Se mai acorda concediu de odihna in cazul concediului de maternitate?

Intrebare: Avand in vedere prevederile art. 7 din Directiva nr. 200/388CE, mai este valabila prevederea conform careia concediul de odihna se acorda proportional cu perioada lucrata din anul respectiv? De exemplu, salariata care urmeaza sa beneficieze de concediu de maternitate, va beneficia de numarul de zile de concediu anual stabilit prin CIM sau de un numar de zile proportional cu perioada lucrata pana la data intrarii in concediu de maternitate? Raspuns: In lumina prevederilor Directivei nr. 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru, printr-o hotarare a Curtii Europene de Justitie, pronuntata la data de 20 ianuarie 2009, se arata ca articolul 7 alineatul (1) din Directiva nr. 2003/88 se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca dreptul la concediul anual platit se stinge la expirarea perioadei de referinta si/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul national chiar si in cazul in care lucratorul s-a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si incapacitatea sa de munca a continuat pana la incetarea raportului sau de munca, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit. Dreptul intern respectiv, art. 140 alin. (2) din Codul muncii, este in contradictie cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE, in interpretarea data de Curtea Europeana de Justitie, situatie, in care, in baza art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, se aplica prevederile directivei. Art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei: „Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.” Curtea Europeana de Justitie este o jurisdictie careia ii incumba misiunea de a asigura respectul dreptului comunitar in interpretarea si aplicarea tratatelor. In sistemul institutional al comunitatii, Curtea Europeana de Justitie detine o putere suverana. Interpretand in ultima instanta tratatele, deciziile Curtii nu pot fi puse in discutie nici de statele membre, nici de celelalte institutii comunitare. De aceea, este admis ca jurisprudenta CEJ este izvor al dreptului comunitar, alaturi de legislatia primara si secundara. Potrivit art. 234 (fost 177) din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, daca in fata unei instante dintr-un stat membru se ridica o chestiune legata de interpretarea dreptului comunitar, acea instanta poate (iar daca este vorba de o instanta suprema, a carei hotarare nu mai poate fi atacata potrivit procedurii nationale, este obligata) sa ceara Curtii Europene de Justitie sa se pronunte printr-o hotarare de interpretare asupra normei comunitare. Asadar, s-a instituit un sistem de cooperare in cadrul caruia CEJ sa fie consultata de catre jurisdictiile nationale atunci cand acestea din urma, avand de aplicat o dispozitie a dreptului comunitar intr-un litigiu cu care sunt sesizate, trebuie sa stie daca aceasta dispozitie este valida sau sa precizeze sensul pe care inteleg sa i-l dea. Interpretarea sau aprecierea asupra validitatii unei norme comunitare, data prin hotararea CEJ se impune atat pentru instanta respectiva cat si pentru toate celelalte instante care sunt chemate, in cadrul cailor de recurs nationale, sa se pronunte in acelasi litigiu, cat si altor instante in fata carora textul in cauza va fi invocat. Tratatele comunitare nu contin nici o dispozitie conform careia ele ar trebui sa prevaleze asupra dreptului intern al statelor membre. Din acest motiv, s-ar putea sustine ca revine fiecarui stat membru sa fixeze el insusi nivelul la care dreptul comunitar ar trebui sa fie inserat in ordinea sa juridica. Unele jurisdictii nationale au inceput prin a decide ca in caz de conflict intre o norma comunitara si o norma interna, cea mai recenta ar trebui sa prevaleze. O asemenea abordare dadea statelor membre posibilitatea de a anihila efectele dreptului comunitar, edictand reguli interne cu valoare juridica superioara sau chiar egala cu a normelor comunitare. De aceea, CEJ, printr-o alta hotarare devenita celebra (Costa vs. Enel din 15.7.1964) a consacrat principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern al statelor membre. S-a decis astfel ca, decurgand din natura proprie a Comunitatii, suprematia dreptului comunitar asupra celui national este o conditie sine qua non a integrarii. De aceea, NORMELE COMUNITARE PRIMEAZA ASUPRA TUTUROR NORMELOR NATIONALE, CHIAR ULTERIOARE SI - ASPECT DEOSEBIT DE IMPORTANT – , INDIFERENT DE NATURA SAU RANGUL TEXTULUI NATIONAL IN CAUZA (CONSTITUTIE, LEGE, DECRET, HOTARARE) ORI ALE TEXTULUI COMUNITAR (TRATAT, REGULAMENT, DIRECTIVA, DECIZIE). Astfel, Curtea Europeana de Justitie, preocupata de a asigura aplicarea imediata si superioritatea dreptului comunitar, nu lasa deloc alegere sistemelor juridice nationale. Potrivit jurisprudentei Curtii, aplicarea regulii comunitare cu efect direct nu este conditionata de abrogarea formala a regulii nationale contrare. Prin urmare, desi art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat nu a fost modificat, durata concediului de odihna nu mai este afectata de concediul medical. Astfel, hotararea Curtii Europene de Justitie este obligatorie si pentru instantele din Romania, fapt pentru care, dispozitiile art. 145 alin. (2) din Codul muncii, potrivit carora concediul de odihna se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat nu mai sunt aplicabile pentru situatiile in care salariatii au fost in concediu medical. In concluzie, concediul medical nediminuand durata concediului de odihna, salariata va avea dreptul la concediul de odihna pentru anul 2012 si pentru perioada in care se afla in concediu de maternitate.

