Certificat medical cod 06. Cumul de functii. Care va fi baza de calcul pentru indemnizatie?

Vom analiza mai jos cazul unei angajate cu contract incepand cu 16.05.2013. In luna iunie, aceasta a prezentat un concediu medical cu cod 06 si are perioada de cotizatie de 12 zile cu un brut de 617 lei. Angajata a mai prezentat o adeverinta de la un alt loc de munca unde lucreaza in part-time ( 2 ore ) cu un venit brut de 200 lei/luna. Vom stabili astfel cum calculam media orara in conditiile prezentate. Solutia consultantului: Conform art. 72 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, pentru persoana care se afla in doua sau mai multe situatii dintre cele prevazute la art. 1 alin. (1) lit. A si B din OUG 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind asigurata conform acestei ordonante de urgenta, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator. In aceasta situatie primele doua exemplare originale ale certificatului de concediu medical se prezinta spre calcul angajatorului la care asiguratul are venitul cel mai mare, iar la celalalt/ceilalti angajator/angajatori se prezinta cele doua exemplare in copii certificate de catre medicul prescriptor. Alin. (2) al aceluaisi articol stabileste ca, pe copiile certificate se va inscrie «Conform cu originalul» si se va aplica stampila unitatii, parafa si semnatura medicului prescriptor, precum si, dupa caz, parafa si semnatura medicului sef de sectie, in cazul concediului medical acordat la externare pentru o perioada mai mare de 7 zile. Asadar, angajata va beneficia de indemnizatia de concediu medical si la angajatorul la care lucreaza part time. Venitul de 200 de lei nu va fi luat in considerare la calculul indemnizatiei de angajatorul la care realizeaza venitul de 617 lei. Angajatorul la care angajata realizeaza venitul de 617 lei va proceda in ceea ce priveste calculul indemnizatiei in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (4) din OUG 158/1005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate respectiv, in cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de o luna, pentru situatiile prevazute la art. 9 si 31 (la art. 9 se incadreaza si urgentele medico chirurgicale cod 06), baza de calcul a indemnizatiilor o constituie venitul lunar din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa se plateasca contributia, cu respectarea prevederilor alin. (2).

"cumul cu functia"

buna ziua, -se mai declara functia de baza conform Codului muncii? -daca o persoana este cumul cu functia beneficiaza de C.O. din toate locurile de munca ? care este temeiul legal. Multumesc , diana miha a raspuns la intrebare la 12 Iun. 2013 Da se declara obligatoriu functia de baza deoarece la firma unde are angajatul functia de baza se opreste deducere, iar la cealalta nu se opreste. Concediul se trece la toate firmele unde lucreaza angajatul. Obs : preluare http://clublegislatiamuncii.manager.ro/legislatia-muncii/cumul-cu-functia-15429.html

Salariat cu doua contracte de munca la acelasi angajator. Declaratia 112

Analizam mai jos cazul unui salariat care si-a incetat activitatea in luna martie, pensionandu-se. In aceeasi luna, persoana in cauza a fost reangajata ca pensionar. Vom stabili cum va fi prezentata situatia in Declaratia 112, fiind vorba de doua contracte de munca diferite. Solutia consultantului: Instructiunile de completare a formularului Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate aprobate prin OMFP 1045/2012 stabilesc urmatoarele: SECTIUNEA B Se completeaza numai daca salariatul nu se incadreaza la sectiunea A (a avut mai multe contracte de munca la acelasi angajator sau a avut concedii medicale ori a lucrat in conditii diferite de munca sau a beneficiat de indemnizatii ori de motive de scutire). B.1. Contract/Contracte de munca sau/si somaj tehnic beneficiar de scutire In situatia in care asiguratul are mai multe contracte de munca incheiate cu angajatorul respectiv sau persoana fizica se incadreaza in mai multe tipuri de asigurat, se va completa cate o inregistrare pentru fiecare contract incheiat de asigurat cu angajatorul respectiv sau pentru fiecare tip de asigurat, cu date referitoare la: Asadar, pentru salariatul care are 2 contracte de munca, in luna martie se va completa cate o inregistrare pentru fiecare contract incheiat cu angajatorul respectiv. In Anexa nr.1.2 Anexa asigurat a Formularului 112 se alege Sectiunea B, se completeaza datele solicitate la B.1. Contract/Contracte de munca sau/si somaj tehnic beneficiar de scutire, Randurile 1-11 pentru primul contract de munca, se bifeaza ADAUGA SECTIUNE B 1 iar in Sectiunea B1 astfel adaugata se completeaza datele pentru cel de-al doilea contract de munca.

