Calculul concediului medical

Baza de calcul a indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se determina potrivit art. 10 alin. (1) din OUG 58/2010 ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii. Indemnizatiile aferente concediilor medicale se calculeaza dupa urmatoarele reguli: I.Se constituie baza de calcul din ultimele 6 luni inaintea lunii de acordare a concediului medical. Se stabileste numarul de zile lucrate pentru care s-a calculat CCIASS. Se totalizeaza numarul zilelor identificate in cele 6 luni luate in calcul. II. Se totalizeaza veniturile persoanei pentru cele 6 luni luate in calcul. III. Se calculeaza media zilnica a veniturilor impartind totalul veniturilor la numarul total de zile stabilit la punctul I. IV. Se calculeaza indemnizatia propriu-zisa inmultind media zilnica de la pct. III cu numarul de zile lucratoare din perioada de concediu medical, la care se aplica procentul stabilit pentru tipul de concediu. Conform art. 12 din OUG 158/2005, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta de catre angajator, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca si din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu ziua urmatoare celor suportate de angajator, conform lit. A si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia. Indemnizatia de maternitate (cod 08) se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (art. 25 alin. (2) din OUG 158/2005). Contributii sociale datorate: I. Contributii sociale pentru indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportata din fondurile angajatorului: 1) Contributiile la sistemul asigurarilor sociale de stat datorate de angajator si salariat (CAS) Conform art. 296 indice 11 din Codul fiscal, pe perioada in care salariatii beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala profesionala, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat este suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical. Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei. 2) Contributia individuala la sistemul asigurarilor sociale de sanatate nu se datoreaza. Contributia angajatorului la sistemul asigurarilor sociale de sanatate se datoreaza. Conform art. 296 indice 17 alin. (6) din Codul fiscalangajatorii datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate calculata asupra sumelor reprezentand indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, acordate in baza OUG 158/2005, numai pentru zilele de incapacitate temporara de munca, suportate de angajator; 3) Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate (CCI) se datoreaza. Conform art. 296 indice 17 alin. (7) din Codul fiscal angajatorii datoreaza contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate calculata asupra sumelor reprezentand indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, acordate in baza OUG 158/2005, numai pentru zilele de incapacitate temporara de munca, suportate de angajator. 4) Contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj se datoreaza. Contributia angajatorului la sistemul asigurarilor pentru somaj se datoreaza. 5) Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se datoreaza. 6) Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale se datoreaza. Baza de calcul o constituie potrivit art. 296 indice 5 alin. (5) salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical Conform art. 1 din HG nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, incepand cu data de 1 februarie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,44 lei/ora. Incepand cu data de 1 iulie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,74 lei/ora. II. Contributii sociale pentru indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportata din FNUASS: 1) Contributiile la sistemul asigurarilor sociale de stat datorate de angajator si salariat (CAS) Conform art. 296 indice 11 din Codul fiscal, pe perioada in care salariatii beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala profesionala, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat este suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical. 2) Contributia individuala si a angajatorului la sistemul asigurarilor sociale de sanatate nu se datoreaza 3) Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate (CCI) nu se datoreaza. 4) Contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj nu se datoreaza. Contributia angajatorului la sistemul asigurarilor pentru somaj nu se datoreaza. 5) Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale nu se datoreaza in baza art. 296 indice 16 lit.f) din Codul fiscal. 6) Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale se datoreaza. Baza de calcul o constituie, potrivit art. 296 indice 5 alin. (5) salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical. Pentru exemplificare consideram urmatoarele: Suma veniturilor din ultimele 6 luni: 42.900 lei Numarul de zile aferente veniturilor din ultimele 6 luni: 127 Media zilnica a bazei de calcul: 42.900 lei : 127 zile = 337,8 lei/zi Total zile lucratoare aferente concediului medical: 16 zile, din care: - zile lucratoare suportate de angajator : 3 zile - zile lucratoare suportate din FNUASS : 13 zile Tip concediu 01 – Boala obisnuita Procent acordat 75% Indemnizatie suportata de angajator: 3 zile x 337,8 lei/zi x 75% = 760 lei Indemnizatie suportata din FNUASS: 13 zile x 337,8 lei/zi x 75% = 3.294 lei Venitul aferent perioadei lucrata (6 zile) = 7.150 lei/ 22 x 6 = 1.950 lei Total venit realizat: 1.950 + 760 + 3.294 = 6.004 lei Retineri: CAS 264 lei CASS 107 lei Somaj 14 lei Impozit 899 lei Rest de plata: 4.720 lei Nr. Crt. Contributia datorata Baza de calcul Suma 1 C.A.S. salariat (10,50%) [1.950 + (35% x 2.223)/ 22 x 16 zile de indemnizatie CM)] x 10,50% (1.950 + 566) x 10,50% 264 lei 2 C.A.S.S. salariat (5,50%) 1.950 x 5,50% 107 lei 3 C. somaj salariat (0,50%) (1.950 + 760) x 0,50% 14 lei 4 C.A.S. societate (20,80%) [1.950 + (35% x 2.223)/ 22 x 16 zile de indemnizatie CM) ] x 20,80% (1.950 + 566) x 20,80% 523 lei 5 C.A.S.S. societate (5,20%) (1.950 + 760) x 5,20% 141 lei 6 CCIASS societate (0.85%) (1.950 + 760) x 0,85% 23 lei 7 C. somaj societate (0,50%) (1.950 + 760) x 0,50% 14 lei 8 CAMPB societate (0,15%) [1.950 + 750 salariu minim pe economie / 22 x 16 zile de indemnizatie CM)] x 015% (1.950 + 545) x 0,242% 6 lei 9 CFGCS societate (0,25%) (1.950 + 760) x 0,25% 7 lei

Recuperare indemnizatii pentru incapacitate temporara. Ce solutii au angajatorii?

Recuperarea indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca care depasesc sumele platite lunar catre fondul de asigurari de sanatate Sumele reprezentand indemnizatii care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite pentru contributia pentru asigurarile sociale de sanatate. Sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recuperau: - din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau - din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 117/2010 a eliminat posibilitatea recuperarii din contributiile datorate pentru lunile urmatoare, astfel ca in prezent, sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza doar din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate. Pentru recuperarea sumelor reprezentand indemnizatii achitate care depasesc obligatia lunara de plata a contributiei pentru concedii si indemnizatii, in calitate de angajator, se depune la registratura casei de asigurari de sanatate o solicitare scrisa. Modelul este prevazut de anexa nr. 12 din Ordinul nr. 60/32/2006, la care veti anexa declaratia privind obligatiile de plata, precum si, dupa caz, dovada achitarii contributiei pentru concedii si indemnizatii, pentru perioada anterioara pentru care se solicita restituirea. Dupa depunere la registratura, cererea se analizeaza de compartimentul de specialitate din cadrul casei de asigurari de sanatate, care va intocmi un referat de propunere spre aprobare a cererii de restituire sau, dupa caz, de respingere cu motivarea acesteia, referat avizat de personalul imputernicit sa exercite viza CFP. Referatul semnat de directorul executiv al Directiei management si economica, se supune aprobarii presedintelui/director general. Modelul referatului este prevazut de anexa 13 din Ordinul nr. 60/32/2006. Dupa aprobarea referatului, se intocmesc: ordonantarea de plata, ordinul de plata, borderoul ordinelor de plata sau, dupa caz, comunicarea de respingere a platii prevazuta. in temeiul art. 77 din Ordinul 60/32/2006, termenul in care casa de asigurari de sanatate are obligatia sa efectueze plata sumelor aprobate sau sa va transmita comunicarea de respingere a platii este de 15 zile de la depunerea cererii de restituire. In acest sens, formularul 112 a fost adaptat legislatiei aplicabile dupa data de 1 ianuarie 2011. Potrivit pct. iI. "Completarea declaratiei", lit. B. Anexa nr. 1.1 "Anexa angajator" sectiunea C2. Indemnizatii sanatate (conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, cu modificarile și completarile ulterioare) din anexa nr. 7 – Instructiuni de completare a formularului "Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit și evidenta nominala a persoanelor asigurate" – la Hotararea Guvernului nr. 1397/2010, formularul 112 se completeaza pentru cazurile de recuperare in luna curenta astfel: - Randul 10 "Total cuantum prestatii de suportat din bugetul F.N.U.A.S.S. pentru concedii și indemnizatii" - se completeaza cu total cuantum prestatii de suportat din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru concedii și indemnizatii. - Randul 11 "Total suma recuperata de angajator din contributia lunii curente" - se completeaza cu suma recuperata de angajator din contributia lunii curente. Suma recuperata de angajator nu poate depași suma reprezentand contributia datorata, in luna curenta, pentru concedii și indemnizatii. - Randul 12 "Total suma de virat la F.N.U.A.S.S. pentru concedii și indemnizatii" - se completeaza cu total suma de virat la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru concedii și indemnizatii. - Randul 13 "Total suma ramasa de recuperat de la F.N.U.A.S.S. pentru concedii și indemnizatii" - se completeaza cu total suma ramasa de recuperat in luna de raportare de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru concedii și indemnizatii. In ceea ce priveste recuperarea sumelor reprezentand indemnizatii achitate care depasesc obligatia lunara de plata a contributiei pentru concedii si indemnizatii, din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, angajatorul depune la registratura casei de asigurari de sanatate o solicitare scrisa conform modelului prevazut in anexa nr. 12 la Ordinul 62/32/2006 astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 130/351/2011, la care ataseaza, Centralizatorul privind certificatele de concediu medical prevazut in anexa nr. 18 la Ordinul 62/32/2006 astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 130/351/2011, precum si, dupa caz, dovada achitarii contributiei pentru concedii si indemnizatii, pentru perioada anterioara pentru care se solicita restituirea. In legatura cu termenul in care angajatorul poate sa solicite recuperarea indemnizatiilor achitate care depasesc obligatia lunara de plata a contributiei pentru concedii si indemnizatii O.U.G. nr. 158/2005 nu reglementeaza in mod expres un termen. Aceste sume vor putea fi prin urmare recuperate in cadrul termenulului de prescriptie. Termenul de 90 de zile mentionat de art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005 nu se refera la termenul in care angajatorul poate sa solicite recuperarea indemnizatiilor achitate care depasesc obligatia lunara de plata a contributiei pentru concedii si indemnizatii. O.U.G. nr. 36/2010 a modificat termenul initial stabilit in care beneficiarul poate solicitata indemnizatiile pe baza actelor justificative, diminuand termenul de la 3 ani la 90 de zile, calculat de la data de la care beneficiarul era in drept sa le solicite. Din pacate casele teritoriale nu accepta dosarele de recuperare decat pe o perioada de 90 de zile, refuzand solicitarile anterioare acestei perioade, identificand beneficiarul in persoana angajatorului, interpretarea corecta a acestei prevederi conduce catre identificarea beneficiarului, in persoana aflata in concediu medical care are dreptul sa solicita plata indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate in termenul de 90 de zile. Textul art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005 astfel cum a fost modificata de O.U.G. nr. 36/2010 se refera la aceasta situatie si nu la cea in care angajatorul solicita recuperarea sumelor achitate. In masura in care transmiteti solicitarea de recuperare a sumelor respective, potrivit art. 77 din Ordinul nr. 60/32/2006, casa de asigurari trebuie sa efectueze plata sumelor aprobate sau sa transmita solicitantului comunicare de respingere a platii, in termenul stabilit de alin. (5) al aceluiasi articol, respectiv in termen de 30 de zile de la depunerea cererii de restituire. Orice solutie neconforma cu punctul nostru de vedere trebuie contestata la instanta de contencios administrativ. in acest sens va fi necesar ca in temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ sa solicitati autoritatii care a emis refuzul de restituire sau autoritatii ierarhic superioare indreptarea raspunsului initial prin care se refuza restituirea sumelor solicitate. in lipsa refuzului in termen de 30 de zile sa a unui raspuns negativ urmeaza sa sesizati tribunalul pe raza caruia se afla sediul societatii solicitand desfiintarea inscrisului prin care se respinge ceerea de restituire si admiterea acesteia pentru suma cuvenita. Data aparitiei: 12 Octombrie 2012