Dreptul la concediu crestere copil si concediu de maternitate

Intrebare: Administratoarea unei societati ramane insarcinata. Aceasta este platita printr-un contract de administrator cu o valoare de 15.000 ron net, pentru care societatea plateste urmatoarele contributii: - impozit pe salariu 16% - fond de sanatate angajat 5,5% - fond de sanatate angajator 5,2% - CAS angajat 10,5% - CAS angajator 20,8% - fond de accid. si boli profesionale 1,59% Care este plafonul maxim aferent indemnizatiei pentru crestere copil pentru acest tip de contract? Persoana in cauza beneficiaza de concediu prenatal si postnatal? Mentionam ca, societatea nu plateste contributia de concedii si indemnizatii pentru acest tip de contract. De asemenea, care este stagiul minim de cotizatie pentru a putea beneficia de concediu medical pentru sarcina si lauzie si pentru indemnizatia de cresterea copilului pana la 2 ani? Raspuns: Incepand cu data de 01 ianuarie 2012, limitele minima si maxima ale indemnizatiei pentru cresterea copilului se stabilesc prin raportare la indicatorul social de referinta (ISR). Valoarea indicatorului social de referinta este de 500 de lei. Astfel, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi: • concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 1,2 ISR (600 de lei) si nici mai mare de 6,8 ISR (3400 de lei). • concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, precum si de o indemnizatie in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 1,2 ISR (600 de lei) si nici mai mare de 2,4 ISR (1200 de lei). Asadar, daca administratorul a realizat in ultimul an anterior datei nasterii copilului timp de 12 luni venituri in aceasta calitate (remuneratie de administrator) asupra carora s-a retinut impozit pe venit, are dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului. Limitele indemnizatiei pentru cresterea copilului sunt stabilite de OUG 111/2010 in functie de optiunea solicitantului (concediu de 1 an sau 2 ani). Mentionam ca limitele nu sunt stabilite in functie de tipul de contract incheiat ci sunt stabilite cu caracter general. In ceea ce priveste indemnizatia de maternitate, mentionam ca asupra remuneratiei administratorului se datoreaza de catre societate contributia pentru concedii si indemnizatii de 0,85% iar calculul si virarea acesteia constituie obligatia societatii. Drept urmare, administratorul poate beneficia de concediu de maternitate pe perioada de 126 de zile calendaristice prevazuta de OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. In situatia expusa, insa, societatea nu a achitat contributia astfel incat administratorul nu are dreptul la concediu de maternitate daca in ultimele 12 luni anterioare celei acordarii concediului nu se identifica cel putin 22 de zile de stagiu de cotizare. Pentru remuneratia administratorului se datoreaza: • contributia individuala la sistemul asigurarilor sociale de stat si contributia angajatorului la sistemul asigurarilor sociale de stat; • contributiile de asigurari sociale de sanatate (salariat si angajator) datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate; • contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS). Intrucat remuneratia primita de catre administrator se asimileaza veniturilor salariale, societatea va retine, declara si plati atat impozitul pe venit, cat si contributiile sociale datorate. In situatia expusa, recomandam rectificarea declaratiei 112 si plata contributiei pentru concedii si indemnizatii datorata de societate

