Legalitatea platii salariilor pe card

In baza Ordonantei de urgenta nr. 19/2008 prin care a fost modificat Codul de procedura fiscala a fost extinsa posibilitatea platii obligatiilor fiscale si prin intermediul cardurilor bancare. Astfel, art. 113 alin. (3) lit. c1) reglementeaza data platii prin acest mecanism, respectiv data la care a fost efectuata tranzactia, astfel cum este confirmata prin procedura de autorizare a acesteia. Prevederea nu a fost imediat pusa in aplicare deoarece, prin ordinul presedintelui ANAF, urmau sa se stabileasca procedura si categoriile de impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi platite prin intermediul cardurilor bancare. Potrivit Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 718 /2008 pot fi achitate online, la bugetul de stat, prin intermediul cardurilor bancare obligatiile fiscale reprezentand impozit pe venit, plati anticipate cu titlul de impozit, regularizari aferente impozitului pe venit si obligatii fiscale accesorii aferente acestora, pentru urmatoarele categorii de venituri: venituri din activitati comerciale; venituri din profesii libere; venituri din drepturi de proprietate intelectuala; venituri din cedarea folosintei bunurilor; castiguri din transferul titlurilor de valoare; venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract; venituri din activitati agricole; venituri din transferul proprietatii imobiliare din patrimoniul personal; venituri din salarii pentru care angajatii au obligatia stabilirii, declararii si platii impozitului pe venit. Trebuie remarcat si faptul ca nu vor putea fi achitate si contributiile sociale datorate de catre persoanele fizice care au obligatii fiscale in virtutea calitatii de asigurat in afara calitatii de salariat. In acest context, trebuie amintit faptul ca promovarea cardului prin masuri administrative nu poate atrage decat o reactie negativa din partea pietei - mai ales in conditiile pietei din Romania, unde majoritatea oamenilor sunt in general reticenti la orice fel de masura administrativa. Astfel, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149 din 19 decembrie 2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si institutiile publice din subordinea acestora, indiferent de sistemul de finantare, vor lua masurile necesare pentru plata drepturilor salariale ale personalului prin intermediul cardurilor. Trecerea la plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor pentru institutiile publice cu sediile in municipii si orase se va face pana la data de 31 martie 2008. Un tratament derogatoriu beneficiaza salariatii institutiilor publice cu sediile in mediul rural, care vor beneficia numai la cerere, de plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor. Pe de alta parte, nu trebuie neglijat faptul ca plata salariilor prin card implica - pentru angajator - costuri mai mici decat plata cash, ce acumuleaza comisioanele bancare, dar si costurile cu ridicarea prin intermediul casieriei a sumelor cuvenite, precum si cozile la casieria institutiei. Trebuie subliniata prevederea cuprinsa in Codul muncii potrivit careia, ca regula, salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Totodata, potrivit art. 161 alin. (2), plata salariului se poate efectua prin virament intr-un cont bancar, in cazul in care aceasta modalitate este prevazuta in Contractul colectiv de munca aplicabil. Angajatorul nu poate dispune efectuarea platii salariului prin card fara acordul salariatului. Solutia este justificata de faptul ca plata prin card implica diminuarea sumei incasate efectiv de catre salariat ca urmare a comisioanelor practicate de banca. Asadar, pentru plata prin card a salariului in afara sistemului bugetar acordul salariatului este obligatoriu, acesta putand stabili si contul in care salariul urmeaza a fi virat, nefiind obligatorie utilizarea cardului pe care angajatorul l-a contractat. In acest context a intervenit Curtea constitutionala care s-a pronuntat cu privire la exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului fata de prevederile art. 5-8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, analizand sesizarea, Curtea Constitutionala admite exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului si constata ca prevederile incriminate din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 contravin: dispozitiilor art. 44 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora „Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege”, prevederilor art. 1 paragraful 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de prevederile generale ale dreptului international”. Chiar daca drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanta, in privinta apararii lor, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuandu-se ca notiunile de „bun” si „proprietate” au un sens care „nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde si alte drepturi si interese patrimoniale”. Obligarea personalului din institutiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului conditioneaza folosinta acestor „bunuri” de existenta bancomatelor si automat de vointa unor persoane juridice private cum sunt bancile, care percep pentru eliberarea banilor anumite comisioane. In aceste conditii, se ajunge la micsorarea drepturilor salariale ale persoanelor din institutiile publice, fara a se tine cont de consimtamantul acestora. Mai mult, titularii cardurilor nu pot folosi si dispune de drepturile lor salariale in orice situatie, fiind tinuti de limitarea zilnica a retragerilor sumelor de bani al caror plafon este stabilit de banca. Or, nici chiar legiuitorul nu poate limita un drept, decat doar pentru un interes de utilitate publica, si nicidecum pentru un interes privat. Nimeni nu poate impiedica, insa, ca persoana sa poata solicita eliberarea unui card pentru a putea primi drepturile sale salariale sau alte drepturi de creanta in aceasta modalitate financiara. De altfel, Curtea retine ca art. 6 alin. (2) si art. 8 din ordonanta criticata permit exceptarea de la regula platii drepturilor salariale prin intermediul cardului, dar o asemenea masura este lasata la aprecierea ministrului finantelor publice. In contextul argumentelor enuntate mai sus, Curtea Constitutionala a decis admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 5-8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice sunt neconstitutionale in masura in care din acestea se intelege ca plata drepturilor salariale prin card este obligatorie.