Cum se procedeaza cu un concediu medical pentru un angajat in strainatate?

Raspuns: Conform art. 32 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, persoanele asigurate aflate in incapacitate temporara de munca, care au urmat un tratament in strainatate pentru afectiuni care nu pot fi tratate in tara, beneficiaza de concediu medical acordat in conditiile si pe duratele prevazute de lege; certificatele de concediu medical se elibereaza de medicul curant, cu avizul directiilor de sanatate publica, in baza actelor doveditoare traduse si autentificate, la o data ulterioara, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data revenirii in tara. Totodata conform art. 33 din acelasi act normativ, asiguratii care isi pierd capacitatea de munca in timp ce se afla in alta tara in interes de serviciu sau in interes personal primesc certificate de concediu medical de la medicul curant, cu avizul directiilor de sanatate publica, in baza actelor doveditoare traduse si autentificate, in conditiile si pe duratele prevazute de lege. Aceste certificate de concediu medical se pot elibera retroactiv de catre medicii curanti, in termen de maximum 5 zile de la data obtinerii avizului de la directiile de sanatate publica. In consecinta, in functie de situatia in care se afla salariatul se procedeaza conform art. 32 sau conform art. 33 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G nr. 158/2005.

Neacceptarea la plata a certificatului medical. Absent motivat

Intrebare: In situatia cand nu se accepta la plata un certificat de concediu medical, cum figureaza in foaia de prezenta salariatul respectiv? Raspuns: Conditia prezentarii certificatului medical pentru achitarea indemnizatiei este prevazuta de art. 16 din OUG 158/2005. Astfel, asiguratii beneficiaza de concedii si indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementarilor in vigoare. Daca salariatul nu prezinta certificatul de concediu medical angajatorul nu are temei pentru plata indemnizatiei cata vreme legea impune ca plata se face numai in baza certificatului de concediu medical. Daca salariatul a prezentat certificatul medical, dar acesta nu a fost acceptat la plata, prezentarea certificatului medical justifica absenta de la locul de munca, situatie in care absenta sa este motivata si va fi pontat ca atare absent motivat. Nefiind reglementata in legislatie suspendarea CIM pentru absente motivate apreciem ca aceasta suspendare nu va fi inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor (ReviSal) nefacand parte dintre cazurile de suspendare CIM reglementate de HG 500/2011. Data aparitiei: 05 Iulie 2012

Ce pasi urmam pentru recuperarea indemnizatiilor din FNUASS

O societate comerciala in anul 2010 a avut salariati in concediul medical carora le-a achitat concediul medical, inclusiv partea suportata de FNUASS. Pana in decembrie 2010, concediul medical suportat din FNUASS se recupera din viitoarele contributii la fondul de concedii medicale. In anul 2011, in termen de 90 de zile trebuia depusa o cerere pentru recuperarea sumelor datorate de FNUASS. Termenul a fost prelungit pana in luna mai 2011, dar societatea mai sus mentionata a omis sa depuna aceasta cerere. Vom vedea astfel cum poate societatea sa recupereze sumele platite pentru concediile medicale suportate de FNUASS. Raspuns: Prin modificarile aduse OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate prin OUG 117/2010, incepand cu data de 30 decembrie 2010, a fost eliminata posibilitatea recuperarii sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor din contributiile datorate pentru lunile urmatoare. Astfel, conform art. 38 alin. (2) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate. Normele metodologice de aplicare a OUG 158/2005 stabilesc la art. 77 alin. (1) ca, sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS) din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie. Astfel, in prezent, singura modalitate de recuperare a sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate in luna respectiva este din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin Normele de aplicare a OUG 158/2005. In ceea ce priveste termenul maxim in care angajatorul poate sa solicite restituirea sumelor reprezentand indemnizatii platite salariatilor care depasesc suma contributiilor datorate in luna respectiva mentionam ca nu achiesam la sustinerile reprezantantilor caselor de asigurari de sanatate in sensul ca acest termen este de 90 de zile. Astfel, in OUG 158/2005 nu este prevazut un termen in care angajatorul poate sa solicite rambursarea acestor sume. Dispozitiile art. 40 din OUG 158/2005 precum si cele ale art. 82 din Norma de aplicare a prevederilor acestei ordonante stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate, inclusiv indemnizatia de incapacitate temporara de munca, poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor. Asadar, termenul de 90 de zile prevazut de dispozitiile legale amintite nu reprezinta termenul in care angajatorul poate sa recupereze sumele reprezentand indemnizatii platite salariatilor care, potrivit prevederilor OUG 158/2005, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS). Cele doua texte legale, art.40 si art. 82, folosesc termenul de beneficiar, astfel: "Indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era in drept sa le solicite." Or, in acceptiunea OUG 158/2005 angajatorul nu are calitatea de beneficiar. Beneficiarul este persoana caruia i se acorda un drept de asigurari sociale de sanatate prevazut de OUG 158/2005, in situatia expusa, salariatul. Asadar, dispozitiile art. 40 si art. 82 stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate(salariatul) poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor. La aceasta concluzie se ajunge si prin interpretarea sistematica a dispozitiilor OUG 158/2005. Astfel, se observa ca dispozitiile art. 39 se refera la persoana careia i se achita indemnizatia inclusiv in cazul asiguratului decedat. De aceea, consideram ca angajatorul poate solicita sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva in termenul general de prescriptie de 3 ani nu in termenul de 90 de zile. In cazul refuzului casei de asigurari de sanatate de a restitui indemnizatiile platite salariatilor cu motivatia ca a expirat termenul de 90 de zile, angajatorul se poate adresa instantei de judecata competente solicitand obligarea casei la plata indemnizatiilor. Instanta investita cu solutionarea litigiului va decide cu privire la termenul in care angajatorul are obligatia sa solicite restituirea indemnizatiilor, termen care, in opinia noastra nu este de 90 de zile. Data aparitiei: 12 Iunie 2012

Baza de calcul si plafonul pentru indemnizatia de concediu medical

Intrebare: Care este baza de calcul al indemnizatiei de concediu medical, conform art 10, alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005 pentru urmatoarea speta (avand in vederea plafonarea la 12 salarii minime brute): Concediu medical: in luna martie 2012 Luna Salariu brut Nr. zile lucrate septembrie 2011 1311 16 octombrie 2011 1779 17 noiembrie 2011 2244 22 decembrie 2011 2244 21 ianuarie 2012 2349 21 februarie 2012 2239 21 Raspuns: Indemnizatiile aferente concediilor medicale se calculeaza dupa urmatoarele reguli: I. Se constituie baza de calcul din ultimele 6 luni inaintea lunii de acordare a concediului medical. Se stabileste numarul de zile lucrate pentru care s-a calculat CCIASS. Se totalizeaza numarul zilelor identificate in cele 6 luni luate in calcul. II. Se totalizeaza veniturile persoanei pentru cele 6 luni luate in calcul. III. Se calculeaza media zilnica a veniturilor impartind totalul veniturilor la numarul total de zile stabilit la punctul I. IV. Se calculeaza indemnizatia propriu-zisa inmultind media zilnica de la pct. III cu numarul de zile lucratoare din perioada de concediu medical, la care se aplica procentul stabilit pentru tipul de concediu. Pentru codul 14 - Neoplazii, SIDA procentul este 100%. Conform art. 10 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, baza de calcul al indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii. Asadar, veniturile din care se constituie baza de calcul al indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate sunt limitate la 12 salarii minime brute pe tara, lunar. In anul 2011 salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna, a fost de 670 lei lunar conform art. (1) din H.G. nr. 1193/2010. In aceasta perioada, la stabilirea bazei de calcul al indemnizatiei, venitul lunar luat in considerare nu poate depasi suma de 8.040 lei/luna (12 x 670). Incepand cu data de 1 ianuarie 2012, conform art. 1 din H.G. nr. 1225/2011, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este de 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2012, reprezentand 4,13 lei/ora. In consecinta, venitul lunar luat in considerare la stabilirea bazei de calcul al indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate nu poate depasi suma de 8.400 lei (12 x 700 lei). In cazul prezentat situatia este urmatoarea: Luna Venit brut Nr. zile septembrie 2011 1.311 16 octombrie 2011 1.779 17 noiembrie 2011 2.244 22 decembrie 2011 2.244 21 ianuarie 2012 2.349 21 februarie 2012 2.239 21 Total: 12.166 118 Media zilnica a bazei de calcul a indemnizatiei = 12.166 : 118 = 103,1 lei Data aparitiei: 23 Aprilie 2012

In ce conditii se poate contesta concediul medical?