Concediu de maternitate. Baza de calcul in cazul cumulului de functii

Analizam cazul in care o salariata are contract de munca si lucreaza la doua societati. Aceasta intra in concediu de maternitate si prezinta un concediu medical. Vom vedea astfel care este modalitatea de calcul a concediului la cele doua societati. Raspuns: Art. 33 din OUG 158/2005 arata ca in situatia in care persoana isi desfasoara activitatea la mai multi angajatori, fiecare dintre acestia calculeaza indemnizatiile cuvenite. Potrivit art. 72 din Normele de aplicare a OUG 158/2005 aprobate prin Ordinul 32/60/2006 , asa cum a fost modificat prin Ordinul 430/2010 , pentru persoana care se afla in doua sau mai multe situatii dintre cele prevazute la art. 1 alin. (1) lit. Asi B din OUG 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea 399/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, si care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind asigurata conform acestei ordonante de urgenta, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator. In aceasta situatie primul exemplar original ale certificatului de concediu medical se prezinta spre calcul angajatorului la care asiguratul are venitul cel mai mare, iar la celalalt angajator se prezinta exemplarul in copie certificata de catre medicul prescriptor. Concediul de maternitate este reglementat de OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare si de OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca. Potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din OUG 158/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Astfel, pentru perioada in care salariata beneficiaza de concedii pentru sarcina si lauzie benefiziaza de indemnizatie de maternitate. Potrivit art. 25 din OUG 158/2005 cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul. Baza de calcul se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii. Prin urmare, in baza de calcul a concediului de maternitate intra toate veniturile din ultimele 6 luni pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar. In concluzie, fiecare dintre angajatori calculeaza si platesc indemnizatia de maternitate. Data aparitiei: 14 August 2012

Baza de calcul a indemnizatiei de maternitate in situatia modificarii salariului minim brut pe tara

In baza prevederilor art. 35 din O.U.G. nr. 158/2005, pentru plata indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, aferente concediilor medicale acordate cu intrerupere intre ele, acestea se iau in considerare separat, durata lor nu se cumuleaza, iar plata se suporta conform art. 12 din acelasi act normativ. Prin urmare, daca concediile medicale sunt fara intrerupere intre ele angajatorul nu le va putea lua in calcul separat determinand o baza de calcul diferita pentru fiecare concediu medical prin aplicarea unui alt plafon calculat in functie de nivelul salariului brut aplicat la momentul platii indemnizatiei respective. Baza de calcul a indemnizatiilor determinata ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii, nu se va modifica daca concediile medicale prezentate sunt fara intrerupere intre ele. Asadar, nu trebuie modificata baza de calcul a indemnizatiei calculate in conditiile concediului medical initial pentru concediile medicale in continuare. Acest lucru este subliniat si prin art. 37 din Ordinul nr. 60/32/2006. Astfel, in situatia in care unui asigurat i se acorda doua sau mai multe concedii medicale pentru aceeasi afectiune, fara intrerupere intre ele, durata lor se cumuleaza, iar plata se suporta conform art. 12 din O.U.G. nr. 158/2005. in aceasta situatie, la calculul indemnizatiilor pentru certificatele de concediu medical in continuare se mentine baza de calcul determinata pentru certificatul de concediu medical initial.