Plafonul legal pentru salariu

Potrivit art. 162 alin. (2) din Codul muncii republicat, salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat. Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara. Angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Aceste dispozitii se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu exceptia grevei. Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este adus la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului. Potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, republicat, angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca. Acordarea drepturilor salariatilor este obligatorie atat daca aceste drepturi izvorasc din dispozitii legale, cat si din prevederile cuprinse in contractele colective de munca incheiate la diferitele niveluri sau in contractele individuale de munca. In privinta drepturilor ce decurg din lege, in temeiul art. 164 alin. (3) teza I din Codul muncii, republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. In conformitate cu prevederile HG 23/2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, pentru anul 2013 avem: 1. pentru luna ianuarie a anului 2013 HG 1225/2011 care stabilesteun salariu minim brut pe tara garantat in plata de 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2012 reprezentand 4,13 lei/ora; 2. incepand cu data de 1 februarie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,44 lei/ora. 3. Incepand cu data de 1 iulie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,74 lei/ora. Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca de salarii de baza sub acest nivelul constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei conform art. 3 alin. (1) din HG 23/2013. In ceea ce priveste obligatia ce incumba angajatorilor in privinta stabilirii salariilor angajatilor cu respectarea unor coeficienti minimi de ierarhizare, aceasta are ca izvor dispozitiile conventionale cuprinse in contractele colective de munca. Dupa abrogarea Legii 130/1996 si intrarea in vigoare a Legii 62/2011 nu s-a negociat contract colectiv de munca la nivelul ramurii transporturi.

Salariul minim al salariatului minor

Intrebare: Cum se face salarizarea in cazul unui minor care lucreaza 4 ore? Raspuns: Conform art. 112 alin. (1) din Codul muncii, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana pentru salariatii angajati cu norma intreaga. Sunt situatii in care durata normala a timpului de munca se situeaza sub 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana. Una dintre aceste situatii este cea a tinerilor de pana la 18 ani, in cazul carora, durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana (art. 112 alin. (2)). Astfel, in cazul salariatului minor, norma intreaga este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana. Conform art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1.225/2011pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, incepand cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2012, reprezentand 4,13 lei/ora. Pentru salariatul minor 6 ore de activitate reprezinta norma intreaga respectiv 8 ore de lucru. In consecinta, pentru patru ore de lucru (66,67 % din programul normal de lucru) acesta va beneficia de un salariu minim de 467 lei lunar.

Impozitarea veniturilor din salarii aferente anului 2011 platite in anul 2012

Daca, in cursul lunii ianuarie, efectuati, pe langa platile de salarii la functia de baza, si plati de venituri (cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediu de odihna neefectuat, denumite plati intermediare), acestea vor reprezenta venituri ale lunii ianuarie chiar daca se refera la perioade anterioare. Impozitul se calculeaza la fiecare plata prin aplicarea cotei de 16% asupra platilor intermediare cumulate pana la data ultimei plati pentru care se face calculul. Regula de baza care se aplica in ceea ce priveste tratamentul fiscal aplicat primelor la salariu este aceea potrivit careia primele vor reprezenta venituri ale lunii in care sunt acordate, indiferent de perioada la care se refera. De exemplu, daca platiti unui salariat o prima reprezentand o recompensa pentru rezultate deosebite inregistrate pe o perioada anterioara, indiferent de cuantumul acestei prime, tratamentul va fi urmatorul: - prima va reprezenta venit al lunii in care se va acorda; - prima se va cumula cu celelalte venituri de natura salariala ale lunii in care este platita. Potrivit prevederilor Codului fiscal si ale Normelor metodologice de aplicare (pct. 120 pentru aplicarea art. 58 din Codul fiscal), exista obligatia de calcul si retinere a impozitului la fiecare plata. Impozitul retinut la fiecare plata intermediara reprezinta diferenta intre impozitul calculat la ultima plata intermediara si suma impozitelor retinute la platile intermediare anterioare. La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni (lichidare), impozitul se calculeaza asupra veniturilor totale obtinute prin cumularea drepturilor respective cu platile intermediare. Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare. Singura exceptie vizeaza lichidarea lunii decembrie, dar platita in luna ianuarie. Data aparitiei: 09 August 2012