Angajatorul nu poate contesta certificatul de concediu medical.
Potrivit dispozitiilor art. 88 din Normele metodologice de aplicare a OUG 158/2005 situatiile care constituie refuzuri justificate la plata indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca sunt urmatoarele:

- nu se face dovada calitatii de asigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate;

- neindeplinirea stagiului complet de cotizare, cu exceptiile prevazute de lege;

- necompletarea tuturor rubricilor din certificatul de concediu medical de catre medicul care a eliberat/vizat respectivul certificat;

- neprezentarea certificatului de concediu medical in termenele prevazute de lege;

- acordarea retroactiva a certificatelor de concediu medical in afara situatiilor prevazute de lege;

- certificate de concediu medical ce depasesc duratele maxime prevazute de prezentele norme;

- amanarea platii ca urmare a sesizarii comisiilor care efectueaza controlul, de catre angajatorul care constata eliberari nejustificate de certificate de concedii medicale;

Refuzul nejustificat de plata a indemnizatiei constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 de lei in baza art. 47 alin. (2) lit. a) si art. 48 alin. (1) lit. a) din OUG 158/2005.
Data aparitiei: 16 Martie 2012

Acordarea concediului medical conform Codului muncii republicat

Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic (art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat). Aceasta dispozitie legala nu mai este aplicabila, in ceea ce priveste concediul medical, dupa ce Curtea Europeana de Justitie, printr-o hotarare preliminara pronuntata la data de 20 ianuarie 2009, interpretand dispozitiile art. 7 din Directiva 2003/88, a declarat urmatoarele:

1) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca nu se opune unor dispozitii sau unor practici nationale potrivit carora un lucrator aflat in concediu medical nu are dreptul la un concediu anual platit efectuat intr o perioada de concediu medical.

2) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca dreptul la concediul anual platit se stinge la expirarea perioadei de referinta si/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul national chiar si in cazul in care lucratorul s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si incapacitatea sa de munca a continuat pana la incetarea raportului sau de munca, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit.

3) Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca, la incetarea raportului de munca, nu se acorda nicio indemnizatie pentru concediul anual platit neefectuat lucratorului care s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si/sau in toata perioada de report sau intr o parte din aceasta, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit. Pentru calculul indemnizatiei mentionate, remuneratia obisnuita a lucratorului, care este cea care trebuie mentinuta in perioada de repaus ce corespunde concediului anual platit, este de asemenea determinanta.

De ce este obligatorie aceasta hotarare a Curtii Europene de Justitie?

Argumente:
Dreptul intern respectiv, art. 140 alin. (2) din Codul muncii , este in contradictie cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE, in interpretarea data de Curtea Europeana de Justitie, situatie, in care, in baza art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, se aplica prevederile directivei.

Art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei:
„Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

Curtea Europeana de Justitie este o jurisdictie careia ii incumba misiunea de a asigura respectul dreptului comunitar in interpretarea si aplicarea tratatelor.

In sistemul institutional al comunitatii, Curtea Europeana de Justitie detine o putere suverana. Interpretand in ultima instanta tratatele, deciziile Curtii nu pot fi puse in discutie nici de statele membre, nici de celelalte institutii comunitare. De aceea, este admis ca jurisprudenta CEJ este izvor al dreptului comunitar, alaturi de legislatia primara si secundara.

Potrivit art. 234 (fost 177) din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, daca in fata unei instante dintr-un stat membru se ridica o chestiune legata de interpretarea dreptului comunitar, acea instanta poate (iar daca este vorba de o instanta suprema, a carei hotarare nu mai poate fi atacata potrivit procedurii nationale, este obligata) sa ceara Curtii Europene de Justitie sa se pronunte printr-o hotarare de interpretare asupra normei comunitare.

Asadar, s-a instituit un sistem de cooperare in cadrul caruia CEJ sa fie consultata de catre jurisdictiile nationale atunci cand acestea din urma, avand de aplicat o dispozitie a dreptului comunitar intr-un litigiu cu care sunt sesizate, trebuie sa stie daca aceasta dispozitie este valida sau sa precizeze sensul pe care inteleg sa i-l dea.

Interpretarea sau aprecierea asupra validitatii unei norme comunitare, data prin hotararea CEJ se impune atat pentru instanta respectiva cat si pentru toate celelalte instante care sunt chemate, in cadrul cailor de recurs nationale, sa se pronunte in acelasi litigiu, cat si altor instante in fata carora textul in cauza va fi invocat.

Tratatele comunitare nu contin nici o dispozitie conform careia ele ar trebui sa prevaleze asupra dreptului intern al statelor membre.

Din acest motiv s-ar putea sustine ca revine fiecarui stat membru sa fixeze el insusi nivelul la care dreptul comunitar ar trebui sa fie inserat in ordinea sa juridica. Unele jurisdictii nationale au inceput prin a decide ca in caz de conflict intre o norma comunitara si o norma interna, cea mai recenta ar trebui sa prevaleze. O asemenea abordare dadea statelor membre posibilitatea de a anihila efectele dreptului comunitar, edictand reguli interne cu valoare juridica superioara sau chiar egala cu a normelor comunitare.

De aceea, CEJ, printr-o alta hotarare devenita celebra (Costa vs. Enel din 15.7.1964) a consacrat principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern al statelor membre. S-a decis astfel ca, decurgand din natura proprie a Comunitatii, suprematia dreptului comunitar asupra celui national este o conditie sine qua non a integrarii. De aceea, NORMELE COMUNITARE PRIMEAZA ASUPRA TUTUROR NORMELOR NATIONALE, CHIAR ULTERIOARE SI - ASPECT DEOSEBIT DE IMPORTANT – , INDIFERENT DE NATURA SAU RANGUL TEXTULUI NATIONAL IN CAUZA (CONSTITUTIE, LEGE, DECRET, HOTARARE) ORI ALE TEXTULUI COMUNITAR (TRATAT, REGULAMENT, DIRECTIVA, DECIZIE).

Astfel, Curtea Europeana de Justitie, preocupata de a asigura aplicarea imediata si superioritatea dreptului comunitar, nu lasa deloc alegere sistemelor juridice nationale.

Potrivit jurisprudentei Curtii, aplicarea regulii comunitare cu efect direct nu este conditionata de abrogarea formala a regulii nationale contrare.

Prin urmare, desi art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat nu a fost modificat, durata concediului de odihna nu mai este afectata de concediul medical.

Astfel, hotararea Curtii Europene de Justitie este obligatorie si pentru instantele din Romania, fapt pentru care, dispozitiile art. 145 alin. (2) din Codul muncii potrivit carora concediul de odihna se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat nu mai sunt aplicabile pentru situatiile in care salariatii au fost in concediu medical.

Prin urmare concediu medical nu mai diminueaza durata concediului de odihna.



Data aparitiei: 23 Martie 2012

Certificate medicale succesive

O salariata prezinta in termen un certificat medical cod urgenta medicala de 7 zile, urmat de un certificat medical in continuare de 18 zile. Este corect ca angajatorul sa plateasca cele doua certificate? Care sunt elementele ce trebuie verificate? Care este durata cumulata a posibilelor concedii medicale? (legislatiamuncii.ro)
Cele doua certificate medicale sunt corect completate daca medicul curant din spital care a ingrijit si externat pacientul le semneaza si vizeaza si daca sunt luate in evidenta de medicul de familie. La externarea din spital se poate acorda un concediu medical de la 1 la 7 zile calendaristice, iar in cazuri speciale, cu aprobarea medicului-sef de sectie, pana la maximum 21 de zile calendaristice.

Situatia prezentata reflecta de fapt o internare pentru urgenta medico-chirurgicala pentru o perioada mai mare de 5 zile, urmata la externarea din spital de un concediu medical de 18 zile. Are dreptul la un concediu medical de pana la maximum 21 de zile calendaristice numai cu avizul medicului-sef de la externarea din spital.

Prin urmare, veti verifica daca si aceasta viza figureaza pe al doilea certificat medical in continuare. Temeiul legal il reprezinta Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005. Prin urmare, puteti accepta cele doua certificate medicale.

In legatura cu durata concediilor medicale pe care vi le poate prezenta salariata dvs. exista o limitare de 183 de zile fara acordul unui medic expert al asigurarilor sociale. Astfel cum prevede acelasi act normativ, precum si normele de aplicare, modificate de nenumarate ori, in prezent, durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de cel mult 183 de zile in interval de un an, socotita din prima zi de imbolnavire. incepand cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de catre medicul specialist pana la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.

Sigurele exceptii vizeaza cazul unor boli speciale, in care durata de acordare a concediului si a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se diferentiaza dupa cum urmeaza:

- un an, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza pulmonara si unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, denumita in continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sanatatii;
- un an, cu drept de prelungire pana la un an si 6 luni de catre medicul expert al asigurarilor sociale, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza meningeala, peritoneala si urogenitala, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA si neoplazii, in functie de stadiul bolii;
- un an si 6 luni, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza pulmonara operata si osteoarticulara;
- 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pana la maximum un an, in intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoza extrapulmonara, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.

Cu titlu de precizare, medicii de familie sunt limitati la 45 de zile calendaristice in ultimul an, socotite de la prima zi de imbolnavire, indiferent de cauza acesteia. Asadar, durata cumulata a
concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat pentru incapacitate temporara de munca nu poate depasi 45 de zile calendaristice in ultimul an, socotite de la prima zi de imbolnavire, indiferent de cauza acesteia.

Dupa totalizarea a 45 de zile calendaristice acordate de catre medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face numai de catre medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau spital, in caz de internare, cu incadrarea in duratele maxime mentionate mai sus.

Tot cu titlu de precizare, durata de acordare a indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav (cod 09) este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant.