Dizolvarea societatii comerciale si obligatiile angajatorului in cazul salariatelor aflate in concedii de maternitate si de crestere a copilului

Intrebare Ce se intampla cu salariatele care se afla in concediu pentru cresterea copiluilui in varsta de pana la doi ani si cu salariatele aflate in concediu de maternitate, daca societatea la care sunt angajate se dizolva in conditiile dispozitiilor art. 235 din Legea nr. 31/1990. In aceasta situatie, care sunt obligatiile societatii fata de aceste salariate? Solutia specialistului Dizolvarea unei societati comerciale se produce in conformitate cu dispozitiile art. 227 prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. Potrivit art. 56 alin. (1) lit. a) din Codul muncii republicat, contractul individual de munca existent inceteaza de drept la data decesului salariatului sau al angajatorului persoana fizica, precum si in cazul dizolvarii angajatorului persoana juridica, de la data la care angajatorul si-a incetat existenta conform legii. Dizolvarea persoanei juridice inseamna incetarea acesteia. Asadar, contractul individual de munca existent inceteaza de drept la data incetarii persoanei juridice. Totodata, art. 49 alin. (5) din Codul muncii republicat, stabileste ca de fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept prevaleaza. In completare, alin. (6) din acelasi articol prevede ca in cazul suspendarii contractului individual de munca se suspenda toate termenele care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca, cu excepţia situaţiilor in care contractul individual de munca inceteaza de drept. Concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani si concediul de maternitate reprezinta cauze de suspendare a CIM, in conformitate cu art. 51 alin. (1) lit. a), respectiv art. 50 lit. a) din Codul muncii republicat. Asadar, situaţiile in care CIM inceteaza de drept, precum cele prevazute de art. 56 alin. (1) lit. a) din Codul muncii , republicat, sunt excepţii de la regula care prevede suspendarea tuturor termenelor care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca. In concluzie, apreciem ca CIM al salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani, precum si al salariatei care se afla in concediu de maternitate inceteaza de drept la data la care angajatorul si-a incetat existenta prin dizolvare. Legiuitorul nu a stabilit pentru acest caz de incetare de drept al contractelor individuale de munca ale salariatilor alte obligatii speciale de indeplinit de catre angajator, asa incat apreciem ca alaturi de obligatiile pe care orice angajator le are fata de salariati la incetarea raportului de munca (de exemplu, inmanarea fisei fiscale, eliberarea de adeverinte etc.), poate avea si alte obligatii specifice daca sunt prevazute in cotractele colective de munca aplicabile.

Concediu Maternitate. Operare in Carnet Munca

ntrebare: O salariata a plecat in concediul de maternitate incepand cu data de 01.12.2010. Acest concediu se opereaza in Carnetul de Munca fiind trecut ca si suspendare? Sau se trece suspendare doar in momentul in care este in concediu de crestere copil?

Raspuns: Conform dispozitiilor art. 50 lit. a) din Codul muncii, concediul de maternitate suspenda de drept contractul individual de munca.

Actul normativ care reglementeaza inscrierile in carnetul de munca, respectiv Decretul nr. 92/1976, nu cuprinde dispozitii referitoare la suspendarea contractului individual de munca.

Art. 6 alin. (1) se refera numai la modificarile intervenite in executarea contractului de munca, dupa intocmirea carnetului de munca, aratand ca acestea se inscriu in termen de 15 zile de la data producerii lor.