Modul de retribuire a cumului de functii

Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata). Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii. Codul muncii nu distinge intre diferitele tipuri de contracte de munca incheiate de o singura persoana, asadar acestea pot fi, dupa caz, cu norma intreaga sau cu timp partial, pe perioada nedeterminata sau pe perioada determina, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator. Astfel, un salariat poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca si cate o fisa de post aferenta fiecarui contract de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca (art. 159 alin. (1) din Codul muncii). Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani, care se plateste cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Deasemenea, salariatul in cauza este indreptatit sa primeasca si toate celelelalte drepturi acordate la nivelul unitatii in care salariatul isi presteaza munca care decurg din contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul unitatii. Totusi, in ceea ce priveste acordarea tichetelor de masa, potrivit prevederilor art. 35 din H.G. nr. 5/1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul cumulului de functii, tichetele de masa pot fi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au functia de baza, potrivit legii. Obligativitatea declararii functiei de baza rezulta din interpretarea prevederilor art.7 pct. 3 din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care incumba salariatului obligatia declararii functiei considerata a fi functie de baza. Aceasta restrictie opereaza si in situatia deducerii personale, unde, potrivit prevederilor art.56 din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. In acest context, o persoana poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca, cu exceptia situatiilor in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea, raportat la functia pe care o ocupa si drepturile salariale aferente acesteia, precum si de celalalte drepturi ce decurg din raporturile de munca, cu exceptiile mentionate mai sus.

Concediu de maternitate. Baza de calcul in cazul cumulului de functii

Analizam cazul in care o salariata are contract de munca si lucreaza la doua societati. Aceasta intra in concediu de maternitate si prezinta un concediu medical. Vom vedea astfel care este modalitatea de calcul a concediului la cele doua societati. Raspuns: Art. 33 din OUG 158/2005 arata ca in situatia in care persoana isi desfasoara activitatea la mai multi angajatori, fiecare dintre acestia calculeaza indemnizatiile cuvenite. Potrivit art. 72 din Normele de aplicare a OUG 158/2005 aprobate prin Ordinul 32/60/2006 , asa cum a fost modificat prin Ordinul 430/2010 , pentru persoana care se afla in doua sau mai multe situatii dintre cele prevazute la art. 1 alin. (1) lit. Asi B din OUG 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea 399/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, si care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind asigurata conform acestei ordonante de urgenta, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator. In aceasta situatie primul exemplar original ale certificatului de concediu medical se prezinta spre calcul angajatorului la care asiguratul are venitul cel mai mare, iar la celalalt angajator se prezinta exemplarul in copie certificata de catre medicul prescriptor. Concediul de maternitate este reglementat de OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare si de OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca. Potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din OUG 158/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Astfel, pentru perioada in care salariata beneficiaza de concedii pentru sarcina si lauzie benefiziaza de indemnizatie de maternitate. Potrivit art. 25 din OUG 158/2005 cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul. Baza de calcul se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii. Prin urmare, in baza de calcul a concediului de maternitate intra toate veniturile din ultimele 6 luni pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar. In concluzie, fiecare dintre angajatori calculeaza si platesc indemnizatia de maternitate. Data aparitiei: 14 August 2012

Concediul de odihna in cazul cumulului de functii

Intrebare: Avem un angajat cu functia de baza mecanic,actualmente la program de 8 h. Dorim sa modificam acest CIM in felul urmator: 4 h sa ramana mecanic,ca si functie de baza si 4 h sa incheiem un CIM cu timp partial cu functia de sofer. Intrebari: 1. Cum ii acordam concediu?El beneficiaza teoretic de 21 zile CO pe fiecare CIM. 2. Cand angajatul in cauza doreste 1 zi CO el este absent din ambele functii.Cum trecem acest lucru? Daca beneficiaza la fiecare CIM de 21 zile CO atunci acest angajat trebuie trecut cu 42 zile CO? In ceea ce priveste CIM - ul fara functie de baza,cum stipulez dreptul la concediu de odihna? Raspuns: Cumulul de functii semnifica exercitarea in acelasi timp de catre un salariat a unor activitati specifice unor posturi diferite. In speta, salariatul poate ocupa din structura organizatorica a unitatii doua posturi respectiv, mecanic si sofer prin incheierea a doua CIM, cate unul corespunzator fiecarui post. Astfel, salariatul va avea doua contracte individuale de munca unul pentru postul de mecanic si unul pentru postul de sofer si de asemenea, cate o fisa de post pentru fiecare contract de munca. El va fi pontat zilnic atat pentru postul de mesanic cat si pentru postul de sofer. Prin urmare, pentru fiecare contract de munca va beneficia de 21 de zile de concediu de odihna. Scopul concediului de odihna consta in refacerea fortei de munca a salariatului, astfel incat, pentru a-si realiza finalitatea, concediul de odihna trebuie sa fie efectuat. In acest sens, art. 149 alin. (1) din Codul muncii stabileste ca salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat. De aceea, apreciem ca in perioada concediului de odihna salariatul nu poate sa prestezze activitatea in baza celuilat contract individual de munca incheiat cu angajatorul. Este adevarat ca orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea astfel cum dispune art. 35 alin. (1) din Codul muncii . Insa, prin cumulul de functii nu pot fi eludate dispozitiile legale care reglementeaza timpul de munca si timpul de odihna astfel cum sunt stabilite de Codul muncii . Asadar, in speta, scopul concediului de odihna astfel cum este stabilit de Codul muncii nu ar mai fi realizat daca salariatul ar presta activitate in baza celui de al doilea contract individual de munca incheiat cu angajatorul. Prin urmare, salariatul va intocmi cate o cerere de concediu de odihna pentru fiecare dintre cele doua contracte de munca. Concediul de odihna este un drept la care salariatul nu poate renunta. Atat la functia de baza cat si la functia cu care face cumul, salariatul va beneficia de acelasi drepturi in ceea ce priveste concediul de odihna. Intre cele doua contracte nu exista nici o diferenta cu privire la concediul de odihna. Data aparitiei: 30 Iulie 2012