Interdictie temporara de concediere pe durata concediului medical

Intrebare:

Care este procedura care trebuie urmata in cazul concedierii angajatilor unei sucursale avand in vedere hotararea actionarilor pentru desfiintarea sucursalei? Se precizeaza faptul ca la data deciziei pentru desfiintarea sucursalei unii dintre angajati sunt in concediu medical.

Raspuns:

In ceea ce priveste concedierea, exista o serie de interdictii cu titlu imperativ prevazute de art. 59 si 60 din Codul muncii, republicat, a caror incalcare atrag nelegalitatea concedierii salariatilor, asa incat la luarea masurii concedierii angajatorul trebuie sa ia in considerare aceste inderdictii.
Art. 60 din Codul muncii prevede o serie de interdictii temporare, pe durata carora nu poate fi luata masura concedierii. Astfel, potrivit art. 60 alin. (1) din Codul muncii , republicat, concedierea salariatilor nu poate fi dispusa in urmatoarele situatii:

a) pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical conform legii;
b) pe durata suspendarii activitatii ca urmare a instituirii carantinei;
c) pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;
g) pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat;
h)pe durata efectuarii concediului de odihna.

Alin. (2 )stabileste ca prevederile alin. (1) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare, a falimentului sau a dizolvarii angajatorului, in conditiile legii.
Starea de boala confirmata de certificat medical suspenda de drept in temeiul art. 50 lit. b) din Codul muncii , republicat, contractul individual de munca intervenit intre parti si implicit raporturile de munca, asa incat masura concedierii nu poate fi luata pe perioada in care contractul de munca este suspendat. Asadar, va este interzis in calitate de angajator sa dispuneti concedierea salariatilor atata vreme cat acestia se afla in concediu medical, concedierea dispusa cu incalcarea acestor dispozitii imperative atragand nulitatea deciziilor de concediere.

In concluzie, numai dupa incetarea situatiei prevazute de art. 60 lit. a) din Codul muncii , republicat, angajatorul este in drept sa emita deciziile de concediere. Daca s-a decis reorganizarea societatii prin desfiintarea sucursalei, atunci concedierea salariatilor angajati pe posturile sucursalei vizeaza motive care nu tin de persoana salariatului, realizandu-se in temeiul art. 65 si urm. din Codul muncii, republicat. Astfel, in speta va fi vorba despre o desfiintare a locurilor de munca ca urmare a reorganizarii activitatii.

Conditia de legalitate impusa de art. 65 alin. (2) din Codul muncii, republicat, este ca desfiintarea sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Asadar, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului nu presupune vreo culpa din partea salariatului, ci trebuie sa aibe la baza o cauza reala si serioasa, iar desfiintarea unor locuri de munca, cu consecinta restructurarii personalului, sa fie determinata de cauze obiective. Prin urmare, procedural, ordinea fireasca este urmatoarea: mai intai se decide (hotaraste) desfiintarea locurilor de munca ca urmare a reorganizarii prin desfiintarea sucursalei, apoi se procedeaza la concedierea salariatilor care ocupa acele locuri de munca.

Desfiintarea este efectiva atunci cand locul de munca este suprimat din structura angajatorului, cand nu se mai regaseste in organigrama acestuia ori in statul de functii, masura care se intemeiaza pe o situatie concreta ce trebuie dovedita. Cauza este reala si serioasa daca are un caracter obiectiv, ceea ce inseamna ca nu trebuie sa dea expresie unor motive de ordin subiectiv ale angajatorului si nu ascunde realitatea. Masura dispusa trebuie sa aiba la baza o situatie concreta care trebuie dovedita. Pentru a se justifica masura concedierii trebuie sa se dovedeasca ca efectiv a avut loc o reorganizare si o restrangere reala impusa de nevoile societatii.

De retinut este ca instanta sesizata cu o contestatie la decizia de concediere va verifica legalitatea si temeinicia concedierii prin prisma cerintelor prevazute de lege si probelor administrate in cauza, instanta apreciind caracterul real si serios al motivelor invocate de angajator la concedierea salariatului. In cazul contestarii masurii de concediere, angajatorul va trebui sa dovedeasca deci indeplinirea conditiilor prevazute de art. 65 alin. (2) din Codul muncii, republicat. Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau colectiva in conformitate cu art. 66 din Codul muncii , republicat.

Potrivit art. 68 alin. (1) din Codul muncii , republicat, prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de:
a)cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;
b)cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;
c)cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.

Alin. (2) din acelasi articol mentioneaza ca la stabilirea numarului efectiv de salariati concediati colectiv, potrivit alin. (1), se iau in calcul si acei salariati carora le-au incetat contractele individuale de munca din initiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana salariatului, cu conditia existentei a cel putin 5 concedieri. Asadar, in functie de numarul salariatilor concediati raportat la o perioada de 30 de zile calendaristice veti stabili daca in speta este vorba de o concediere individuala sau, dimpotriva, colectiva de munca, iar pe cale de consecinta veti stabili si obligatiile angajatorului decurgand din calificarea concedierii drept individuala sau colectiva.
In cazul in concedierea este colectiva, Codul muncii, republicat, prevede o serie de obligatii in sarcina angajatorilor privind informarea, consultarea salariatilor si o procedura speciala concedierilor colective, reglementate expres in dispozitiile art. 68-74.

Potrivit art. 74 alin. (5) din Codul muncii , republicat, prevederile art. 68-73 nu se aplica salariatilor din institutiile publice si autoritatile publice. Totodata, alin. (6) din acelasi articol, mentioneaza ca prevederile art. 68-73 nu se aplica in cazul contractelor individuale de munca incheiate pe durata determinata, cu exceptia cazurilor in care aceste concedieri au loc inainte de data expirarii acestor contracte. In ceea ce priveste preavizul, Codul muncii nu stabileste o procedura privind acordarea preavizului salariatilor in cazul concedierii. In toate cazurile insa preavizul trebuie sa fie acordat.
Asadar, in toate situatiile, fie ca este vorba de concediere colectiva sau de concediere individuala, salariatii au dreptul la un preaviz, ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare conform art. 75 alin. (1) din Codul muncii , republicat. Exista insa posibilitatea ca salariatii sa aiba dreptul la un preaviz mai mare daca prin contractul individual de munca ori prin contractul colectiv de munca aplicabil, deci inclusiv cel de nivel superior, se prevede un astfel de drept. Concedierea dispusa fara acordarea acestui preaviz este lovita de nulitate absoluta.In situatia in care la nivelul societatii este aplicabil un contract colectiv de nivel superior, veti avea in vedere si dispozitiile care prevad drepturi superioare celor stabilite prin Codul muncii, republicat.

In practica angajatorilor se intalnesc doua modalitati in ceea ce priveste obligatia de acordare a preavizului salariatilor:
-fie se procedeaza intai la notificarea preavizului si, abia la clarificarea datei efective a incetarii contractului de munca, tinand cont si de eventuale suspendari ale acestuia, se emite si se comunica decizia de concediere;
- fie se comunica direct decizia de concediere, in continutul careia se notifica si preavizul, insa in acest caz data incetarii contractului de munca nu este determinata, ci numai determinabila, in functie de aparitia unor situatii de suspendare a CIM.

Desi Codul muncii nu prevede in cazul concedierii obligatia angajatorului de a comunica preavizul printr-o notificare separata de decizia de concediere, apreciem oportuna aceasta practica avand in vedere ca in perioada preavizului pot interveni cazuri de suspendare a CIM, dar si inceterea contractului de munca existent pentru alte motive decat concediere colectiva. In cazul adoptarii acestei solutii, preavizul va fi adus la cunostinta salariatilor printr-un inscris separat si anterior deciziilor de concediere, iar deciziile de concediere vor fi emise dupa expirarea termenului de preaviz. Veti avea in vedere si dispozitiile art. 75 alin. (3) din Codul muncii , republicat, asa incat in situatia intervenirii unei cauze de suspendare a CIM pe parcursul preavizului, se va suspenda in mod corespunzator si termenul de preaviz, prelungind practic acest termen cu perioada in care CIM este suspendat si totodata termenul in care se emite decizia de concediere. Daca angajatorul opteaza pentru varianta comunicarii preavizului si apoi a deciziei de concediere la expirarea perioadei de preaviz, apreciem ca si notificarea de preaviz trebuie sa cuprinda oferta angajatorului privind locurile de munca vacante si termenul in care salariatul poate opta pentru ocuparea unuia dintre ele, deoarece comunicarea acestora pentru prima oara prin decizia de concediere emisa la sfarsitul perioadei de preaviz, deci la momentul incetarii CIM ar avea numai un caracter pur formal, contravenind scopului pentru care aceste dispozitii legale au fost edictate, respectiv pentru ca salariatii sa poata efectiv opta, anterior concedierii, pentru ocuparea unuia dintre locurile de munca vacante existente la nivelul angajatorului.

Decizia de concediere este actul unilateral al angajatorului prin care se dispune incetarea contractului individual de munca al salariatului. Sub aspectul cerintelor de forma obligatorii, sub sanctiunea nulitatii absolute decizia de concediere individuala se emite in forma scrisa si trebuie sa cuprinda:
a)motivele care determina concedierea;
b)durata preavizului;
c)criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective;
d)lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64.

Mentionarea in cuprinsul deciziei de concediere a situatiei de fapt, in mod explicit, precis si clar este necesara pentru verificarea indeplinirii cerintelor art. 65 alin. (2) din Codul muncii , republicat, respectiv ca desfiintarea locului de munca sa fi fost efectiva si serioasa, fara a disimula realitatea si pentru verificarea seriozitatii cauzei raportat la situatia angajatorului si a angajatului. Situatia de fapt trebuie indicata in materialitatea ei - in ce consta ea - si nu sub forma unor generalitati si afirmatii vagi. Decizia va fi motivata atat in fapt, adica cu mentionarea motivelor care determina concedierea (in cazul reorganizarii cu aratarea considerentelor ce au stat la baza reorganizarii si desfiintarii locurilor de munca), cat si in drept, adica cu precizarea temeiului juridic al concedierii.
Avand in vedere ca si decizia de concediere pentru motive ce nu tin de persoana salariatului poate fi atacata in instanta de catre salariat, apreciem ca decizia va cuprinde si mentiuni privind termenul in care poate fi contestata, precum si instanta judecatoreasca la care se contesta.

