarii intr-o coloana distincta din rubrica „Sporuri” – „Ore suplimentare”
In statul de salarii orele suplimentare efectuate se inscriu intr-o coloana distincta. In pontaj orele suplimentare efectuate vor figura ca ore de munca prestate. Acestea se cuprind in totalul orelor lucrate („Total ore lucrate”) si pot fi evidentiate intr-o coloana distincta „din care ore suplimentare”.
Pentru perioadele in care angajatorul compenseaza munca suplimentara prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, in pontaj se vor evidentia aceste libere, putand nota de exemplu cu litera “C” orele compensate, iar, la sfarsit, cand se face calculul total pentru respectiva luna se aduna si orele din zilele notate cu “C”. Pe baza pontajului lunar se va realiza statul de plata.
In statul de plata orele compensate se curpind in orele lucrate si pot fi evidentiate intr-o rubrica distincta.
In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) din Codul muncii in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul se va evidentia in statul de salarii intr-o coloana distincta din rubrica „Sporuri” – „Ore suplimentare”
Concediul de odihna: ce trebuie neaparat sa stii
14 Martie 2012 Roxana Neagu
Orice salariat are dreptul, pe langa repausul zilnic si saptamanal, la un concediu de odihna anual platit, de minim 20 de zile lucratoare, in timp ce angajatii care lucreaza in conditii grele sau periculoase beneficiaza si de un concediu de odihna suplimentar. Va explicam astazi cele mai importante aspecte pe care trebuie sa le stiti despre concediul de odihna.
Codul Muncii stabileste la art. 144 ca dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.
Durata minima a concediului de odihna anual nu poate fi mai mica de 20 de zile lucratoare, insa trebuie sa retineti ca se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
In plus, salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar. Acesta se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, insa nu poate fi mai mic de 3 zile lucratoare.
Concediul de odihna trebuie efectuat in fiecare an, compensarea in bani a zilelor de concediu neefectuate fiind permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.
Potrivit Codului Muncii, efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in anumite cazuri prevazute expres de legi speciale (cu referire la anumite categorii de personal, spre exemplu) sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.
In cazul in care un angajat nu si-a efectuat tot concediul de odihna la care avea dreptul intr-un an calendaristic, angajatorul este obligat de Codul Muncii sa-i acorde salariatului concediul pana la sfarsitul anului urmator.
Atentie! Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.
Programarea pentru concediu – ce prevede legea
Codul Muncii stabileste ca efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari care se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
Aceste programari pot fi colective sau individuale si sunt stabilite de angajator cu consultarea reprezentantilor salariatilor, daca vorbim de programare colectiva, sau cu consultarea salariatului, daca ne referim la programarile individuale.
Normele legale stipuleaza ca, prin programare individuala, se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul in care se stabilesc perioade de concediu, trebuie sa stiti ca salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.
"In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea, astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt", mai prevede Codul Muncii.
De asemenea, potrivit prevederilor legale, salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat.
Totusi, un concediu de munca poate fi intrerupt atat de salariat, cat si de angajator. Prevederile legale nu sunt insa foarte explicite in acest sens, Codul Muncii stabilind doar ca un concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.
De cealalta parte, angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca, insa, in aceasta situatie, are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare pentru revenirea la serviciu, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.
Ce trebuie sa stim despre indemnizatia de concediu
Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca. Aceasta suma de bani se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
Potrivit legislatiei muncii, indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale (salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent stipulate in CIM) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Orice salariat are dreptul, pe langa repausul zilnic si saptamanal, la un concediu de odihna anual platit, de minim 20 de zile lucratoare, in timp ce angajatii care lucreaza in conditii grele sau periculoase beneficiaza si de un concediu de odihna suplimentar. Va explicam astazi cele mai importante aspecte pe care trebuie sa le stiti despre concediul de odihna.
Codul Muncii stabileste la art. 144 ca dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.