Pct.4 lit. b) si c) din Metodologia de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca, aprobata prin Ordinul Ministerului Muncii nr. 136/1976 stabileste ca, in coloana 3 din carnetul de munca se inscriu: incadrarea, schimbarea functiei si a retributiei tarifare, schimbarea retributiei tarifare cu mentinerea functiei, schimbarea locului de munca in cadrul aceluiasi contract, cand aceasta determina si schimbarea grupei de munca, transferarea, detasarea, intreruperea si incetarea activitatii, desfacerea contractului de munca, precizandu-se, dupa caz, temeiul legal in baza caruia au avut loc acestea si situatiile prevazute de lege care confera vechimea neintrerupta in munca si vechime neintrerupta in aceeasi unitate, asa cum rezulta din actul organului competent in baza caruia s-a facut inscrierea.”
Asadar, metodologia de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca prevede ca, in coloana 3 a carnetului de munca se inscriu si situatiile de intrerupere a activitatii. Or, suspendarea contractului individual de munca reprezinta o intrerupere activitatii

Totusi, la nivelul inspectoratelor teritoriale de munca nu exista o practica unitara in ceea ce priveste inscrierea in carnetul de munca a tuturor perioadelor de suspendare a raporturilor de munca.

Singura situatie de suspendare care a fost inregistrata in carnetul de munca la nivelul tuturor inspectoratelor teritoriale de munca a fost concediul pentru cresterea copilului acordat in baza O.U.G. nr. 148/2005, avand in vedere durata in timp a acestui caz de suspendare.

Cu privire la celelalte situatii de suspendare a raporturilor de munca (concedii pentru incapacitate temporara de munca, concedii fara plata, concedii de maternitate etc.), practica inspectoratelor teritoriale in ceea ce priveste inscrierea sau neinscrierea acestora in carnetul de munca este unitara.

In consecinta, in cazul in care completati la sediul unitatii carnetele de munca ale angajatilor, potrivit dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 130/1999, modificata si completata, va recomandam sa urmati practica inspectoratului teritorial de munca de care apartineti.

Impozit si deducere - calcul CM maternitate (FNUASS)

Indemnizatia de maternitate suportata de FNUASS
Gabriela Dita, valabil la 28-Aug-2010

Intrebare: O salariata intra in concediu de maternitate in data de 15.07.2010
Deducerea personala care o calculeaza programul de salarii ia in calcul si indemnizatia respectiva, astfel incat se modifica aceasta deducere de la 240 lei la 100 lei.
Este aceasta indemnizatie supusa impozitului pe salarii? De cand este in vigoare?

Singurul loc unde toate intrebarile isi gasesc raspuns.
Convinge-te CLICK AICI

Raspuns:
Potrivit art. 25 alin. (2) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Astfel, intrucat indemnizatia de maternitate nu se plateste din fondul de salarii, nu este supusa impozitului pe salarii.

Camera Deputatilor a aprobat marirea concediului pentru sarcina si lauzie 08/12/2010

In sedinta comuna, membrii Comisiei pentru munca si protectie sociala si cei ai Comisiei pentru sanatate si familie din Camera Deputatilor au aprobat o initiativa legislativa care prevede marirea concediului pentru sarcina si lauzie de la 126 de zile la 168 de zile, a declarat marti, pentru AGERPRES, presedintele Comisiei pentru munca, deputatul Victor Paul Dobre.

Comisiile reunite au respins, in cadrul aceleiasi sedinte comune, un proiect de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 36/2010, care avea in vedere controlul celor care sunt in concediu medical.

In Comisia de sanatate, unde majoritatea membrilor sunt medici cu renume proiectul de lege a fost respins. "Membrii comisiei au considerat ca sistemul de control pe care-l impune este excesiv", a precizat Victor Paul Dobre. Asadar in sedinta de marti Comisiile reunite au decis intocmirea unui raport de respingere. In continuare ambele proiecte de lege vor intra in dezbaterea plenului dar data dezbaterii lor nu poate fi precizata avand in vedere prioritatile legislative ale momentului cum ar fi Legea bugetului pentru 2011

Incetare CIM angajata pe perioada determinata aflata in concediu de maternitate

Intrebare:
Poate inceta contractul individual de munca al unei angajate pe perioada determinata, conform art. 56 lit. j) din Codul muncii, respectiv la data expirarii termenului pentru care a fost incheiat, daca la acea data salariata se afla in concediu de maternitate sau are contractul suspendat pentru concediu de ingrijire a copilului pana la 2 ani?