Decizia de concediere va cuprinde si data emiterii, numarul de inregistrare la registratura angajatorului, semnatura celui in drept sa ia o astfel de decizie si stampila angajatorului in cazul in care persoana juridica. Decizia de concediere va fi comunicata salariatului, moment de la care produce efecte juridice, in conformitate cu art. 77 din Codul muncii, republicat.




Data aparitiei: 09 Noiembrie 2011

Cum procedam cu un Concediu medical mai mare de 6 luni?

Intrebare: Un salariat se afla in concediu medical pe o perioada mai mare de 6 luni avand codul CM 14-Neoplazii, SIDA. In ce conditii poate angajatorul acorda un ajutor pentru boli incurabile astfel incat sa fie incadrat la cheltuieli sociale conform art 21 (3) lit c cod fiscal? Exista o limita minima sau maxima pentru acest ajutor?

Solutie:

Angajatorul are posibilitatea acordarii de sume salariatilor cu titlu de ajutoare pentru boli grave sau incurabile.

Potrivit art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile nu sunt venituri salariale si nu se impoziteaza la nivelul salariatului astfel astfel cum este prevazut in contractul de munca.

Asadar pentru aplicarea scutirii este necesar ca in contractul colectiv de munca aplicabil, incheiat la nivel de ramura sau unitate sau in contractele individuale de munca sa fie incluse clauze cu privire la acordarea de asemenea ajutoare pentru boli grave sau incurabile. Cuantumul este cel stabilit si inclus in contract.

De asemenea, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile nu se vor include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii conform art. 296 indice 15 lit. b) din Codul fiscal.

La calculul impozitului pe profit, in grupa cheltuielilor cu deductibilitate limitata se incadreaza, potrivit art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, si cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, si ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele.

Asadar, pentru ca ajutoarele pentru boli grave sa fie admise la deductibilitate este necesar sa se incadreze in limita de 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Ceea ce depaseste cota de 2% asupra fondului de salarii realizat anual reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul profitului impozabil. De aceea, la acordarea ajutoarelor trebuie avute in vedere si celelalte sume acordate din fondul de cheltuieli sociale astfel incat, cumulate, sa nu depaseasca limita de 2%.

Ajutorul va fi acordat in bani, nefiind necesara justificarea salariatului cu privire la destinaţia finala a sumei acordate.

Cheltuielile de aceasta natura acordate cu avizul conducerii societatii se inregistreaza prin intermediul contului 6458 Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala . Incadrarea afecţiunii care sta la baza acordarii ajutorului drept boala grava sau incurabila se va face pe baza documentelor justificative, care, in aceasta situatie sunt certificatele medicale si alte investigatii specifice sau documente medicale din care rezulta caracterul grav sau incurabil al bolii.

Contrib pt concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate

Data 15 August 2009

Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorate de angajatori

Important!

• Cota de impozitare pentru acesta contributie este stabilita la nivelul de 0,85%.

• Baza de impozitare este fondul de salarii realizat de unitate;

• Plafonare la : numarul de salariati * 12 salarii minime brute pe tara.
Nota

Fondul de salarii reprezinta totalitatea sumelor brute cuvenite lunar ca drepturi salariale, persoanelor fizice incadrate in temeiul unui contract individual de munca din partea unuia si aceluiasi angajator.

Acesta include si:

• indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii , precum si

• indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca cauzate de accidente de munca sau boli profesionale , suportate de angajator.

Impozit si deducere - calcul CM maternitate (FNUASS)

Indemnizatia de maternitate suportata de FNUASS
Gabriela Dita, valabil la 28-Aug-2010

Intrebare: O salariata intra in concediu de maternitate in data de 15.07.2010
Deducerea personala care o calculeaza programul de salarii ia in calcul si indemnizatia respectiva, astfel incat se modifica aceasta deducere de la 240 lei la 100 lei.
Este aceasta indemnizatie supusa impozitului pe salarii? De cand este in vigoare?

Singurul loc unde toate intrebarile isi gasesc raspuns.
Convinge-te CLICK AICI

Raspuns:
Potrivit art. 25 alin. (2) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Astfel, intrucat indemnizatia de maternitate nu se plateste din fondul de salarii, nu este supusa impozitului pe salarii.

Contributii asigurari sociale

ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE
Principalul sistem de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei care asigura fiecarui cetatean acordarea unui pachet de servicii de baza il constituie sistemul asigurarilor sociale de sanatate care au caracter obligatoriu.
Constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate se face prin:
1. Contributiile suportate de asigurati,
2. contributiile asigurate de angajator,
3. subventii de la bugetul de stat,
4. alte surse donatii,sponsorizari,
Administrarea intregului fond se face prin 3 case de sanatate:
a).CNAS
b).CASA asigurarilor de sanatate a Ministerului Transportului.
c).CASA asigurarilor de sanatate a apararii,ordinii publice,sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti.
Conform ORGnr.150/2002 sunt asigurati toti cetatenii ramasi cu domiciliul in Romania precum si cetatenii straini sau apatrizi care au resedinta in Romania.
Contributia de asigurat se dovedeste prin documente justificative, adeverinte sau carnetul de asigurari eliberat prin grija casei la care este inscris asiguratul.
BENEFICIAZA DE ASIGURARI DE SANATATE FARA PLATA CONTRIBUTIEI URMATOARELE CATEGORII DE PERSOANE:
a).toti copii pana la varsta de 18 ani sau tinerii pana la 26 ani daca sunt elevi sau studenti,ucenici si daca nu realizeaza venituri din munca.
b).sotul,sotia si parintii fara venituri proprii aflati in intretinerea unei persoane asigurata.
c).persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin :
1.Decretul 18/1990 privind acordarea unor drepturi personale persecutate din motive politice.
2.OUG nr.105/1999 referitoare la Legea Nr.44/1994 privind veteranii de razboi.
3.Art.2 din Legea Nr.42/1990 privind cinstirea eroilor martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, cu conditia ca aceste persoane sa nu realizeze alte venituri decat cele provenite din drepturile banestii acordate de actele normative mentionate mai sus.
d).persoanele cu handicap.
e).pensionarii
f).bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate daca nu realizeaza venituri din pensie,munca.
g).femeile insarcinate sau lauze daca nu au nici un venit sau au venitul sub salariul minim pe tara.
h).persoanele care fac parte dintr-o familie ce au drept la ajutor socialpotrivit legii416/2001 privind venitul minim garantat.
i).persoanele care se afla in executarea masurilor prevazute in art.105,113 si 114 din Codul Penal adica persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate daca nu au venituri.
Sunt asigurati deasemenea cu plata contributiilor din alte surse urmatoarele persoane:
-care-si satisfac serviciul militar in termen,
-persoanele care se afla in concedii medicale,sarcina lauzie,ingrijire copil 2 sau 3 ani sau ingrijire copil 7 sau 18 ani,
-persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv,
persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj.
Contributiile la constituirea BAS-ului pentru toate persoanele care se afla in incapacitate de munca beneficiare de prestatii si indemnizatii prevazute la litera B de mai sus se calculeaza astfel:
Salariu minim brut /tara*2 : nr. zile lucratoare in luna *nr. zilelor lucratoare de concediu medical*6,5%
Prevederile ca temei legal sunt in legea 583/15.12.2004 publicata in MONITORUL OFICIAL nr.1228/21.12.2004 pentru aprobarea OUGnr.93/2004 care a modificat la randul lui OUGnr.150/2002 si care a aprobat legea 147/1997 privind asigurarile sociale de sanatate.
Contributia se plateste de angajator si se recupereaza de la BASS prin deducerea din valoarea de asigurari sociale de plata.
Angajatorii la care-si desfasoara activitatea asiguratii au obli 141f56b gatia sa plateasca casei de asigurari de sanatate o contributie de 7% raportata la fondul de salarii realizate lunar.Prin fond de salarii realizat se intelege suma tuturor veniturilor in bani sau in natura realizate lunar de catre salariatii cu CIM inclusiv sumele platite din acest fond pentru concediile medicale suportate de unitate(primele 7,12,17 zile lucratoare).
Persoanele care nu sunt salariate dar au obligatia sa-si asigure sanatatea conform prevederilor OUGnr.150/2002 sunt obligate sa comunice direct casei de asiguraride sanatate in carei raza isi au domiciliu, veniturile realizate in vederea stabilirii contributiei de 6,5% aplicat asupra acestora,venituri ce nu se pot situa sub salariului minim brut pe tara. Pentru persoanele fara venituri, aflate in intretinerea altor persoane care realizeaza venituri, asigurarile sociale de sanatate sunt efectuate prin coasigurare, pe baza unei adeverinte de la locul de munca al acestora din urma.
Persoanele care au dreptul a se asigura deci cele care-si declara veniturilesi nu pot dovedi plata contributiilor sunt obligate pentru a obtine calitatea de asigurat sa achite contributia legala pe ultimii 3 ani numiti termeni de PRESCRIERE RESTRICTIVA incepand cu data primei solicitari acordare a serviciului medical calculat la salariu minim brut potrivit normelor elaborate de CNAS si aprobate de Ord.Min.Sanatatii si Familiei.
Obligativitatea virarii contributiei retinuta de la angajat si angajator revine numai angajatorului,neachitarea in termen,pana pe 25 ale luni urmatoare pentru luna expirata produce majorari de 0,06% pe zi din suma datorata conform HG.1513/2002.