Durata minima a concediului de odihna anual nu poate fi mai mica de 20 de zile lucratoare, insa trebuie sa retineti ca se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
In plus, salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar. Acesta se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, insa nu poate fi mai mic de 3 zile lucratoare.
Concediul de odihna trebuie efectuat in fiecare an, compensarea in bani a zilelor de concediu neefectuate fiind permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.
Potrivit Codului Muncii, efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in anumite cazuri prevazute expres de legi speciale (cu referire la anumite categorii de personal, spre exemplu) sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.
In cazul in care un angajat nu si-a efectuat tot concediul de odihna la care avea dreptul intr-un an calendaristic, angajatorul este obligat de Codul Muncii sa-i acorde salariatului concediul pana la sfarsitul anului urmator.
Atentie! Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.
Programarea pentru concediu – ce prevede legea
Codul Muncii stabileste ca efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari care se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
Aceste programari pot fi colective sau individuale si sunt stabilite de angajator cu consultarea reprezentantilor salariatilor, daca vorbim de programare colectiva, sau cu consultarea salariatului, daca ne referim la programarile individuale.
Normele legale stipuleaza ca, prin programare individuala, se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul in care se stabilesc perioade de concediu, trebuie sa stiti ca salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.
"In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea, astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt", mai prevede Codul Muncii.
De asemenea, potrivit prevederilor legale, salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat.
Totusi, un concediu de munca poate fi intrerupt atat de salariat, cat si de angajator. Prevederile legale nu sunt insa foarte explicite in acest sens, Codul Muncii stabilind doar ca un concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.
De cealalta parte, angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca, insa, in aceasta situatie, are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare pentru revenirea la serviciu, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.
Ce trebuie sa stim despre indemnizatia de concediu
Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca. Aceasta suma de bani se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
Potrivit legislatiei muncii, indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale (salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent stipulate in CIM) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Plata salariului - Tot ce trebuie sa stii
Un angajat din Romania castiga, in medie, aproximativ 2.000 lei brut (vezi salariul mediu brut 2117 pentru 2012) , in timp ce valoarea salariului minim brut garantat in plata se situeaza la 700 lei. Fie ca venitul tau depaseste acest prag valoric, fie coincide cu datele statistice, AvocatNet.ro iti spune astazi cum se stabileste cuantumul salariului, ce cuprinde acesta, dar si cand sau cum trebuie sa te remunereze angajatorul pentru munca prestata.
Codul muncii defineste salariul ca fiind contraprestatia in bani a muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. (Citeste AICI mai multe despre contractual individual de munca.)
Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri si se acorda prioritar, inaintea altor obligatii banesti ale angajatorilor. Asadar, salariul se plateste in bani, cel putin o data pe luna, inclusiv prin virament intr-un cont bancar.
Cum se stabileste salariul?
Data la care se va efectua plata salariului se va stabili, prin negociere, in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.
Codul muncii interzice, la stabilirea venitului salarial, orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.
Cat de mic NU poate fi salariul?
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor. Pentru anul 2012, potrivit HG. 1.225/2011, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este de 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna, reprezentand 4,13 lei/ora.
Angajatorul este astfel obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. In caz contrar, angajatorul risca sa plateasca o amenda cuprinsa intre 300 lei si 2.000 lei.
Atentie! Angajatorii care nu au operat majorarea cuantumului salariului minim brut, incepand cu 1 ianuarie 2012, de la 670 lei la 700 lei, risca o amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.
De asemenea, trebuie prevazut ca, in cazul in care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Totodata, pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica de 700 lei.
Totodata, trebuie precizat ca salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. Insa, sindicatelor si reprezentantilor salariatilor li se poate dezvalui cuantumul pentru promovarea si apararea drepturilor angajatilor in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.
Ultimele date publicate de Institutul National de Statistica arata ca valoarea salariului mediu brut este de 2.054 de lei, in timp ce salariul mediu nominal este de 1.491 lei.
Cum se plateste salariul?
Potrivit datei precizate in CIM, salariul se plateste cel putin o data pe luna. Totusi, ziua de salariu a personalului din aparatul bugetar se stabileste prin Ordin al Ministerului Finantelor Publice. De exemplu, functionarii din cadrul Senatului si ai Camerei Deputatilor isi primesc salariile in data de 5 a lunii, personalul din justitie pe data de 10, iar angajatii SPP in data de 15. (Lista completa in fisier atasat.)
Salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta. Totusi, in caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia.
Conform Codului Muncii, plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile.
Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Totodata, Codul Muncii prevede expres ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Asadar, retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Aceste sume retinute nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net. (Citeste AICI mai multe despre popririle salariale.)
Prin urmare, in cazul pluralitatii de creditori ai salariatului, va fi respectata urmatoarea ordine:
obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;
contributiile si impozitele datorate catre stat;
daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
acoperirea altor datorii.
Nu in ultimul rand, este de retinut ca dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor, se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Codul muncii defineste salariul ca fiind contraprestatia in bani a muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. (Citeste AICI mai multe despre contractual individual de munca.)
Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri si se acorda prioritar, inaintea altor obligatii banesti ale angajatorilor. Asadar, salariul se plateste in bani, cel putin o data pe luna, inclusiv prin virament intr-un cont bancar.
Cum se stabileste salariul?
Data la care se va efectua plata salariului se va stabili, prin negociere, in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.
Codul muncii interzice, la stabilirea venitului salarial, orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.
Cat de mic NU poate fi salariul?
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor. Pentru anul 2012, potrivit HG. 1.225/2011, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este de 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna, reprezentand 4,13 lei/ora.
Angajatorul este astfel obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. In caz contrar, angajatorul risca sa plateasca o amenda cuprinsa intre 300 lei si 2.000 lei.
Atentie! Angajatorii care nu au operat majorarea cuantumului salariului minim brut, incepand cu 1 ianuarie 2012, de la 670 lei la 700 lei, risca o amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.
De asemenea, trebuie prevazut ca, in cazul in care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Totodata, pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica de 700 lei.
Totodata, trebuie precizat ca salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. Insa, sindicatelor si reprezentantilor salariatilor li se poate dezvalui cuantumul pentru promovarea si apararea drepturilor angajatilor in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.
Ultimele date publicate de Institutul National de Statistica arata ca valoarea salariului mediu brut este de 2.054 de lei, in timp ce salariul mediu nominal este de 1.491 lei.
Cum se plateste salariul?
Potrivit datei precizate in CIM, salariul se plateste cel putin o data pe luna. Totusi, ziua de salariu a personalului din aparatul bugetar se stabileste prin Ordin al Ministerului Finantelor Publice. De exemplu, functionarii din cadrul Senatului si ai Camerei Deputatilor isi primesc salariile in data de 5 a lunii, personalul din justitie pe data de 10, iar angajatii SPP in data de 15. (Lista completa in fisier atasat.)
Salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta. Totusi, in caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia.
Conform Codului Muncii, plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile.
Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Totodata, Codul Muncii prevede expres ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Asadar, retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Aceste sume retinute nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net. (Citeste AICI mai multe despre popririle salariale.)
Prin urmare, in cazul pluralitatii de creditori ai salariatului, va fi respectata urmatoarea ordine:
obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;
contributiile si impozitele datorate catre stat;
daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
acoperirea altor datorii.
Nu in ultimul rand, este de retinut ca dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor, se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Obligatii fiscale ale angajatorilor care folosesc zilieri
23 Februarie 2012, Roxana Neagu
Persoanele care lucreaza cu zilieri au mai multe obligatii fiscale printre care se numara retinerea si virarea la bugetul de stat a impozitului de 16% pentru veniturile realizate de zilieri, precum si depunerea fiselor fiscale pentru acestia.
Obligatiile fiscale ale persoanelor care utilizeaza zilieri au fost sintetizate de Directia Generala a Finantelor Publice Valcea intr-o informare data publicitatii recent.
Potrivit sursei citate, domeniile in care se pot presta activitati care au caracter ocazional sunt: agricultura, vanatoare si pescuit, silvicultura, exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura si viticultura, apicultura, zootehnie, spectacole, productii cinematografice si audiovizuale, publicitate, activitati care au caracter cultural, manipulari de marfuri, activitati de intretinere si curatenie.
Beneficiarul-angajatorul care utilizeaza zilieri in activitatea cu caracter ocazional din domeniile mentionate are obligatia:
sa infiinteze Registrul de evidenta al zilierilor si sa-l pastreze la sediu. Acest Registru se tipareste si se inseriaza de Imprimeria Nationala, iar distribuirea se face la cerere si contra cost de Inspectia Muncii prin Inspectoratele teritoriale de munca;
sa-l completeze inainte de inceperea activitatii si prezentarea organelor de control abilitate;
sa prezinte lunar pana cel tarziu la data de 5 a fiecarei luni catre inspectoratul de munca unde isi are sediu un extras al Registrului de evidenta al zilierilor.
Directia Finantelor Valcea precizeaza ca veniturile realizate de zilieri sub forma remuneratiei zilnice pe fiecare beneficiar de lucrari sunt venituri asimilate salariilor, pentru care se datoreaza impozit in cota de 16%.
"Nu se datoreaza contributii sociale obligatorii nici de catre zilier, nici de catre beneficiar", subliniaza sursa citata, care puncteaza ca activitatea desfasurata de zilieri nu le confera acestora calitatea de asigurat in sistemul public de pensii, sistemul asigurarilor sociale pentru somaj si nici in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
"Zilierii vor putea incheia, optional, o asigurare de sanatate si/sau de pensie", mentioneaza Directia Finantelor Valcea.
Cine retine si plateste impozitul pe venit
Calculul si retinerea impozitului pe venituri din salarii datorat se efectueaza de catre beneficiarii de lucrari (cei care utilizeaza zilieri) la data fiecarei plati a remuneratiei brute zilnice.
Virarea la bugetul de stat a impozitului calculat si retinut se va efectua pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Beneficiarii care incalca prevederile privind retinerea si virarea impozitului risca amenzi de pana la 20.000 de lei.
Declararea impozitului pe venituri din salarii se face in formularul 112, Anexa 1 Creante fiscale - randul 01, cod 602, „Impozit pe veniturile din salarii”, cumulandu-se, dupa caz, cu celelalte impozite pe venituri din salarii, fara completarea pentru zilieri a celorlalte anexe din declaratie.
De asemenea, angajatorii din aceasta categorie au obligatia intocmirii fiselor fiscale aferente anului 2011 pentru veniturile asimilate din salarii realizate de zilieri, care trebuie depuse la Fisc si inmanate personalului care realizeaza astfel de venituri pana miercuri, 29 februarie.
(Preluat de pe avocatnet.ro)
Persoanele care lucreaza cu zilieri au mai multe obligatii fiscale printre care se numara retinerea si virarea la bugetul de stat a impozitului de 16% pentru veniturile realizate de zilieri, precum si depunerea fiselor fiscale pentru acestia.
Obligatiile fiscale ale persoanelor care utilizeaza zilieri au fost sintetizate de Directia Generala a Finantelor Publice Valcea intr-o informare data publicitatii recent.
Potrivit sursei citate, domeniile in care se pot presta activitati care au caracter ocazional sunt: agricultura, vanatoare si pescuit, silvicultura, exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura si viticultura, apicultura, zootehnie, spectacole, productii cinematografice si audiovizuale, publicitate, activitati care au caracter cultural, manipulari de marfuri, activitati de intretinere si curatenie.