Raspuns:
Se pune problema raportului intre suspendarea de drept a contractului individual de munca (art. 50 lit. a) din Codul muncii) sau suspendarea la cerere (art. 51 lit. a) din Codul muncii) si incetarea de drept a acestuia (art. 56 lit. j) din Codul muncii).

Intrucat dispozitiile legale in vigoare nu excepteaza de la acordarea concediului de maternitate sau concediului de ingrijire a copilului pana la 2 ani femeile incadrate in munca pe durata determinata, rezulta ca si in cazul lor contractul individual de munca se suspenda, chiar daca termenul pentru care a fost incheiat contractul urmeaza a exprira inainte de implinirea duratei concediului respectiv.

Intr-o asemenea situatie, contractul individual de munca nu poate inceta prin implinirea termenului pentru care a fost incheiat, dupa cum, de regula, nu poate inceta nici prin concediere, indiferent daca a fost incheiat pe durata determinata sau nedeterminata.

Astfel cum s-a pronuntat si doctrina juridica, institutia suspendarii constituie una dintre modalitatile prin care dreptul muncii asigura protectia (ocrotirea) salariatului.

In sustinerea solutiei propuse sunt si prevederile art. 49 alin. (3) si alin. (4) din Codul muncii – Legea nr. 53/2003, cu modificarile ulterioare, potrivit cu care: „Pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente”, fiind exceptate de la aceste beneficii numai cazurile suspendarii contractului individual de munca datorate unei fapte imputabile salariatului

Concluzie:
Va recomandam sa emiteti o decizie, ca act intern al angajatorului, prin care sa se dispuna suspendarea sau sa se constate starea de suspendare a contractului individual de munca.

Cum se realizeaza informarea privind protectia maternitatii

1) Angajata va instiinteaza despre starea ei de graviditate sau lauzie prin depunerea, in copie, fie a Adeverintei medicale-tip, fie a Anexei pentru supravegherea medicala a gravidei si lauzei, completata corespunzator de catre medic, precum si a unei cereri scrise ce va contine informatii referitoare la starea proprie de maternitate.

2) In termen de 10 zile lucratoare de la data depunerii documentelor de catre angajata, transmiteti copii ale acestora medicului de medicina muncii, care asigura supravegherea starii de sanatate a angajatilor din unitate, precum si Inspectoratului Teritorial de Munca in a carui raza teritoriala va desfasurati activitatea.

3) Impreuna cu medicul de medicina muncii, efectuati evaluarea tuturor activitatilor susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si conditii de munca a angajatei gravide sau lauze la locul ei de munca. Participarea medicului de medicina muncii la evaluarea riscurilor este obligatorie!

Util
Lista minimala a agentilor, procedeelor si conditiilor de munca susceptibile sa prezinte riscuri specifice de expunere pentru angajatele gravide sau lauze se regaseste in Anexa nr. 1 la O.U.G. nr. 96/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

4) In urma evaluarii riscurilor, intocmiti si semnati Raportul de evaluare privind riscurile la care este supusa angajata la locul ei de munca.

5) In termen de 5 zile lucratoare de la data intocmirii Raportului de evaluare, veti inmana o copie a acestuia sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.

6) Veti informa in scris angajata asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care poate fi supusa la locul ei de munca, precum si asupra drepturilor pe care le are.

Atentie
In calitate de angajator, aveti obligatia de a acorda salariatei gravide dispensa pentru consultatii prenatale, in limita a maximum 16 ore libere platite pe luna pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist.