O noua lege a salarizarii. Bugetarii ar putea primi salarii mai mari

Noi modificari in ce priveste remuneratiile din sistemul public ar putea face ca majorarea salariilor sa tine cont de performantele profesionale individuale ale angajatilor. Astfel, un document oficial prezentat recent de Mediafax arata ca salariile bugetarilor ar putea fi stabilite intre o limita minima si una maxima: "Avand in vedere multitudinea de forme de salarizare specifice fiecarui sector bugetar (invatamant, sanatate, aparare, justitie, politie, functie publica, sport, afaceri externe), se impune elaborarea unui proiect normativ prin care sa se reglementeze salarizarea categoriilor de personal intre o limita minima si o limita maxima, acordarea unei parti variabile in functie de performantele profesionale individuale si incadrarea in cheltuielile de personal alocate fiecarui ordonator principal de credite". Acelasi document indica faptul ca prin Legea-cadru redactata in urma cu trei ani s-a urmarit stabilirea unui raport intre salariul de baza minim si cel maxim de 1 la 15, limitarea numarului de clase de salarizare la 110 si plafonarea primelor si sporurilor la maximum 30% din salariul de baza. Cu toate acestea, din cauza constrangerilor financiare, salariile bugetarilor nu au putut fi stabilite conform acelei legi, astfel ca au ramas aceleasi dezechilibre, cu un raport intre salariul de baza minim si cel maxim de 1 la 35, cu peste 400 clase de salarizare si o pondere a sporurilor si primelor de 51% din castigul salarial. Prin noua lege a salarizarii personalului platit din fonduri publice pregatita de Guvern pentru 2014 si anii urmatori, salariile de baza pentru fiecare clasa de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I in valoare de 800 lei, corespunzator salariul minim brut pe tara de la 1 iulie, si coeficientii de ierarhizare existenti, iar diferenta dintre doua clase de salarizare succesive va fi pasrata la 2,5%. Tot prin noua lege a salarizarii, cuantumul sporurilor, primelor, compensatiilor si indemnizatiilor va fi stabilit astfel incat, impreuna cu salariile de baza, sa nu depaseasca cresterile salariale prevazute pentru fiecare an in parte prin legile anuale speciale. Pentru personalul incadrat pe studii medii care absolva studii superioare se va asigura la promovare cel putin clasa de salarizare detinuta anterior, aferenta gradatiei avute. Sursa: Mediafax

O noua lege a salarizarii bugetarilor va face ca unii angajati sa aiba salarii mai mici

O noua lege a salarizarii, cel putin in stadiul de plan, arata ca salarriile bugetarilor vor fi majorate in fiecare an incepand cu 2014, etapizat si succesiv. Cu toate acestea, majorarile se vor aplica numai pentru unii functionari, si anume pentru cei al caror salariu de incadrare este mai mic decat cel care va rezulta prin aplicarea noii legi. Ceilalti functionari, cu un salariu mai mare, vor ramane cu aceeasi remuneratie, asa cum se arata in documentul preluat de Mediafax. "In prezent exista diferente foarte mari intre salariul de incadrare pentru aceleasi functii, dar exercitate in institutii publice diferite. De exemplu, un contabil dintr-o institutie publica are un salariu mai mare decat un alt contabil dintr-o alta institutie publica. Prin sistemul propus, se urmareste o oarecare egalizare intre aceste salarii de incadrare, dar asta va presupune ca majorarile salariale sa fie acordate doar pentru acei functionari cu salarii mai mici, iar ceilalalti functionari sa nu beneficieze de aceste majorari", au aratat sursele. Potrivit acestora, durata in care aceste salarii de incadrare vor fi egalizate va depinde de cati bani vor fi inclusi in fondul de salariu pentru acest sistem. Prin noua lege a salarizarii personalului platit din fonduri publice pregatita de Guvern pentru 2014 si anii urmatori, salariile de baza pentru fiecare clasa de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I in valoare de 800 lei, corespunzator salariul minim brut pe tara de la 1 iulie, si coeficientii de ierarhizare existenti, iar diferenta dintre doua clase de salarizare succesive va fi pastrata la 2,5%. Tot prin noua lege a salarizarii, cuantumul sporurilor, primelor, compensatiilor si indemnizatiilor va fi stabilit astfel incat, impreuna cu salariile de baza, sa nu depaseasca cresterile salariale prevazute pentru fiecare an in parte prin legile anuale speciale. Pentru personalul incadrat pe studii medii care absolva studii superioare, se va asigura la promovare cel putin clasa de salarizare detinut anterior aferenta gradatiei avute. Sursa: Mediafax

Salariul minim al salariatului minor

Intrebare: Cum se face salarizarea in cazul unui minor care lucreaza 4 ore? Raspuns: Conform art. 112 alin. (1) din Codul muncii, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana pentru salariatii angajati cu norma intreaga. Sunt situatii in care durata normala a timpului de munca se situeaza sub 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana. Una dintre aceste situatii este cea a tinerilor de pana la 18 ani, in cazul carora, durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana (art. 112 alin. (2)). Astfel, in cazul salariatului minor, norma intreaga este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana. Conform art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1.225/2011pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, incepand cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2012, reprezentand 4,13 lei/ora. Pentru salariatul minor 6 ore de activitate reprezinta norma intreaga respectiv 8 ore de lucru. In consecinta, pentru patru ore de lucru (66,67 % din programul normal de lucru) acesta va beneficia de un salariu minim de 467 lei lunar.