Beneficiarul-angajatorul care utilizeaza zilieri in activitatea cu caracter ocazional din domeniile mentionate are obligatia:
sa infiinteze Registrul de evidenta al zilierilor si sa-l pastreze la sediu. Acest Registru se tipareste si se inseriaza de Imprimeria Nationala, iar distribuirea se face la cerere si contra cost de Inspectia Muncii prin Inspectoratele teritoriale de munca;
sa-l completeze inainte de inceperea activitatii si prezentarea organelor de control abilitate;
sa prezinte lunar pana cel tarziu la data de 5 a fiecarei luni catre inspectoratul de munca unde isi are sediu un extras al Registrului de evidenta al zilierilor.
Directia Finantelor Valcea precizeaza ca veniturile realizate de zilieri sub forma remuneratiei zilnice pe fiecare beneficiar de lucrari sunt venituri asimilate salariilor, pentru care se datoreaza impozit in cota de 16%.
"Nu se datoreaza contributii sociale obligatorii nici de catre zilier, nici de catre beneficiar", subliniaza sursa citata, care puncteaza ca activitatea desfasurata de zilieri nu le confera acestora calitatea de asigurat in sistemul public de pensii, sistemul asigurarilor sociale pentru somaj si nici in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
"Zilierii vor putea incheia, optional, o asigurare de sanatate si/sau de pensie", mentioneaza Directia Finantelor Valcea.
Cine retine si plateste impozitul pe venit
Calculul si retinerea impozitului pe venituri din salarii datorat se efectueaza de catre beneficiarii de lucrari (cei care utilizeaza zilieri) la data fiecarei plati a remuneratiei brute zilnice.
Virarea la bugetul de stat a impozitului calculat si retinut se va efectua pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Beneficiarii care incalca prevederile privind retinerea si virarea impozitului risca amenzi de pana la 20.000 de lei.
Declararea impozitului pe venituri din salarii se face in formularul 112, Anexa 1 Creante fiscale - randul 01, cod 602, „Impozit pe veniturile din salarii”, cumulandu-se, dupa caz, cu celelalte impozite pe venituri din salarii, fara completarea pentru zilieri a celorlalte anexe din declaratie.
De asemenea, angajatorii din aceasta categorie au obligatia intocmirii fiselor fiscale aferente anului 2011 pentru veniturile asimilate din salarii realizate de zilieri, care trebuie depuse la Fisc si inmanate personalului care realizeaza astfel de venituri pana miercuri, 29 februarie.
(Preluat de pe avocatnet.ro)
vineri, 2 martie 2012
Plata de drepturi de autor: metoda de optimizare fiscala
(legislatiamuncii.ro)
Primul pas in vederea utilizarii acestei metode este identificarea, in cadrul activitatilor desfasurate de salariat, a acelora care presupun, in fapt, realizarea unei opere asa cum ea este definita de Legea nr. 8 /1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.
Beneficii
Beneficiile sunt usor de identificat si pornesc de la disparitia contributiilor sociale calculate asupra sumei ce va avea destinatia de venit din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala.
Acest beneficiu se rasfrange asupra ambelor parti, fapt ce determina interesul pentru aceasta metoda. Suplimentar, acest mecanism determina aplicarea aceleiasi cote de impozit de 16% ca in cazul veniturilor din salarii, dar la o baza de impozitare considerabil mai mica.
Codul fiscal reglementeaza doua procedee de determinare a venitului net anual din aceasta categorie. Un prim mecanism presupune stabilirea venitului net in sistem real, adica diminuandu-l cu toate cheltuielile efectuate in vederea realizarii venitului.
Cea de a doua varianta este de a utiliza o cota forfetara de cheltuieli de 20% sau de 25% in cazul lucrarilor de arta monumentala, indiferent de volumul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii venitului. Asadar, in aceasta varianta pentru un venit anual de 10.000 lei, cota de impozit anual pe venit datorat de 16% va fi aplicata numai asupra sumei de 8.000 lei [10.000 lei – (10.000 lei x 20%)]. Daca, pentru inceput, activitatii ii este pretabil sistemul real din cauza necesitatii inregistrarii unui volum mai mare de cheltuieli (computere, alte sisteme si dispozitive etc.), in opinia noastra sistemul cotelor forfetare este de preferat datorita simplitatii si inexistentei riscului unui control ulterior unde o parte de cheltuieli sa nu fie admisa. Daca persoana fizica nu are calitatea de persionar sau asigurat intr-un sistem neintegrat sistemului public de pensii, contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurare pentru somaj vor fi de asemenea deductibile din venitul brut in vedere stabilirii venitului net anual impozabil.
Pe langa aceste doua metodologii legale se distinge posibilitatea persoanei fizice de a opta pentru stabilirea unui impozit final in temeiul art. 52 indice 1 din Codul fiscal. Impozitul se stabileste prin retinere la sursa aplicarea cotei de 16% asupra venbrut, persoana pierdand dreptul de a beneficia de diminuarea venitului brut anual.
Restrictii si limitari
In contextul legislatiei in vigoare, este abrogata prevederea potrivit careia, persoanele fizice angajate, precum si cele care incheiau contracte, altele decat cele prin care erau reglementate relatiile de angajare, si care desfasurau activitati utilizand baza materiala a angajatorului, obtineau venituri de natura salariala.
Datorita beneficiilor evidente aduse de acest mecanism in raport cu veniturile din salarii, Administratia fiscala a introdus si o serie de prevederi menite sa incerce sa diminueze numarul cazurilor. Totodata raman aplicabile prevederile pct. 24 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal. Astfel, potrivit pct. 24 alin. (3) din Normele de aplicare a Codului fiscal se precizeaza ca, in situatia existentei unui raport de munca, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit dispozitiilor aplicabile in cazul salariilor.
„Sunt considerate venituri din activitati independente veniturile din drepturi de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.” (pct. 24 indice 1 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal)
Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plata anticipata in contul impozitului anual, aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut. Impozitul astfel retinut se vireaza la buget pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Si in cazul veniturilor din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala este aplicabila intr-o oarecare masura o oarecare limitare sub aspectul plafonului de scutire de TVA situat la nivelul de 119.000 lei stabilit potrivit art. 152 din Codul fiscal. Inregistrarea ca platitor de TVA a salariatului beneficiar al veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala ar complica lucrurile si ar majora cheltuielile de organizare a activitatii.
Costuri
Realizarea veniturilor din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala se poate realiza cu un nivel al costurilor deosebit de mic, nefiind nevoie de organizarea veritabila a unei contabilitati, in special in cazul utilizarii mecanismului de determinare a venitului net in cote forfetare.
Singurele formalitati sunt incheierea contractului in care sunt stabilite operele si modul in care este stabilit modul de cesionare a acestora si, ulterior, in termen de 30 de zile, depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala la Administratia finantelor publice pe raza careia se afla domiciliul persoanei fizice. Anual, pe baza veniturilor realizate, persoana va depune o declaratie pentru determinarea venitului anual, iar angajatorul va depune o declaratie informativa cuprinzand beneficiarii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si sumele realizate.
Primul pas in vederea utilizarii acestei metode este identificarea, in cadrul activitatilor desfasurate de salariat, a acelora care presupun, in fapt, realizarea unei opere asa cum ea este definita de Legea nr. 8 /1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.
Beneficii
Beneficiile sunt usor de identificat si pornesc de la disparitia contributiilor sociale calculate asupra sumei ce va avea destinatia de venit din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala.
Acest beneficiu se rasfrange asupra ambelor parti, fapt ce determina interesul pentru aceasta metoda. Suplimentar, acest mecanism determina aplicarea aceleiasi cote de impozit de 16% ca in cazul veniturilor din salarii, dar la o baza de impozitare considerabil mai mica.
Codul fiscal reglementeaza doua procedee de determinare a venitului net anual din aceasta categorie. Un prim mecanism presupune stabilirea venitului net in sistem real, adica diminuandu-l cu toate cheltuielile efectuate in vederea realizarii venitului.
Cea de a doua varianta este de a utiliza o cota forfetara de cheltuieli de 20% sau de 25% in cazul lucrarilor de arta monumentala, indiferent de volumul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii venitului. Asadar, in aceasta varianta pentru un venit anual de 10.000 lei, cota de impozit anual pe venit datorat de 16% va fi aplicata numai asupra sumei de 8.000 lei [10.000 lei – (10.000 lei x 20%)]. Daca, pentru inceput, activitatii ii este pretabil sistemul real din cauza necesitatii inregistrarii unui volum mai mare de cheltuieli (computere, alte sisteme si dispozitive etc.), in opinia noastra sistemul cotelor forfetare este de preferat datorita simplitatii si inexistentei riscului unui control ulterior unde o parte de cheltuieli sa nu fie admisa. Daca persoana fizica nu are calitatea de persionar sau asigurat intr-un sistem neintegrat sistemului public de pensii, contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurare pentru somaj vor fi de asemenea deductibile din venitul brut in vedere stabilirii venitului net anual impozabil.
Pe langa aceste doua metodologii legale se distinge posibilitatea persoanei fizice de a opta pentru stabilirea unui impozit final in temeiul art. 52 indice 1 din Codul fiscal. Impozitul se stabileste prin retinere la sursa aplicarea cotei de 16% asupra venbrut, persoana pierdand dreptul de a beneficia de diminuarea venitului brut anual.
Restrictii si limitari
In contextul legislatiei in vigoare, este abrogata prevederea potrivit careia, persoanele fizice angajate, precum si cele care incheiau contracte, altele decat cele prin care erau reglementate relatiile de angajare, si care desfasurau activitati utilizand baza materiala a angajatorului, obtineau venituri de natura salariala.
Datorita beneficiilor evidente aduse de acest mecanism in raport cu veniturile din salarii, Administratia fiscala a introdus si o serie de prevederi menite sa incerce sa diminueze numarul cazurilor. Totodata raman aplicabile prevederile pct. 24 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal. Astfel, potrivit pct. 24 alin. (3) din Normele de aplicare a Codului fiscal se precizeaza ca, in situatia existentei unui raport de munca, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit dispozitiilor aplicabile in cazul salariilor.
„Sunt considerate venituri din activitati independente veniturile din drepturi de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.” (pct. 24 indice 1 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal)
Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plata anticipata in contul impozitului anual, aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut. Impozitul astfel retinut se vireaza la buget pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Si in cazul veniturilor din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala este aplicabila intr-o oarecare masura o oarecare limitare sub aspectul plafonului de scutire de TVA situat la nivelul de 119.000 lei stabilit potrivit art. 152 din Codul fiscal. Inregistrarea ca platitor de TVA a salariatului beneficiar al veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala ar complica lucrurile si ar majora cheltuielile de organizare a activitatii.
Costuri
Realizarea veniturilor din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala se poate realiza cu un nivel al costurilor deosebit de mic, nefiind nevoie de organizarea veritabila a unei contabilitati, in special in cazul utilizarii mecanismului de determinare a venitului net in cote forfetare.
Singurele formalitati sunt incheierea contractului in care sunt stabilite operele si modul in care este stabilit modul de cesionare a acestora si, ulterior, in termen de 30 de zile, depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala la Administratia finantelor publice pe raza careia se afla domiciliul persoanei fizice. Anual, pe baza veniturilor realizate, persoana va depune o declaratie pentru determinarea venitului anual, iar angajatorul va depune o declaratie informativa cuprinzand beneficiarii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si sumele realizate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)