RASPUNDEREA JURIDICA
1.Constituie infractiune si se pedepseste conform Codului Penal:
a).infractiunea de deturnare de fonduri prin utilizarea in alte scopuri a fondului de sanatate,
-infractiunea de fals intelectual in complectarea declaratiei cu date ireale,
-constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5mil.-10mil.nedepunerea in termen a declaratiei,
-30mil.-50mil.nevirarea contributiei datorate de catre angajator,
-5mil.-10mil.refuzul de a pune la dispozitia organelor de control a documentelor financiar-contabil justificative si acte de evidenta privind stabilirea obligatiilor la fondul de asigurare de sanatate,privind modelul de decontare din fondul de sanatate.
Prima declaratie de asigurari sociale de sanatate se depune lunar impreuna cu lista nominala a tuturor salariatilor asigurati si a evidentei caselor unde s-au asigurat.
Orice modificare privind intrarile si modificarile de personal in cursul unei luni reactualizarea tabelului nominal.Lista nominala si declaratia se face pe suport electronic pentru orice societate care are mai mult de 3 angajati si se depune la data de 25 ale lunii urmatoare pentru luna expirata.
Incepand cu data de 01.01.2006 OUG nr. 158/17.11.2005 publicata in Monitorul Oficial nr. 1074/29.11.2005 referitoare la concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aduce anumite modificari cu privire la constituirea Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS), inlocuind BASS ca sursa de plata a indemnizatiilor, prin aplicarea unui procent de 0,75% asupra fondului de salarii brute realizate lunar , valoarea rezultata fiind dedusa din cota de CAS datorata de angajator si tot din aceasta valoare suportandu- se si indemnizatiile prevazute de aceasta ordonanta.

Continutul OUG nr. 158/2005 nu modifica modul de calcul al indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, pentru boli obisnuite si boli speciale, prezentate in modul la lectia 27, ci face referiri suplimentare asupra :

- concediilor medicale pentru boli obisnuite si boli speciale;

- concediilor si indemnizatiilor de risc maternal privind protectia maternitatii la locul de munca;

- concediilor si indemnizatiilor de maternitate;

- concediilor de ingrijire copil bolnav pana la varsta de 7-18 ani.

In sinteza OUG nr. 158/2005 se prezinta astfel:

Ordonanta de Urgenta a Guvernului pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate nr. 158/17.11.2005 publicata in Monitorul Oficial nr. 1074/29.11.2005



Intra in vigoare incepand cu data de 01.01.2006.

Persoanele care au dreptul la indemnizatie pentru asigurari sociale de sanatate, numiti ASIGURATI, de pe teritoriul Romaniei, si la concedii medicale sunt:

A. persoanele care desfasoara activitati pe baza de CIM, membrii cooperatori si persoane pe baza de raporturi de serviciu;

B. persoane care desfasoara activitati si sunt in functii elective pe toata durata mandatului acestora;

C. persoane care beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj.

Au dreptul la in demnizatii si concedii medicale si urmatoarele categorii:

a) asociati, comanditari sau actionari;

b) administratorii sau managerii care au incheiat contract de administrare ori de management;

c) membrii ai asociatiilor familiale;

d) persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente;

e) pensionarii de invaliditate de gradul III;

f) pensionarii nevazatori ce fac parte din asociatii familiale sau sunt autorizati sa desfasoare activitati independente.

Concediile si indemnizatiile medicale sunt:

1. concediu pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite si accidente in afara muncii;

2. concediu pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;

3. concediu de maternitate;

4. concediu pentru ingrijire copil bolnal pana la varsta de 7 ani, sau 18 ani daca copilul are un handicap declarat;

5. concediu de risc maternal.

Dreptul la aceste concedii si indemnizatii este conditionat de plata contributiei de
asigurari sociale de sanatate.
Incepand cu data de 01.01.2006 cotele de contributii de asigurari sociale prevazute prin Legea Bugetului de Asigurari Sociale nr. 380/2005 incepand cu 01.01.2006, se diminueaza cu 0,75% din cota de contributie a angajatorului.
-Incepand cu data de 01.01.2006, cota de contributie pentru concedii si indemnizatii,
este de 0,75% aplicata la fondul de salarii brute realizate si se vireaza lunar la FNUASS.
Rezulta ca pentru angajatori, din valoarea cotei de contributie pentru asigurarile sociale
calculate lunar asupra fondului brut de salarii realizat lunar, se deduce cota de 0,75% si se vireaza la Bugetul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (BNUASS),
In acelasi mod se procedeaza si pentru cota de contributie datorata de ANOFM pentru fondul de somaj, precum si pentru categoriile de persoane prevazute mai jos:
a) asociati, comanditari sau actionari;
b) administratorii sau managerii care au incheiat contract de administrare ori de management;
c) membrii ai asociatiilor familiale;
d) persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente;
e) pensionarii de invaliditate de gradul III;
f) pensionarii nevazatori ce fac parte din asociatii familiale sau sunt autorizati sa desfasoare activitati independente,
referitor la cota de contributii de asigurari sociale de 7% calculata si suportata de acestia.
Aceste venituri suplimentare, peste cota de 7% se prevad distinct in BNUASS, de asemenea si in cheltuielile acestui buget.
Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de concedii medicale si indemnizatii medicale pentru :
- concediu pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite si accidente in afara muncii;
- concediu pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;
- concediu de maternitate;
- concediu pentru ingrijire copil bolnal pana la varsta de 7 ani, sau 18 ani daca copilul are un handicap declarat,este de 6 luni realizate in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediu medical, iar baza de calcul o constituie media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni anterioare si este de 75% aplicat asupra mediei.
Stagiu de cotizare pentru acordarea drepturilor de concediu medical si indemnizatie medicala in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, conform OUG nr. 150/2002, se constituie din insumarea perioadelor:
a) pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator,sau, dupa caz, de catre asigurat;
b) pentru care plata contributiei de asigurari sociale de sanatate se suporta si din alte surse in conditiile prevazute la art. 6 al. 2 lit. a) din OUG nr. 150/2002 modificat prin OUG NR. 93/26.08.2004 astfel:
“Sunt asigurate persoanele aflate in una dintre urmatoarele situatii, pe durata acesteia, cu plata contributiei din alte surse:
a) satisfac serviciul militar in termen;
b) se afla in concediu medical, in concediu medical pentru sarcina si lauzie, in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau 18 ani, in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, si in cazul copilului cu handicap pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani “
Se asimileaza stagiului de cotizare in sistemul de sigurari sociale de sanatate si
perioadele in care asiguratul:
- a beneficiat de pensie de invaliditate;
- a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora cu diploma de licenta.
Ambele situatii sunt conditionate de nerealizarea unor stagii de cotizare datorate unor
venituri lunare.
Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii in baza certificatului medical eliberat de medicul curant aflat in relatie contractuala cu casele de sigurari sociale de sanatate. Indemnizatia se suporta:
A. de catre angajator in functie de numarul de angajati la data ivirii incapacitatii asiguratului.
a. Pana la 20 angajati – din prima zi calendaristica pana in a 7-a zi calendaristica de incapacitate;
b. Intre 21 si 100 angajati – din prima zi calendaristica pana in a 12-a zi calendaristica de incapacitate;
c. Peste 100 angajati – din prima zi calendaristica pana in a 17-a zi calendaristica de incapacitate;
B. din Bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate incepand cu ziua urmatoare celor suportate de angajator si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia.
Durata de acordare este de cel mult 183 de zile calendaristice in intervalul de 1 an
socotit din prima zi de imbolnavire, si incepand din a 90-a zi calendaristica de concediu medical, se poate prelungi pana la 183 de zile cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.
Pentru bolile speciale durata de acordare a concediului medical si a indemnizatiei se
diferentiaza astfel:
a) 1 an in intervalul ultimilor 2 ani pentru:
- tuberculoza pulmonara;
- boli cardiovasculare;
b) 1 an cu prelungire pana la 1 an si 6 luni, de catre medicul expert al asigurarilor sociale, in intervalul ultimilor 2 ani pentru:
- tuberculoza meningeala;
- tuberculoza peritoneala;
- tuberculoza uro-genitala;
- tuberculoza glandelor suprarenale;
- SIDA si neoplaziile;
c) 1 an si 6 luni in intervalul ultimilor 2 ani pentru:
- tuberculoza pulmonara operata;
- tuberculoza osteoarticulara;
d) 6 luni cu prelungire maxima pana la 1 an in intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoza extrapulmonara, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.
Pentru evitarea pensionarii de invaliditate medicul primar sau specialist poate propune
prelungirea celor 183 de zile calendaristice cu inca cel mult 90 de zile calendaristice cu decizia medicului expert al asigurarilor sociale, in vederea continuarii programului recuperator.
Dupa avizul medicului expert pentru pensionarea de invaliditate, plata indemnizatiei
medicale se face pana la sfarsitul lunii urmatoare celei in care a fost emis avizul de pensionare fara a se depasi durata maxima de pana la 90 de zile calendaristice peste cele 183 de zile calendaristice.
Concediile si indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca
Asiguratii pot beneficia de :
a) indemnizatii pentru reducerea timpului de munca;
b) concedii si indemnizatii pentru carantina;
c) tratament balnear in conformitate cu programul individual de recuperare;
a) Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru
Din motive de sanatate siguratii nu mai pot realize durata normala a muncii, care se
reduce cu o patrime, adica cu 2 ore zilnic.
Indemnizatia se acorda la propunerea medicului curant cu avizul medicului expert al
asigurarilor sociale pentru cel mult 90 zile calendaristice in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, adica, din prima zi de reducere a timpului de lucru in una sau mai multe etape.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei este egal cu diferenta dintre baza de calcul stabilita ca medie zilnica pe ultimele 6 luni de contributie la asigurarile sociale, din veniturile lunare ale angajatului din ultimele 12 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului de munca cu 2 ore zilnic, fara a depasi 25% din baza de calcul. Indemnizatiile ca valori se suporta din FNUASS.
b) Concediul si indemnizatia pentru carantina
Se acorda siguratilor carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli
contagioase, pe durata stabilita prin certificatul eliberat de Directia de Sanatate Publica.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din baza de calcul stabilita pe 6 luni de stagiu de cotizare in ultimele 12 luni.
Si aceasta indemnizatie se suporta din FNUASS.
c) Tratament balnear
Asiguratii aflati in incapacitate de munca pe o perioada mai mare de 90 de zile
consecutiv beneficiaza de tratament balnear si de recuperarea capacitatii de munca pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie financiara personala.
Tratamentul balnear si de recuperare a capacitatii de munca are la baza un program individual avizat de medical expert al asigurarilor sociale structurat pe etape cu durata de 15-21 zile calendaristice.
Programul individual este obligatoriu si nerespectarea lui atrage anularea platii indemnizatiilor.
Indemnizatiile se suporta din FNUASS.
Concediu si indemnizatia de maternitate
Asiguratele au dreptul la concediu pentru sarcina si lauzie pe o perioada de 126 de zile calendaristice si pentru care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
De asemenea beneficiaza de indemnizatie de maternitate si asiguratele care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat, din motive neimputabile lor, dovedite cu acte oficiale eliberate de angajatori sau asimilatii acestora.
Baza de calcul este de 6 luni anterioare primei zile de concediu de maternitate in ultimele 12 luni, sau 6 luni anterioare pierderii calitatii de asigurat, daca asiguratele nasc in termenul celor 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat.
Concediul de maternitate este de 63 de zile calendaristice prenatal si 63 de zile calendaristice postnatal, iar functie de recomandarea medicului si obtiunea persoanei, se poate compensa intre ele cele doua perioade, astfel incat durata minima a concediului postnatal sa fie de 42 de zile calendaristice.
Persoanele cu un handicap declarat beneficiaza la cererea lor de concediu de maternitate incepand cu luna a 6- a de sarcina.
In situatia cand copilul se naste mort sau moare in perioada de lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acesteia.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei este de 75% din baza de calcul de 6 luni anterioare primei zile a celor 63 de zile calendaristice anterioare nasterii si se suporta din FNUASS. Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav
Asiguratii (sot si sotie – optional) au dreptul pana la varsta de 7 ani sau 18 ani in cazul copilului cu un handicap declarat sau cu afectiuni intercurente.
Beneficiaza de indemnizatia de ingrijire a copilului bolnav, unul dintre parinti, daca indeplineste stagiul de cotizare de 6 luni in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical.
De aceeasi indemnizatie pot beneficia:
- tutorele copilului;
- persoana care a adoptat copilul;
- persoana careia i-a fost dat in plasament copilul;
- persoana careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei;
Durata de acordare a indemnizatiei este de maxim 45 de zile calendaristice pe an pentru
un copil.
Valoarea indemnizatiei este de 85% din baza de calcul mentionata mai sus.
Sunt exceptate de la numarul maxim de 45 de zile calendaristice:
- cazurile de boli infecto-contagioase;
- neoplaziile;
- cazurile in care copilul este imobilizat in aparat gipsat;
- cazurile cand copilul este supus unor interventii chirurgicale.
Pentru toate aceste situatii, durata concediilor medicale acordate va fi stabilita de medicul curant.
Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav pana la varsta de 7 ani sau 18 ani, in cazul copilului cu handicap, se suporta din FNUASS.
Concediul si indemnizatia de risc maternal
Dreptul la concediu si indemnizatie de risc maternal se acorda in conditiile prevazute de OUG nr. 96/2003 cu modificarile prevazute de Legea nr. 25/2004.
Indemnizatia de risc maternal se poate acorda fara conditiile de stagiu de cotizare si se suporta din FNUASS.
Cuantumul indemnizatiei este de 75% din baza de calcul stabilita pe 6 luni anterioare primei zile de concediu de risc maternal, sau oricate luni, sau chiar din prima luna de activitate.
Masurile de protectie sunt pentru:
- salariatele gravide si mamele lauze sau care alapteaza si care au in acelasi timp raporturi de munca sau de serviciu cu un angajator.

cetateni ai altor state sau apatrizi, care au conform legii domiciliul sau resedinta in Romania, in aceleasi conditii;

Pentru consultatiile prenatale, angajatorul acorda o dispensa din timpul programului de

lucru de maxim 16 ore/luna, fara diminuarea drepturilor salariale.

De asemenea se acorda doua pauze pentru alaptare, de cate o ora in fiecare zi, pana la

implinirea varstei de 1 an a copilului si include si timpul dus-intors de la locul in care se gaseste copilul.

Daca persoana lucreaza intr-un loc de munca greu sau insalubru, va fi transferata in alt loc de munca, fara diminuarea salariala.

In asemenea situatii se interzice angajatorului sa inceteze raporturile de munca pentru urmatoarele cazuri:

- salariata este gravida;

- salariata se afla in concediu de risc maternal;

- salariata se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la 2-3 ani;

- salariata se afla in concediu de ingrijire copil bolanav pana la varsta de 7-18 ani.

Interdictia incetarii raporturilor de munca se face pe o perioada de pana la 6 luni si o

singura data, de la revenirea salariatei in unitate.

Exceptie de la aceasta regula, o constituie falimentul unitatii, sau reorganizarea judiciara a acesteia.

Din punct de vedere al duratei, concediul de risc maternal se acorda in intregime sau fractionat, pe o perioada ce NU poate depasi 120 de zile calendaristice acordate prin certificate medical de catre medical de familie sau medicul specialist.

Indemnizatia de risc maternal se suporta din FNUASS si este de 75% din media veniturilor lunare realizate in cele 6 luni anterioare solicitarii, sau oricate luni, sau din prima luna de activitate, pe baza carora s-a calculat contributia de asigurari sociale.

Pentru aceasta indemnizatie NU se calculeaza CAS, dar perioada de concediu de risc maternal constituie stagiu de cotizare sau perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea constituirii BASS.

Cele 120 de zile calendaristice de concediu de risc maternal se pot acorda astfel:

a) integral sau fractionat pana in a 63-a zi anterioara datei estimate a nasterii copilului, respectiv anterioara intrarii in concediu de maternitate;

b) integral sau fractionat dupa expirarea concediului postnatal, obligatoriu de 42 de zile calendaristice, sau daca este cazul, pana la data intrarii in concediul pentru cresterea copilului pana la varsta de 2-3 ani;

c) integral sau fractionat inainte sau dupa nasterea copilului, pentru salariata care nu indeplineste conditiile pentru a beneficia de concediu de maternitate (6 luni de stagiu de contributie la BASS).

Alte dispozitii privind indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate



1.Daca angajatorul isi suspenda temporar activitatea sau inceteaza prin:

- divizare;

- fuziune;

- dizolvare;

- reorganizare;

- lichidare;

- reorganizare judiciara;

- lichidare judiciara;

- faliment;

- orice alta modalitate prevazuta de lege,

toate drepturile de concedii medicale si indemnizatiile aferente acestora se suporta

din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate de catre casele de asigurari de sanatate.
2.Daca a expirat termenul pentru care a fost incheiat contractul individual de munca sau mandatul in baza caruia a desfasurat activitate in functii elective sau in functii numite in cadrul autoritatilor executive, legislative ori judecatoresti, toate rdrepturile de concedii medicale si indemnizatiile aferente se suporta de catre FNUASS prin casele de asigurari de sanatate.
2. Pentru persoanele care activeaza la mai multi angajatori, cu contract individual de munca cu timp partial, drepturile si indemnizatiile de concedii medicale se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator, functie de valoarea contributii lor determinate ca urmare a salariului de baza brut realizat lunar, determinat pe baza timpului partial de lucru zilnic. Stagiul de cotizare in vederea acordarii indemnizatiei medicale in luni calendaristice, este identic ca numar de luni calendaristice, cu stagiul de cotizare pentru un contract individual de munca cu timp normal de lucru, respectiv 6 luni anterioare primei zile de risc - concediu medical din ultimele 12 luni lucrate.
3. Durata concediilor medicale pentru boli speciale, pentru concediu de maternitate, pentru concediu de ingrijire a copilului bolnav, pentru concediu de risc maternal, NU diminueaza numar zilelor de concediu medical acordate unui salariat pentru celelalte afectiuni a caror durata este de pana la 183 de zile calendaristice/an calendaristic, si care pot fi majorate, cu avizul medicului expert, cu inca 90 de zile calendaristice in vederea emiterii deciziei de invaliditate.
4. Calculul valorilor indemnizatiilor medicale pentru concedii medicale acordare cu intrerupere intre ele, prin zile lucrate efectiv si pontate, se face pentru fiecare in parte, iar durata lor nu se cumuleaza si se plateste separate, functie de numarul de angajati.
5. Calculul valorii indemnizatiei medicale pentru doua sau mai multe concedii medicale, pentru afectiuni diferite, fara intrerupere intre ele, fiind unul in continuarea celuilalt si in aceeasi luna, se va face separate si se va plati separate, functie de numarul de angajati.
6. Calcul valorilor indemnizatiilor medicale pentru doua sau mai multe concedii medicale pentru acceasi afectiune, fara intrerupere intre ele, si in aceeasi luna sau sa continue si in luna urmatoare, se face pentru primul concediu medical si se plateste functie de numarul de angajati, de catre angajator, iar toate zilele calendaristice din a 8-a zi, a13-a zi sau a18-a zi pana la ultima zi calendaristica a ultimului concediu medical, valoarea indemnizatiei se va suporta de BASS.
7. Certificatul medical se prezinta platitorului (angajatorului) pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul.
8. Plata indemnizatiilor medicale se face:
- de catre angajator o data cu lichidarea drepturilor salariale, cel mai tarziu ;
- de catre ANOFM pana pe data de 10 a lunii urmatoare pentru somerii in plata;
- de catre Casa de Asigurari de Sanatate pana pe data de 10 a lunii urmatoare pentru restul persoanelor asigurate;
9. Cuantumul indemnizatiilor acordate pe o perioada mai mare de 90 de zile calendaristice, se poate indexa prin hotarari de guvern, prin aplicarea procentului de indexare asupra valorii indemnizatiei calculate.
10. Sumele reprezentand indemnizatii care se platesc asiguratilor, se retin de catre platitori (angajatori) din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pe luna respectiva;
11. Indemnizatiile medicale se achita beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procura;
12. In caz de deces al asiguratului, indemnizatiile se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau persoanei care l-a ingrijit pe asigurat pana la data decesului si s-a ocupat si de inmormantarea acestuia, pe baza documentelor legale privind costurile inmormantarii;
13. Indemnizatiile medicale se pot solicita pe baza actelor justificative (certificate medicale), in termen de prescriptie de 3 ani, calculate de la data la care beneficiarul era in drept sa le solicite;
14. Plata inceteaza in situatiile urmatoare:;
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale, in vederea efectuarii platii indemnizatiei;
c) beneficiarul si-a stabil domiciliul in alta tara, cu care Romania NU are incheiate conventii de asigurari sociale;
d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul in alt stat cu care s-au incheiat conventii de asigurari sociale, iar indemnizatia medicala o achita acel stat;
15. Sumele incasate necuvenit se recupereaza de la beneficiarii lor in termenul de prescriptie de 3 ani;
16. Toate perioadele de concedii medicale si indemnizatii sunt considerate stagii de cotizare in sistemul public de pensii si contributia individuala de asigurari sociale pentru aceste indemnizatii se calculeaza ca procent de 9,5%, indiferent de conditiile de munca (normale, deosebite, speciale), la valoarea unui salariu minim brut pe tara, care se suporta din cuantumul brut al indemnizatiilor medicale astfel calculate;
17. In vederea stabilirii punctajului anual pentru determinarea pensiei, pentru perioadele stagiilor de cotizare realizate in perioada concediilor medicale, se va utilize salariul de baza minim brut pe tara, garantat in plata, din perioadele respective, incepand cu 01.01.2006.
18. Pana la data de 31.12.2005, la stabilirea punctajului anual, se va utiliza valoarea indemnizatiilor medicale obtinute in perioadele respective;
19. Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 RON la 2.500 ron:
a) refuzul nejustificat de plata a indemnizatiei;
b) calculul si plata eronata a indemnizatiilor medicale;
c) eliberarea certificatelor medicale cu nerespectarea prevederilor legale in vigoare;
Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 102/2002, cu modificarile ulterioare privind contributia de asigurari sociale de sanatate din 28.11.2005, aprobate prin Ordinul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 221/04.11.2005 publicate in Monitorul Oficial nr. 1064/28.11.2005
Calitatea de asigurati o au toti cetatenii romani cu domiciliul intara, si cetatenii apatrizi si straini, care au domiciliul in tara sau permis de sedere temporara si fac dovada platii contributiei de asigurari de sanatate de 6,5%, calculate asupra venitului lunar brut realizat, virat la FNUASS.
Prin fond de salarii realizat, sau venit realizat, se intelege totalitatea sumelor constituite si utilizate de persoanele fizice si juridice pentru plata drepturilor salariale, sau/si drepturilor asimilate salariilor, asa cum sunt definite in legislatia fiscala. In consecinta, contributia angajatorului la fondul de sanatate, in cota de 7% aplicata asupra fondului total de salarii realizat lunar, se datoreaza si asupra indemnizatiilor primite de membrii consiliilor de administratie.
Calitatea de salariat inceteaza prin:
- pierderea domiciliului sau sederii in Romania;
- decesul sau declaratia judecatoreasca a mortii asiguratului;
Drepturile salariatului inceteaza dupa trei luni de la ultima plata a contributiei.
Asigurarea sociala de sanatate este facultativa pentru:
a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania;
b) cetatenii straini si apatrizii aflati temporar pe teritoriul Romaniei;
c)cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, care se afla temporar pe teritoriul Romaniei.

Contributia angajatorului
ANGAJATORUL este persoana fizica (cel care angajeaza personal casnic) sau juridica
la care isi desfasoara activitatea asigurati pe baza de contracte individuale de munca sau in baza unui statut special prevazut de lege.
Cota pe care angajatorul o vireaza la Trezoreria din raza sectorului unde isi are sediul social societatea respectiva, este de 7% aplicata asupra fondului de salarii brut realizat in luna.
ASIGURATII sunt salariatii care suporta cota de 6,5% aplicata asupra veniturilor din salarii, sau a celor assimilate acestora si care sunt supuse impozitului pe venit conform legislatiei fiscale si pe care angajatorii sunt obligati sa o vireze la Trezorerie pana cel mai tarziu pe data de 25 a lunii urmatoare pentru luna expirata.
Veniturile din salarii sau asimilate acestora sunt:
a) indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca;
b) indemnizatii din activitati cu functii publice;
c) indemnizatii din activitati cu functii alese;
d) drepturile de solda lunara si adaosurile acesteia pentru personalul militar al MApN si MI
e)indemnizatia lunara bruta si suma din profitul net cuvenit administratorilor la companii, societati nationale, societati comerciale si regii autonome;
f)sumele primite de reprezentantii in Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Administratie si Comisia de Cenzori;
g)sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite;
h)indemnizatia lunara a asociatului unic, calculate la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale, dar nu mai putin de un salariu minim brut pe tara;
i)sumele ce depasesc limita de 2,5 a indemnizatiei pe zi stabilita de Ministerul Finantelor pentru deplasarile, delegarile si detasarile in alta localitate din tara si din strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice si societatile comerciale;
j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutive sau stabilite de AGA.
Asiguratii beneficiari ai indemnizatiei de somaj si alocatiei de sprijin sunt asigurati in
sistemul asigurarilor de sanatate prin cota de 6,5% aplicata asupra ajutorului de somaj si suportata din Bugetul asigurarilor de somaj si respective din BASS.
Termenul de virare a contributiilor asiguratilor de 6,5% si 7% ale angajatorilor este
pana la data de 25 ale lunii urmatoare pentru luna expirata.
Pentru persoanele asigurate care se afla in situatiile prevazute de OUG nr. 150/2002 art. 6 al. 2 lit. b) cu modificarile aduse de OUG nr. 93/26.08.2004, contributia la FNUASS se calculeaza dupa formula:
Salariul de baza minim brut/tara * 2 * 6,5% raportat la numarul zilelor lucratoare din luna in care se face calculul, iar raportul se inmulteste cu numarul de zile lucratoare in care asiguratul s-a aflat in incapacitate temporara de munca in luna pentru care se face calculul, iar indemnizatia astfel calculata se suporta din Bugetul Asugurarilor Sociale de Stat.
Acest mod de calcul se aplica pentru urmatoarele categorii de asigurati:
a) persoanele aflate in concediul pentru ingrijirea copilului bolnav;
b) persoanele aflate in concediu medical pentru incapacitate temporara de munca;
c) persoanele care se afla in concediu pentru sarcina si lauzie;
d) persoanele care se afla in concediu de ingrijire si crestere copil.
Pentru indemnizatiile aferente zilelor care nu se suporta din BASS (zile lucratoare
suportate din fondul de salarii de catre angajator), calculul si plata contributiei se face de catre angajator prin aplicarea cotei de 7%, la aceste sume, conform Ordinului Presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 269/28.12.2005, care a modificat art. 15 al. 2 al Ordinului Presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 221/2005, pentru aprobarea Normelor metodologice privind contributia de asigurari sociale de sanatate.
Contributia lunara pentru persoanele aflate in concediu de risc maternal si care NU realizeaza alte venituri impozabile se stabileste prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentand valoarea unui salariu minim brut pe tara.
Contributia la fondul de sanatate a persoanelor fizice in procent de 6,5% pentru cele asigurate in cadrul asigurarilor sociale de stat pe baza de declaratii de asigurare si care se afla in concediu de crestere a copilului pana la varsta de 2-3 ani, se vireaza conform OUG nr. 148/2005 prin directiile teritoriale de munca.
Persoanele asigurate la fondul de sanatate prin efectul legii, fara plata contributiei, conform OUG nr. 150/2002 art.6, modificat prin OUG nr. 93/2004 si care fac dovada incadrarii prin acte justificative,sunt:
a) copii in varsta de pana la 18 ani ,care nu realizeaza venituri, pe baza actului de identitate (certificate de nastere sau carte de identitate);
b) tinerii cuprinsi intre 18 si 26 de ani, pe baza carnetului de elev sau student vizat la zi si care nu realizeaza alte venituri;
c) persoanele cu handicap, pe baza certificatului de incadrare intr-un grad de handicap si a declaratiei pe propria raspundere din care sa reiasa ca nu realizeaza alte venituri, decat cele decat cele provenite din drepturile banesti acordate de legi speciale, din pensii si se afla in ingrijirea familiei;
d) sotul, sotia si parintii aflati in ingrijirea unei persoane asigurate, pe baza documentelor care atesta calitatea de asigurat si a declaratiei pe propria raspundere din care sa rezulte ca se afla in ingrijirea unei persoane asigurate si ca nu realizeaza venituri impozabile;
e) beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990 pentru persoanele persecutate din motive politice cu incepere de la 06.03.1945;
f) pensionarii de asigurari sociale, indifferent de forma de pensionare, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.R., pe baza cuponului mandatului postal sau a talonului de plata a pensiei si a declaratiei pe proprie raspundere din care sa reiasa ca nu realizeaza alte venituri impozabile decat cele provenite din pensie;
g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social conform Legii NR. 416/2001, pe baza adeverintei eliberate de primarul localitatii;
h) bolnavi cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate ale Ministerului Sanatatii si a unei declaratii pe proprie raspundere din care sa reiasa ca nu realizeaza alte venituri impozabile;
i) femeile insarcinate sau lauze, daca nu au nici un venit sau au un venit lunar a a carui valoare se situeaza sub salariul minim brut pe tara.
Situatii diverse
Persoanele care au obligatia de a se asigura si NU pot dovedi plata contributiei de
asigurari de sanatate sunt obligate, pentru a obtine calitatea de asigurat, sa achite contributia legala pe ultimii trei ani, incepand cu data solicitarii de servicii medicale, calculate la salariul de baza minim brut pe tara, fara calculul dobanzilor sau penalitatilor aferente celor 3 ani, sau pana in 3 ani daca pot dovedi cu acte plata contributiei pe o anumita perioada din cuprinsul celor 3 ani.
Incepand cu luna urmatoare, asiguratii au obligatia de a depune cota de contributie pana la data de 25 ale lunii in curs, calculate in procent de 6,5% si aplicata la salariul minim brut pe tara, si NU au realizat venituri in ultimii 3 ani, sau pe perioade de pana in 3 ani;
Pe perioada de pana in 3 ani, daca au realizat venituri, vor suporta cota de 6,5% calculate la aceste venituri lunare si dobanzile si penalitatile de intarziere privind obligatiile fiscale. La fel se procedeaza si pentru persoanele care pleaca la munca in strainatate si pe perioada lipsa din tara nu realizeaza venituri, vor contribui in tara cu cota de 6,5% aplicata asupra salariului de baza minim brut pe tara.
Angajatorul are obligatia de a vira catre FNUASS contributiile de 6,5%, respectiv 7%, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata drepturilor salariale.
Listele de eviidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre FNUASS se vor depune la Casele de Asigurari de Sanatate pe support electronic si pe suport de hartie, insotite de dovada platii contributiilor.