Politica salariala

Politica salariala reprezinta un instrument important pe care managementul il poate folosi pentru a sprijini supravietuirea sau dezvoltarea firmei in contextul crizei economice. Politica salariala la nivelul companiei se poate analiza luand in considerare urmatoarea structura a veniturilor salariale: salariul fix; bonusuri variabile; bonusuri fixe; beneficii. Salariul fix Salariul fix reprezinta salariul de baza negociat, inregistrat in cartea de munca si platit, in principiu, daca angajatul a lucrat o norma intreaga si si-a realizat atributiile prevazute din fisa postului. Bonusurile variabile Bonusurile variabile sunt acele venituri acordate salariatului in functie de indeplinirea si depasirea indicatorilor de performanta individuali. Acestea iau, de regula, forma unor prime. Bonusurile fixe Bonusurile fixe reprezinta acele venituri obtinute de angajat fara legatura cu performanta individuala, corelate, de obicei, cu o anume evolutie financiara a firmei. In bonusurile fixe se incadreaza, de exemplu, al treisprezecelea salariu, primele acordate cu ocazia diferitelor evenimente, premiile de fidelitate. Beneficiile angajatilor Beneficiile reprezinta acele avantaje acordate angajatilor ca instrumente de motivare generala sau specifica, pentru formarea unei anumite culturi organizationale. Lista de control cu principalele beneficii acordate angajatilor in Romania 1. Cadourile pentru ocazii speciale (peste 75% dintre salariati primind in anii anteriori aceste beneficii) 2. Tichetele de masa (peste 70% dintre salariati primind in anii anteriori aceste beneficii) 3. Evenimente sociale organizate de firma (peste 70%) 4. Produse racoritoare (peste 40%) 5. Abonamente la o clinica medicala (peste 35%) 6. Produse la pret redus (peste 35%) 7. Asigurare de viata (peste 35%) 8. Masa la cantina (peste 15%) 9. Activitati sportive (peste 15%) 10. Subventii pentru transport (peste 15%) 11. Participare la profit (peste 5%) 12. Acordare de actiuni (peste 4%) 13. Plata contributiilor la fondurile de pensii private (aproximativ 3%) 14. Alte beneficii, precum team-building si vacante platite Telefonul mobil Telefonul mobil nu mai este considerat un beneficiu, el reprezentand de multe ori un instrument absolut necesar desfasurarii activitatii angajatilor. Masina de serviciu Masina de serviciu este un beneficiu oferit unor categorii de angajati (peste 90% din firme oferind acest beneficiu). Circa 4-5% din companiile din Romania si peste 10% din firmele din Slovacia, Bulgaria, Cehia si Polonia ofera angajatilor o suma de bani ca alternativa la masina de serviciu, pentru a compensa transportul in interesul serviciului. Este absolut obligatoriu sa adaptati politica salariala la contextul si situatia in care se afla firma dvs., luand in considerare atat obiectivele organizationale pe termen lung, cat si pe cele pe termen scurt. O politica salariala rigida, care nu este adaptata nevoilor specifice ale firmei si contextului in care aceasta evolueaza, risca sa franeze dezvoltarea companiei sau chiar sa afecteze supravietuirea acesteia. Riscul ca firma sa ajunga in situatia de a nu mai fi capabila sa isi achite datoriile curente catre furnizori, banci si angajati este probabil cea mai relevanta provocare cu care se confrunta intreprinzatorii in contextul crizei economice. Aceasta problema preocupa majoritatea companiilor, deoarece in aceasta perioada cererea de produse si servicii poate scadea chiar cu peste 50% fata de situatia de dinaintea crizei economice.

Informatii 2012: Sarbatori legale, Drepturi salariale, Concedii medicale

Postat 28 January 2012 - 11:53 AM Deschid acest topic chiar daca nu sunt multe noutati in acest domeniu, dar merita mentionate zilele lucratoare, sarbatorile oficiale si alti parametri de calcul de care ne vom folosi in acest an. Informatiile pe care le cunosc pana acum sunt: salariul minim - 700 lei salariul mediu - 2117 lei sarbatori legale in care nu se lucreaza: 01/01/2012 - Duminica - prima zi a anului 02/01/2012 - A doua zi a anului 15/04/2012 - Duminica - prima zi de Pasti 1 16/04/2012 - A doua zi de Pasti 03/06/2012 - Duminica - prima zi de Rusalii 04/06/2012 - A doua zi de Rusalii 15/08/2012 - Sf. Maria 30.11.2012 -sf Andrei 01/12/2012 - Sambata - Ziua nationala a Romaniei 25/12/2012 - Prima zi de Craciun 26/12/2012 - A doua zi de Craciun zile oficial lucratoare/ luna Luna Zile Ore Ianuarie 21 168 Februarie 21 168 Martie 22 176 Aprilie 20 160 Mai 22 176 Iunie 20 160 Iulie 22 176 August 22 176 Septembrie 20 160 Octombrie 23 184 Noiembrie 21 168 Decembrie 19 152 Art. 296^4 Baza de calcul al contributiilor sociale individuale (1) Baza lunara de calcul al contributiilor sociale individuale obligatorii, in cazul persoanelor prevazute la art.296^3 lit. a) si b), reprezinta castigul brut realizat din activitati dependente, in tara si in strainatate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, care include: e) remuneratia administratorilor societatilor comerciale, companiilor/ societatilor nationale si regiilor autonome, desemnati/ numiti in conditiile legii, precum si sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a acaionarilor si in consiliul de administratie; Norme Codul fiscal Art. 296^4 lit. e) 3^2. In aceasta categorie se includ: administratorii, membrii consiliului de administratie, consiliului de supraveghere si comitetului consultativ, precum si reprezentantii statului sau reprezentantii membrilor consiliului de administratie, fie in adunarea generala a actionarilor, fie in consiliul de administratie, dupa caz. conform art. 296^4 lit e) remuneratia administratorilor societatilor comerciale, precum si sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor si in consiliul de administratie, intra in baza de calcul al contributiilor sociale si indiferent daca realizeaza sau nu si venituri din salarii sau venituri din pensii, pentru remuneratia acestora se datoreaza: - contributia individuala la sistemul asigurarilor sociale de stat si contributia angajatorului la sistemul asigurarilor sociale de stat; - contributiile de asigurari sociale de sanatate-salariat si angajator datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate; - contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS). Impozitul si contributiile individuale retinute si contributiile angajatorului se vireaza si se declara de societatea comerciala in D112- care se intocmeste pe baza statului de plata. ART. 55 Definirea veniturilor din salarii (4) Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit: g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice; Norme Codul fiscal Art. 55 al.4 g) 85. In categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum di indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilite in conditiile prevazute de lege sau in contractul de munca aplicabil. Art. 296^15 Exceptii generale Nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii, prevazuta la art. 296^4, urmatoarele: g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, precum si indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice, precum si partea care depaseste aceasta limita in cazul angajatorilor persoane juridice si fizice platitoare de impozit pe profit si, respectiv, impozit pe venit; Diurna primita de catre salariatii societatilor platitoare de impozit pe profit nu se impoziteaza la nivelul salariatilor; indemnizatiile primite de catre salariatii pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, indiferent de cuantum, nu sunt incluse in veniturile salariale-nu sunt impozabile si nu se cuprind in baza de calcul a contributiilor sociale obligatorii.

Spor de complexitate a muncii.Temeiul legal a fost abrogat

Intrebare:

Luand in considerare prevederile Legii 284/2010 prin care se abroga alin.7 al art.9 din OG 119/1999 prinvind controlul intern si controlul financiar preventiv, pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu in cadrul unei entitati publice, respectiv societate comerciala cu capital majoritar de stat se mai poate acorda sporul pentru complexitatea muncii (spor CFP)?
Care este reglementarea legala de la 01.01.2011 in baza careia se poate acorda acest spor in situatia data?

Raspuns:

Asa cum mentionati, art. 37 lit. b) din Legea 284/2010 cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice a abrogat dispozitiile alin. (7) al art. 9 din OUG 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, aprobata cu modificari si completari prin Legea 301/2002 , republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, temeiul legal al acordarii sporului de complexitate a fost abrogat. In conformitate cu prevederile Legii 285/2010 si a Normei metodologice de punere in aplicare a acesteia, in cazul personalului platit din fonduri publice care, incepand cu anul 2011, a desfasurat activitatea de control financiar preventiv s-au acordat 4 clase de salarizare suplimentare pentru activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia.

In cazul personalului platit din fonduri publice care, a desfasurat activitatea de control financiar preventiv si in anul 2010, in salariul de baza a fost introdusa suma compensatorie sau, dupa caz, cuantumul sporului care a fost acordata/acordat pentru aceasta activitate in luna octombrie 2010, majorata/majorat cu 15% fara a se mai acorda in plata si cele 4 clase de salarizare suplimentare.

Aceste prevederi legale se aplica in cazul:

- personalului din autoritati si institutii publice, respectiv Parlamentul, Administratia Prezidentiala, autoritatea judecatoreasca, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritati ale administratiei publice locale, alte autoritati publice, autoritati administrative autonome, cat si institutiile din subordinea acestora, finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
- personalului din autoritati si institutii publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
- personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral din venituri proprii;
- persoanelor care sunt conducatori ai unor institutii publice in temeiul unui contract, altul decat contractul individual de munca.

In cazul celorlalte enitati publice astfel cum sunt definite de OUG 119/1999 privind controlul intern/managerial si controlul financiar preventiv, respectiv companie/societate nationala, regie autonoma, societate comerciala la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar, cu personalitate juridica, care utilizeaza/administreaza fonduri publice si/sau patrimoniu public nu cunoastem sa se fi adoptat un act normativ care sa compenseze acordarea sporului de complexitate. Totodata, asa cum am aratat, temeiul legal al acordarii acestuia a fost abrogat.
Data aparitiei: 01 Februarie 2012

Obligatia societatii de a acorda drepturile salariale restante

In luna martie 2012, ca urmare a unei hotarari judecatoresti, societatea este obligata sa reincadreze un fost angajat concediat in luna iulie 2011. De asemenea angajatul trebuie sa primeasca retroactiv toate drepturile salariale aferente perioadei iulie 2011- martie 2012.

Va rugam sa ne spuneti daca pentru contributiile sociale rezultate in urma recalculului de salarii pe lunile anterioare societatea datoreaza majorari si penalitati de intarziere.


Raspuns: In urma modificarilor aduse Codului fiscal prin OUG 125/2011 aplicabile de la 1 ianuarie 2012, la art. 296 indice 18 a fost introdus alineatul (5 indice 1) conform caruia, in cazul in care au fost acordate sume reprezentand salarii sau diferente de salarii stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, actualizate cu indicele de inflatie la data platii acestora, contributiile sociale datorate potrivit legii se calculeaza si se retin la data efectuarii platii si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite aceste sume.

Totusi, prin HG 50/2012 nu au fost aduse modificari ale Normelor metodologice de aplicare ale acestui articol, punctele 27 si 28 precizand in continuare ca sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de asigurari sociale care erau in vigoare in acea perioada.

Totodata nu au fost modificate prevederile pct. 2.6 din HG 1397/2010 din Instructiunile de completare a formularului Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate potrivit carora, pentru contributiile sociale, in situatiile in care au fost acordate drepturi banesti in baza unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, precum si in situatiile in care prin astfel de hotarari se dispune reincadrarea in munca a unor persoane, se intocmesc declaratii rectificative corespunzatoare fiecarei luni.

Or, depunerea unor Declaratii 112 rectificative corespunzatoare fiecarei luni ar genera aparitia in fisa de platitor a unor obligatii suplimentare de plata reprezentand dobanzi si penalitati de intarziere aferente sumelor reprezentand contributii declarate in plus.

Avand in vedere ca sumele reprezentand contributii sociale aferente veniturilor in discutie se datoreaza conform noilor prevederi legale pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite aceste sume, platitorul de venit nu ar avea obligatia de a plati dobanzile si penalitatile de intarziere mai sus mentionate. Insa, Ministerul Finantelor nu a modificat procedura de declarare a contributiilor in conformitate cu noile prevederi legale.

In aceste conditii, apreciem ca platitorul de venit nu are obligatia de a plati dobanzi si penalitati de intarziere. Dar, faptul ca Ministerul Finantelor nu a modificat procedura de declarare a contributiilor in conformitate cu noile prevederi legale va genera aparitia in fisa de platitor a unor obligatii suplimentare de plata reprezentand dobanzi si penalitati de intarziere aferente sumelor reprezentand contributii declarate in plus.

Speram ca Ministerul Finantelor va solutiona neconcordanta dintre Codul fiscal si Normele metodologice de aplicare a acestuia.
Data aparitiei: 09 Aprilie 2012

In ce conditii se poate contesta concediul medical?

Angajatorul nu poate contesta certificatul de concediu medical.
Potrivit dispozitiilor art. 88 din Normele metodologice de aplicare a OUG 158/2005 situatiile care constituie refuzuri justificate la plata indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca sunt urmatoarele:

- nu se face dovada calitatii de asigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate;

- neindeplinirea stagiului complet de cotizare, cu exceptiile prevazute de lege;

- necompletarea tuturor rubricilor din certificatul de concediu medical de catre medicul care a eliberat/vizat respectivul certificat;

- neprezentarea certificatului de concediu medical in termenele prevazute de lege;

- acordarea retroactiva a certificatelor de concediu medical in afara situatiilor prevazute de lege;

- certificate de concediu medical ce depasesc duratele maxime prevazute de prezentele norme;

- amanarea platii ca urmare a sesizarii comisiilor care efectueaza controlul, de catre angajatorul care constata eliberari nejustificate de certificate de concedii medicale;

Refuzul nejustificat de plata a indemnizatiei constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 de lei in baza art. 47 alin. (2) lit. a) si art. 48 alin. (1) lit. a) din OUG 158/2005.
Data aparitiei: 16 Martie 2012

Important pentru angajatori! Tratamentul fiscal al impozitelor platite in strainatate

Avand in vedere numarul tot mai mare de situatii in care persoane fizice romane realizeaza venituri din strainatate in conditii de legalitate aceste venituri vor fi supuse si impozitelor in statul de sursa. in acelasi timp, in functie de tipul venitului, acesta este supus in continuare impozitarii in Romania. in aceste situatii, Codul fiscal reglementeaza mecanismul creditului fiscal extern pe care il vom detalia in continuare.

Persoanele fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, sunt supuse impozitului pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei. Trebuie precizat, de asemenea, ca sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv reprezinta venituri neimpozabile in Romania.

Fac exceptie insa de la acest tratament favorabil, veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate.

Veti impozita, in calitate de angajator, in Romania veniturile din salarii platite din Romania de catre dumneavoastra, pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate.

Acesta este cazul, de exemplu, al salariatilor romani trimisi de un angajator roman sa execute anumite contracte in strainatate. Persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, care desfasoara activitate salariala in strainatate si sunt platite pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre angajatorul roman, se impun in Romania pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfasurata in strainatate.

In situatia in care persoanele in cauza desfasoara o activitate salariala in strainatate ce depaseste o perioada de 183 de zile in cursul anului fiscal vizat, venitul respectiv se va impune si in statul in care se desfasoara activitatea.

In aceasta situatie, la impunerea veniturilor realizate din desfasurarea unei activitati dependente in strainatate de persoana fizica romana se va tine cont de prevederile conventiei privind evitarea dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain. Pentru aplicarea prevederilor conventiei, persoana fizica romana trebuie sa prezinte, in original, organelor fiscale din strainatate, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de organele noastre fiscale si totodata sa ceara acestora, la sfarsitul perioadei de lucru, certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate.

Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate. Aceasta deducere poarta denumirea de credit fiscal extern si se acorda in conditiile si limitele prevazute de art. 91 din Codul fiscal.

Astfel, creditul fiscal extern se acorda numai daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
- impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre
platitorul venitului.

Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;
2. angajator, in cazul veniturilor din salarii;
3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;

- venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre urmatoarele categorii de
venituri:
- venituri din activitati independente;
- venituri din salarii;
- venituri din cedarea folosintei bunurilor;
- venituri din investitii;
- venituri din pensii;
- venituri din activitati agricole;
- venituri din premii si din jocuri de noroc;
- venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
- venituri din alte surse.

Creditul fiscal extern nu se acorda nelimitat. El este plafonat la nivelul impozitului platit in strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, fara a putea fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferenta venitului impozabil din strainatate. Asadar, daca in statul din care sunt obtinute veniturile impozitul este mai mare decat cel din Romania, diferenta platita in plus nu se restituie. In situatia in care persoana fizica obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara si pe fiecare natura de venit.
Data aparitiei: 16 Martie 2012

Drept prevazut de lege pentru al treisprezecelea salariu

Intrebare:
O salariata a lucrat 5 luni in anul 2011, dupa care s-a pensionat anticipat. In ianuarie 2012 a fost aprobat sa i se acorde al treisprezecelea salariu. Persoana mai are acest drept conform Codului Muncii? Compania mai este obligata sa ii plateasca acest salariu? Cum se procedeaza pentru calculul introdus in programul de salarii, dar in cazul declaratiei 112?

Raspuns:
Conform art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, una dintre obligatiile angajatorului este de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca.

In cazul angajatorilor din domeniul privat, dreptul la al 13-lea salariu nu este un drept reglementat de lege, asa incat el va fi acordat in conditiile stabilite de contractul colectiv de munca aplicabil si de contractul individual de munca.

In situatia in care angajatorul a hotarat sa acorde al 13-lea salariu in functie de activitatea desfasurata in anul anterior, apreciem ca aceasta suma de bani va fi acordata si salariatilor care nu au desfasurat activitate pe intreaga perioada a anului. Acesti salariati pot beneficia de al 13-lea salariu corespunzator perioadei de timp in care a prestat activitate.

Mentionam ca modalitatea de acordare, in lipsa unei prevederi legale care sa stabileasca un astfel de drept al salariatilor, este cea stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca sau in hotararea angajatorului.

In conformitate cu prevederile pct. 111 din Titlul III al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru aceste drepturi de natura salariala acordate de angajator salariatei ulterior incetarii raporturilor de munca, impozitul pe venitul din salarii se determina ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Modalitatea de operare a acestor venituri in programul de salarii se va stabili impreuna cu furnizorul acestuia.

In ceea ce priveste declaratia 112, consideram ca salariata se va raporta la Alte categorii de persoane care realizeaza venituri asimilate salariilor, care nu au contract individual de munca sau raport de serviciu - nu este salariat.

Astfel, in Anexa nr.1.2 Anexa asigurat la Tip asigurat din punct de vedere contract de munca se va selecta 3 - Alte categorii de persoane care realizeaza venituri asimilate salariilor, care nu au contract individual de munca sau raport de serviciu - nu este salariat.



Data aparitiei: 23 Martie 2012

Impozitarea veniturilor din salarii obtinute de un cetatean roman care desfasoara activitate in strainatate

Persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate. In situatia in care, pentru veniturile din strainatate, statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca, pentru fiecare sursa de venit, din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate, in conditiile prevazute de Codul fiscal.

Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii romani cu domiciliul in Romania, precum si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei
impuneri, exprimate in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.

Pentru veniturile sub forma salariilor obtinute din strainatate de catre persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, in situatia existentei unei Conventii de evitare a dublei impuneri incheiata intre statul roman si statul respectiv, sunt aplicabile prevederile acesteia.

Articolul "Venituri provenite din exercitarea unei profesii dependente" din Conventiile de evitare a dublei impuneri prevede ca salariile si alte remuneratii similare obtinute de un rezident roman pentru o activitate salariata vor fi impozabile numai in Romania, in afara de cazul cand activitatea salariata este exercitata in celalalt stat contractant, in statul strain.

Remuneratiile obtinute de un rezident roman pentru o activitate salariata exercitata in statul strain vor fi impozabile numai in Romania daca:

a) beneficiarul este prezent in statul strain pentru o perioada sau perioade care nu depasesc in total 183 zile intr-un an calendaristic; si
b) remuneratiile sunt platite de o persoana sau in numele unei persoane care angajeaza si care nu este rezidenta a statului strain; si
c) remuneratiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau o baza fixa pe care cel care angajeaza le are in statul strain.

Persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania care desfasoara activitate salariala in strainatate si sunt platiti pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre angajatorul roman, se impun in Romania pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfasurata in strainatate.
in cazul in care acelasi venit din salarii este supus impunerii atat in Romania, cat si in strainatate, statului strain revenindu-i dreptul de impunere potrivit conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu respectivul stat, organul fiscal competent din Romania va proceda la regularizarea impozitului datorat de rezidentul roman, pe baza cererii depuse.

In vederea regularizarii impozitului, contribuabilii care au fost impusi pentru aceleasi venituri obtinute din salarii atat in Romania, cat si in alt stat cu care Romania are incheiata o conventie
de evitare a dublei impuneri vor depune la registratura organului fiscal competent sau prin posta, impreuna cu cererea de restituire, urmatoarele documente justificative:

a) fisa fiscala intocmita de angajatorul rezident in Romania sau de catre un sediu permanent in
Romania care efectueaza plati de natura salariala;
b) certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate de contribuabil, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat si impozitul platit in celalalt stat, eliberat de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul;
c) contractul de detasare;
d) orice alte documente ce pot sta la baza determinarii sumei impozitului platit in strainatate pentru veniturile platite de angajatorul rezident in Romania sau de catre un sediu permanent in Romania. Procedura de regularizare a impozitului datorat de rezidentul roman se va stabili prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Veniturile din activitati dependente desfasurate in strainatate si platite de un angajator nerezident nu sunt impozabile in Romania potrivit prevederilor Codului fiscal si nu fac obiectul creditului fiscal extern.

Cand o persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitului pe venit in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.

La sfarsitul anului fiscal vizat, contribuabilul anexeaza la declaratia de impunere documentele justificative privind venitul realizat si impozitul platit, eliberate de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul si cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri. Aceste documente sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri.

In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele in valuta se transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul aferent, exprimate in unitati monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationala a Romaniei, se vor transforma astfel:

a) din moneda statului de sursa intr-o valuta de circulatie internationala, cum ar fi dolari SUA sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursa;
b) din valuta de circulatie internationala in lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului respectiv.



Data aparitiei: 16 Martie 2012 (manager.ro)

Salarizarea in regie: Avantaje si dezavantaje

Salarizarea in regie consta in calculul si plata salariului in raport cu timpul efectiv lucrat, fara a se stabili o legatura intre nivelul salariului si anumite rezultate care trebuie obtinute pe unitatea de timp (ora, zi, saptamana sau luna).

In acest caz, salariul se calculeaza in functie de numarul de ore lucrate si salariul de incadrare pe ora, la un program normal de lucru stabilit de regula la 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana.

In cazul depasirii programului normal de lucru, se vor aplica prevederile Codului muncii (art. 119-120), care stipuleaza ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora.

Atunci cand compensarea nu este posibila, orele suplimentare sunt platite cu salariul de incadrare orar majorat cu cel putin 75%, conform prevederilor contractului individual de munca si ale contractului colectiv de la nivel de unitate/ramura.

In acest sistem, salarizarea este strict proportionala cu timpul lucrat, neinfluentata de productia obtinuta. Cresterea productivitatii muncii ope rea za in favoarea dvs. ca angajator, in timp ce scaderea ei va dezavantajeaza. Indiferent de cresterea sau des cresterea producti vitatii muncii, angajatul are dreptul la
plata salariului aferent timpului lucrat. Aceasta presupune ca angajatul trebuie sa depuna o anumita cantitate/ca litate de munca, conform atributiilor din fisa postului, care stau la baza calcularii salariu lui.

Salarizarea dupa timpul lucrat se aplica in deosebi in urmatoarele situatii:
- la locurile de munca unde rezultatele muncii nu depind de efortul angajatului;
- la locurile de munca unde rezultatele muncii nu se pot masura;
- la locurile de munca unde intarzierile sau intreruperile apar variabil, impiedicand folosirea continua a normelor de productie;
- cand evidenta rezultatelor pe individ este foarte greu de tinut sau este costisitoare;
- cand calitatea produselor este mai importanta decat cantitatea produsa;
- cand sarcinile efectuate prezinta un grad ridicat de pericol.

Iata care sunt avantajele:
- costurile cu administrarea sistemului de salarizare sunt mai reduse;
- angajatul obtine o siguranta in ceea ce priveste nivelul salariului pe care il incaseaza;
- la un anumit nivel mai ridicat al salariului, anumite tipuri de persoane sunt motivate sa depuna un efort care asigura o productivitate inalta, mai ales cand sunt utilizati si alti factori de motivare, non-financiari, precum: recunoasterea performantei obtinute, laude, teama de a pierde locul de munca etc.

Sistemul de salarizare dupa timpul lucrat are si dezavantaje:
- nu stimuleaza suficient cresterea productivitatii muncii, de regula salariatii fiind tentati sa depuna un efort cat mai mic pe unitatea de timp;
- impune o supraveghere permanenta sau periodica, din partea managementului, asupra modului de desfasurare a activitatii;
- nu determina salariatii sa-si utilizeze eforturile, cunostintele si abilitatile pentru obtinerea de rezultate superioare care sa fie recompensate.

Plata salariului - Tot ce trebuie sa stii

Un angajat din Romania castiga, in medie, aproximativ 2.000 lei brut (vezi salariul mediu brut 2117 pentru 2012) , in timp ce valoarea salariului minim brut garantat in plata se situeaza la 700 lei. Fie ca venitul tau depaseste acest prag valoric, fie coincide cu datele statistice, AvocatNet.ro iti spune astazi cum se stabileste cuantumul salariului, ce cuprinde acesta, dar si cand sau cum trebuie sa te remunereze angajatorul pentru munca prestata.

Codul muncii defineste salariul ca fiind contraprestatia in bani a muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. (Citeste AICI mai multe despre contractual individual de munca.)

Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri si se acorda prioritar, inaintea altor obligatii banesti ale angajatorilor. Asadar, salariul se plateste in bani, cel putin o data pe luna, inclusiv prin virament intr-un cont bancar.

Cum se stabileste salariul?

Data la care se va efectua plata salariului se va stabili, prin negociere, in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.

Codul muncii interzice, la stabilirea venitului salarial, orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.

Cat de mic NU poate fi salariul?

Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor. Pentru anul 2012, potrivit HG. 1.225/2011, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este de 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna, reprezentand 4,13 lei/ora.

Angajatorul este astfel obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. In caz contrar, angajatorul risca sa plateasca o amenda cuprinsa intre 300 lei si 2.000 lei.

Atentie! Angajatorii care nu au operat majorarea cuantumului salariului minim brut, incepand cu 1 ianuarie 2012, de la 670 lei la 700 lei, risca o amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.

De asemenea, trebuie prevazut ca, in cazul in care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Totodata, pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica de 700 lei.

Totodata, trebuie precizat ca salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. Insa, sindicatelor si reprezentantilor salariatilor li se poate dezvalui cuantumul pentru promovarea si apararea drepturilor angajatilor in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.

Ultimele date publicate de Institutul National de Statistica arata ca valoarea salariului mediu brut este de 2.054 de lei, in timp ce salariul mediu nominal este de 1.491 lei.

Cum se plateste salariul?

Potrivit datei precizate in CIM, salariul se plateste cel putin o data pe luna. Totusi, ziua de salariu a personalului din aparatul bugetar se stabileste prin Ordin al Ministerului Finantelor Publice. De exemplu, functionarii din cadrul Senatului si ai Camerei Deputatilor isi primesc salariile in data de 5 a lunii, personalul din justitie pe data de 10, iar angajatii SPP in data de 15. (Lista completa in fisier atasat.)

Salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta. Totusi, in caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia.

Conform Codului Muncii, plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile.

Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Totodata, Codul Muncii prevede expres ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Asadar, retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Aceste sume retinute nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net. (Citeste AICI mai multe despre popririle salariale.)

Prin urmare, in cazul pluralitatii de creditori ai salariatului, va fi respectata urmatoarea ordine:

obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;
contributiile si impozitele datorate catre stat;
daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
acoperirea altor datorii.

Nu in ultimul rand, este de retinut ca dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor, se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Salariul in valuta in CIM

HOTARIRE nr. 1222 din 1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentantelor din Romania ale societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine, precum si drepturile si obligatiile legate de salarizarea personalului roman
Forma sintetică la data 18-Jul-2011. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
Guvernul Romaniei hotaraste :
CAPITOLUL 1: Impozitele si taxele datorate de catre reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine
Art. 1
(1)Reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine pentru a-si putea desfasura activitatea sint obligate sa solicite Ministerului Comertului si Turismului eliberarea autorizatiei de functionare. Pentru obtinerea autorizatiei de functionare vor face dovada ca au depus, in devize convertibile, suma de 1.200 dolari S.U.A., reprezentind taxa de timbru aferenta cererii si eliberarii autorizatiei respective.
(2)Taxa prevazuta la alin. (1) este aferenta unui an calendaristic. Eliberarea de autorizatii pe o perioada mai mare de un an se poate face numai cu perceperea taxei prevazute la alin. (1), proportional cu numarul de ani prevazuti in cererea de autorizare.
(3)Daca in cererea de eliberare a autorizatiei de functionare, reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine solicita sa efectueze sau sa intermedieze activitati de comert exterior si pentru alte firme straine, taxa prevazuta la alin. (1) se majoreaza cu 10% pentru fiecare din aceste firme.
(4)In cazul autorizatiilor de functionare eliberate in cursul anului, pentru perioada pina la 31 decembrie al acelui an, se percepe partea din taxa anuala prevazuta la alin. (1) corespunzatoare trimestrelor ramase pina la finele anului, inclusiv trimestrul in curs.
(5)Respingerea cererii de autorizare sau renuntarea la autorizare inainte de aprobarea eliberarii acesteia da dreptul la restituirea a 80% din taxa prevazuta la alin. (1). Renuntarea la autorizatia aprobata, precum si retragerea acesteia, nu dau dreptul la restituirea taxei prevazute la alin. (1).
(6)Cererile pentru reinnoirea autorizatiilor, precum si reinnoirea autorizatiilor sint supuse taxei prevazute la alin. (1) in aceleasi conditii.
CAPITOLUL 2: Drepturile si obligatiile salariatilor
Art. 11
(1)Angajarea personalului la reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine se face, potrivit legii, numai pe baza de contract individual de munca, prin care se stabilesc principalele drepturi si obligatii ale partilor.
(2)Contractul se incheie pe durata determinata sau nedeterminata si se inregistreaza la Oficiul muncii.
(3)Oficiul muncii va urmari ca prin contractele de munca astfel incheiate salariile in valuta, precum si celelalte drepturi cuvenite, sa fie stabilite in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Art. 12
Pe linga salariile in valuta prevazute in contracte, reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine platesc in valuta si contributia la asigurarile sociale pentru cetatenii romani sau straini cu domiciliul in Romania, in cuantum de 25%, calculata asupra cistigului brut realizat in valuta de catre acestia.
CAPITOLUL 3: Dispozitii finale
Art. 15
Prevederile prezentei hotariri se aplica in mod corespunzator si cetatenilor romani si straini angajati, cu respectarea reglementarilor in vigoare sau ale intelegerilor speciale, de catre :
a)filiale ale bancilor straine si mixte ;
b)birouri ale sociatatilor de transport straine (aeriene, maritime, fluviale, cai ferate, rutiere), reprezentantelor (birourilor) unor agentii de turism straine si altele asemenea ;
c)reprezentantele unor organizatii de caritate straine.
Art. 16
Dispozitiile Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 1466 din 6 noiembrie 1973 pentru modificarea listei actelor si faptelor supuse taxelor de timbru, precum si a tarifului taxelor de timbru, stabilita prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 911/1955, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.
Art. 17
Prezenta hotarire se aplica incepind cu data de 1 decembrie 1990.
-****-
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN

Salariul platit in valuta

Data post: Joi, 20 Septembrie 2007, 17:39
Art. 161. [data, modalităţile şi formele plăţii salariului]
(1) Salariul se plăteşte în bani cel puţin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar, în cazul în care această modalitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil.
(3) Plata în natură a unei părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160, este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.
(4) Întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

1. Cel mai frecvent, plata salariului se efectuează chenzinal, adică de două ori pe lună. (Vlad Barbu, Dreptul muncii. Curs universitar, Editura Naţional, Bucureşti, 2003, p. 282)

2. Regula este cea a plăţii în lei a salariului. De la această regulă, întâlnim excepţia plăţii salariului în valută, în total sau în parte, pentru cetăţenii români salariaţi ai ambasadelor, consulatelor ori organizaţiilor sau reprezentanţelor internaţionale prezente în ţara noastră, precum şi pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate. (Vlad Barbu, Dreptul muncii. Curs universitar, Editura Naţional, Bucureşti, 2003, p. 282)

3. Angajatorul nu poate dispune efectuarea plăţii salariului prin card fără acordul salariatului. Soluţia este justificată de împrejurarea că plata prin card implică reducerea sumei încasate efectiv de către salariat, datorită reţinerii unui comision de către bancă. (Ion Traian Ştefănescu, Tratat de dreptul muncii, vol. II, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 141)

4. Plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor nu afectează cuantumul salariului, în sensul că nu se va reţine din salariu nici un fel de sumă de către angajator sau banca ce efectuează plata prin card. (Constantin Tufan, Plata salariilor, în Revista română de dreptul muncii nr. 3/2003, p. 35)

5. Dacă părţile nu au stabilit, prin acord expres sau tacit, locul unde se va face plata salariului, atunci urmează a se aplica dispoziţiile art. 1104 din Codul civil, plata urmând a se face aşadar la domiciliul (sediul) debitorului, adică al angajatorului. (Ovidiu Macovei, Conţinutul contractului individual de muncă, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 204)

6. Reprezentând o iterare a dispopziţiilor art. 269, dispoziţiile art. 161 alin.(4) din Codul muncii nu aduc nimic nou sub aspectul condiţiilor răspunderii angajatorului. Prin urmare, prejuidiciul la care se referă art. 161 alin. (4) este material, angajatorul nefiind susceptibil a răspunde pentru daune morale, în caz de întârziere nejustificată a plăţii salariului sau de neplată a acestuia, cu excepţia situaţiei în care şi-a asumat expres, printr-o clauză contractuală, răspunderea şi pentru daune morale. (Ion Traian Ştefănescu, Şerban Beligrădeanu, Prezentare de ansamblu şi observaţii critice asupra noului Cod al muncii, în Dreptul nr. 4/2003, p. 60)

7. Având în vedere dispoziţiile art. 295 alin. (1) din Codul muncii, care permit aplicarea în completare a dispoziţiilor din legislaţia civilă, rezultă că în privinţa daunelor-interese datorate de angajator salariatului pentru întârzierea plăţii salariului sau pentru neplata acestuia sunt aplicabile dispoziţiile art. 1088 din Codul civil. Aşadar în această materie este exclusă evaluarea judiciară, singura evaluare posibilă, în absenţa unei evaluări convenţionale, fiind cea legală. (Alexe Marius, Temeiul juridic al daunelor interese pentru neplata la termen a salariilor, în Revista română de dreptul muncii nr. 1/2004, p. 116-118)

8. Întrucât contractul colectiv de muncă prevede obligaţia angajatorului de a plăti salariaţilor primă de Crăciun, rezultă că aceasta se cuvine salariaţilor. Însă, trebuie respins capătul de cerere privitor la obligarea angajatorului la plata dobânzii legale la suma datorată, având în vedere că dispoziţiile din contractul colectiv de muncă nu prevăd obligarea la daune interese, nefiind aşadar aplicabil dreptul comun, adică art. 161 alin. (4) din Codul muncii, invocat de reclamanţi, ci dispoziţiile speciale ale contractului colectiv de muncă. (Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 431/R-CM din 20 decembrie 2005, în Revista română de dreptul muncii nr. 2/2006, p. 105)

9. Art. 161 alin. (4) nu are incidenţă în cazul întârzierii plăţii salariilor compensatorii, întrucât acestea nu reprezintă drepturi salariale, ci au natura unor despăgubiri care se cuvin salariaţilor concediaţi pentru motive neimputabile. Însă în cazul întârzierii plăţii drepturilor salariale - salarii restante, indemnizaţie de concediu, diferenţă de impozit - anagajatorul poate fi obligat la daune-interese, constând în dobânda legală, potrivit art. 1088 C.civ., care curge de drept, fără punere în întârziere, de la data scadenţei drepturilor salariale, potrivit contractului individual de muncă. (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 942/LM/2004, în Revista română de dreptul muncii nr. 1/2005, p. 199)

10. Plata cu întârziere a salariului conferă salariatului dreptul la despăgubiri compensatorii, constând în dobânda legală, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 9/2000, salariatul creditor nefiind ţinut să justifice paguba. (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 1689/LM/2004, în Revista română de dreptul muncii nr. 2/2005, p. 121)

Politica salariala

Politica salariala reprezinta un instrument important pe care managementul il poate folosi pentru a sprijini supravietuirea sau dezvoltarea firmei in contextul crizei economice.
Politica salariala la nivelul companiei se poate analiza luand in considerare urmatoarea structura a veniturilor
salariale:
- salariul fix;
- bonusuri variabile;
- bonusuri fixe;
- beneficii.

Salariul fix
Salariul fix reprezinta salariul de baza negociat, inregistrat in cartea de munca si platit, in principiu, daca angajatul a lucrat o norma intreaga si si-a realizat atributiile prevazute din fisa postului.

Bonusurile variabile
Bonusurile variabile sunt acele venituri acordate salariatului in functie de indeplinirea si depasirea indicatorilor de performanta individuali.
Acestea iau, de regula, forma unor prime
Bonusurile fixe
Bonusurile fixe reprezinta acele venituri obtinute de angajat fara legatura cu performanta individuala, corelate,
de obicei, cu o anume evolutie financiara a firmei.
In bonusurile fixe se incadreaza, de exemplu, al treisprezecelea salariu, primele acordate cu ocazia diferitelor
evenimente, premiile de fidelitate.

Beneficiile angajatilor
Beneficiile reprezinta acele avantaje acordate angajatilor ca instrumente de motivare generala sau specifica, pentru formarea unei anumite culturi organizationale.

Lista de control cu principalele beneficii acordate angajatilor in Romania
– Cadourile pentru ocazii speciale (peste 75% dintre salariati primind in anii anteriori aceste beneficii)
– Tichetele de masa (peste 70% dintre salariati primind in anii anteriori aceste beneficii)
– Evenimente sociale organizate de firma (peste 70%)
– Produse racoritoare (peste 40%)
– Abonamente la o clinica medicala (peste 35%)
– Produse la pret redus (peste 35%)
– Asigurare de viata (peste 35%)
– Masa la cantina (peste 15%)
– Activitati sportive (peste 15%)
– Subventii pentru transport (peste 15%)
– Participare la profit (peste 5%)
– Acordare de actiuni (peste 4%)
– Plata contributiilor la fondurile de pensii private (aproximativ 3%)
– Alte beneficii, precum team-building si vacante platite

Telefonul mobil
Telefonul mobil nu mai este considerat un beneficiu, el reprezentand de multe ori un instrument absolut necesar
desfasurarii activitatii angajatilor.
Masina de serviciu
Masina de serviciu este un beneficiu oferit unor categorii de angajati (peste 90% din firme oferind acest beneficiu).
Circa 4-5% din companiile din Romania si peste 10% din firmele din Slovacia, Bulgaria, Cehia si Polonia ofera angajatilor o suma de bani ca alternativa la masina de serviciu, pentru a compensa transportul in interesul serviciului.

Este absolut obligatoriu sa adaptati politica salariala la contextul si situatia in care se afla firma dvs., luand in considerare atat obiectivele organizationale pe termen lung, cat si pe cele pe termen scurt.

O politica salariala rigida, care nu este adaptata nevoilor specifice ale firmei si contextului in care aceasta evolueaza, risca sa franeze dezvoltarea companiei sau chiar sa afecteze supravietuirea acesteia.

Riscul ca firma sa ajunga in situatia de a nu mai fi capabila sa isi achite datoriile curente catre furnizori, banci si angajati este probabil cea mai relevanta provocare cu care se confrunta intreprinzatorii in contextul crizei economice.

Aceasta problema preocupa majoritatea companiilor, deoarece in aceasta perioada cererea de produse si servicii
poate scadea chiar cu peste 50% fata de situatia de dinaintea crizei economice.

HG salariul minim pe economie: vala bila de la 1 ianuarie 2011

670 de lei - salariul de baza minim brut garantat in plata, de la 1 ianuarie 2011

Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata va fi 670 lei lunar, potrivit unui act normativ al Executivului.

HG nr. 1193/2010 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 824, din 9 decembrie 2010.

Astfel, cuantumul salariului garantat va fi de 670 lei lunar, incepand cu 1 ianuarie 2011, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna in anul 2011 reprezentand 3,94 lei/ora.

De asemenea, se stabileste ca salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata sa fie pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata.

Tototdata, se prevede sanctionarea cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 incadrarea de personal incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub nivelul celui prevazut.

HG 1193/2010 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata. Hotararea nr. 1193/2010

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 823 din 9 decembrie 2010

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 159 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1

Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna in anul 2011 reprezentand 3,94 lei/ora.

Art. 2

Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata prevazut la art. 1.

Art. 3

(1) Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub nivelul celui prevazut la art. 1 si 2 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.

(2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) se fac de catre personalul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale prin inspectoratele teritoriale de munca judetene si al municipiului Bucuresti, imputernicit, dupa caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 4

La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, Hotararea Guvernului nr. 1.051/2008 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 649 din 12 septembrie 2008, se abroga.

MFP stabileste termene si conditii de plata pentru salariile functionarilor si profesorilor

Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la 31 decembrie 2010, se realizeaza astfel:

a) in anul 2012 se plateste 34% din valoarea titlului executoriu;
b) in anul 2013 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu;
c) in anul 2014 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu.”

La elaborarea prezentului act normativ au fost consultate institutiile publice care au inregistrat litigii de natura salariala.

Sunt necesare masuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:

a) acte normative in vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrarii in vigoare a proiectului de act normativ:
- se modifica OUG nr.45/2010 pentru modificarea art.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

b) acte normative ce urmeaza a fi elaborate in vederea implementarii noilor dispozitii.

Conformitatea proiectului de act normativ cu legislatia comunitara in cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare

Masuri normative necesare aplicarii directe a actelor normative comunitare Hotarari ale Curtii Europene de Justitie a Uniunii Europene

Alte acte normative si/sau documente internationale din care decurg angajamente

Salariile cresc cu 15%, avand la baza valorile din octombrie 2010

Potrivit Legii salarizarii pentru 2011, lefurile bugetarilor vor creste cu 15%, avand la baza valorile din octombrie 2010

Mai mult, grila de salarizare se va aplica pornind de la salariul minim stabilit pentru anul viitor. Pentru 2012, salariile bugetarilor se vor acorda conform coeficientilor de ierarhizare din Legea cadru

Potrivit Legii privind salarizarea in 2011 a personalului bugetar, incepand de anul viitor, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor de functie/salariilor de functie/indemnizatiilor lunare de incadrare, inclusiv sporuri, indemnizatii, precum si al altor drepturi in lei sau in valuta ale personalului platit din fonduri publice, aflat in plata la 1 octombrie 2010, se majoreaza cu 15%, lege care a fost ieri dezbatuta la sediul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei de Sociale de Comisia de Dialog Social. Acest cuantum se va stabili anul viitor, tinandu-se seama de gradul sau treapta profesionala, vechimea in munca, vechimea in functie sau, dupa caz, in specialitate dobandite in conditiile legii pana la 31 decembrie 2010. ''Soldele de grad/salariile gradului profesional detinut sunt cele avute in luna octombrie 2010 majorate cu procentul de 15%.

Cuantumul soldei/salariul de comanda, precum si cuantumul gradatiilor pentru personalul prevazut la alin. (1) se acorda majorate cu procentul de 15% fata de nivelul din luna octombrie 2010'', se arata in Legea privind salarizarea de anul viitor, obtinuta de Curierul National. In plus, la art. 4 se arata ca ''valoarea de referinta este de 600 lei. In anul 2011, nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice''.

Potrivit Legii cadru privind salarizarea unitara a personalului bugetar incepand cu 2012, aceasta va avea ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.

Astfel, de la data intrarii in rigoare, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1) sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege, conform documentului Legii cadru, obtinut de Curierul National. Mai mult, acest proiect cuprinde grila de salarizare pentru intregul sector bugetar, exceptie facand angajatii BNR, CNVM, CSA si CSSPP. Conform art. 4 din Legea cadru ''in sectorul bugetar, raportul intre coeficientul de ierarhizare minim si coeficientul de ierarhizare maxim pe baza carora se calculeaza salariile de baza este de 1 la 15''. In ceea ce priveste reglementarile comune, acestea au ca scop urmatoarele: stabilirea salariului de baza, a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de incadrare, ca principal element al castigului salarial; realizarea ierarhiei salariilor de baza, a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de incadrare, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu, are la baza evaluarea posturilor, diferentierea facandu-se in functie de o serie de criterii.

Potrivit art. 11 al documentului, clasele de salarizare si coeficientii de ierarhizare corespund nivelului minim al fiecarei functii, la care se adauga cinci gradatii corespunzatoare transelor de vechime in munca. ''Transele de vechime in munca, in functie de care se acorda cele 5 gradatii potrivit alin. (2), respectiv clasele de salarizare, sunt urmatoarele: gradatia 1 - de la 3 la 5 ani - 3 clase succesive de salarizare suplimentare fata de nivelul minim al fiecarei functii; gradatia 2 - de la 5 la 10 ani - 2 clase succesive de salarizare suplimentare fata de cele detinute pentru gradatia 1; gradatia 3 - de la 10 la 15 ani - 2 clase succesive de salarizare suplimentare fata de cele detinute pentru gradatia 2; gradatia 4 - de la 15 la 20 ani - 1 clasa succesiva de salarizare suplimentar fata de cele detinute pentru gradatia 3; gradatia 5 - peste 20 ani - 1 clasa succesiva de salarizare suplimentar fata de cele detinute pentru gradatia 4. Gradatia corespunzatoare transei de vechime in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca, prevazuta la transa respectiva, prin acordarea claselor de salarizare prevazute la alin. (3)'', potrivit Legii cadru.

Drepturile salariatului de noapte

Potrivit art. 122 alin. (1) din Codul muncii coroborat cu art. 16 alin. (1) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national se considera munca de noapte munca prestata in intervalul cuprins intre orele 22 si 6 cu posibilitatea abaterii cu o ora in plus sau minus fata de aceste limite.

Conform art. 122 alin. (11) din Codul muncii, salariatul de noapte reprezinta dupa caz:

a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.

Mentionam ca aceste solutii sunt, „dupa caz” respectiv, alternative.

Salariatii de noapte – in acceptiunea art. 122 alin. (11) din Codul muncii - beneficiaza potrivit art. 123 :

a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;

b) fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

Asadar, daca nu reduceti programul de lucru al salariatilor cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, aveti obligatia sa le platiti un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

In situatia in care, in contractul colectiv de munca aplicabil sunt prevazute drepturi mai favorabile salariatilor de noapte, aveti obligatia sa le acordati pe acestea.