Cumul de functii cu norma intreaga la acelasi angajator

Intrebare Un salariat poate avea doua contracte individuale de munca la acelasi angajator, pentru functii diferite? Pot fi ambele cu norma intreaga? Solutia specialistului Conform art. 35 alin. (1) din Codul muncii republicat, orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii. Un cumul de functii poate avea loc nu numai la angajatori diferiti, ci chiar la acelasi angajator, intrucat nu exista nicio interdictie legala privind cumulul de functii la acelasi angajator. In concluzie, salariatul in cauza va avea doua contracte individuale de munca si cate o fisa de post pentru fiecare contract de munca. In functie de timpul alocat indeplinirii sarcinilor fiecarui post, partile raportului de munca vor conveni durata timpului de munca in temeiul art. 17 alin. (4) coroborat cu alin. (3) lit. l) din Codul muncii , republicat, astfel incat durata celor doua contracte sa nu se suprapuna. Salariatul care desfasoara activitati in baza a doua CIM la acelasi angajator trebuie sa declare acestuia activitatea desfasurata la functia de baza. Pentru situatia in care salariatul realizeaza la acelasi angajator atat venituri la functia de baza cat si venituri in afara functiei de baza angajatorul va completa cate o fisa fiscala pentru fiecare tip de venit.

Determinarea impozitului pe salarii in afara functiei de baza

In cazul salariilor in afara functiei de baza, pentru a determina venitul impozabil si impozitul lunar pe veniturile din salarii se va proceda in felul urmator: a. Din venitul brut reprezentand venituri din salarii realizate de angajati altele decat cele de la functia de baza se scad toate contributiile obligatorii datorate. Aceste contributii individuale obligatorii sunt: - contributia la asigurarile sociale; - contributia la asigurarile sociale de sanatate; - contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj. Rezultatul reprezinta venitul net. b.In aceste situatii nu se acorda deduceri personale, venitul net identificandu-se cu baza de calcul a impozitului lunar pe veniturile din salarii. c. Impozitul lunar se determina pe fiecare loc de realizare a acestuia prin aplicarea cotei de 16% asupra acestei baze de calcul. Platitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor cu retinere la sursa nu mai au obligatia de intocmire a fiselor fiscale incepand cu veniturile din salarii aferente anului 2012. Fisele fiscale pentru anul 2011 se vor depune pana in ultima zi a lunii februarie 2012. La cererea beneficiarilor de venituri din salarii, platitorii acestora vor avea obligatia de a elibera un document care sa contina informatii specifice privind, printre altele, veniturile realizate, deducerile personale acordate si impozitul aferent calculat si retinut. Incepand cu veniturile aferente anului 2012, platitorii de venituri din salarii vor avea obligatia de a completa si a depune la organul fiscal competent formularul privind impozitul calculat si retinut pentru fiecare beneficiar de venit (Formularul 205), pana in ultima zi a lunii februarie pentru anul anterior. Data aparitiei: 27 Iunie 2012

Metoda deducerii personale. Identificare impozit pe salarii la functia de baza

Potrivit art. 35 din Codul muncii, orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Activitatea dependenta la functia de baza reprezinta orice activitate desfasurata in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, declarata angajatorului ca functie de baza de catre angajat. In cazul in care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, angajatul trebuie sa declare fiecaruia locul unde exercita functia pe care o considera de baza. Prin locul unde se afla functia de baza se intelege: - pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, ultimul loc inscris in carnetul de munca sau in documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale, sunt asimilate acestora; - in cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice. Functia de baza poate fi aleasa de angajat si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial. Pentru a determina venitul impozabil/baza de calcul a impozitului lunar pe salarii si impozitul lunar pe veniturile din salarii, la locul unde se afla functia de baza, un angajator trebuie sa procedeze in felul urmator: a. Din venitul brut, se scad contributiile obligatorii aferente unei luni, rezultatul denumindu-se venit net: Contributiile obligatorii aferente unei luni sunt: - Contributia individuala de asigurari sociale de stat; - Contributia individuala la asigurarile sociale de sanatate; - Contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj. b. Din venitul net astfel determinat se scad: - deducerea personala acordata pentru luna respectiva, in functie de venitul brut si de numarul de persoane aflate in intretinerea salariatului. Contribuabilii persoane fizice rezidente care realizeaza venituri din salarii au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. Astfel, potrivit art. 56 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 lei; - pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 lei; - pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.001 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala. In venitul brut luat in calcul pentru stabilirea deducerii nu se includ indemnizatiile de risc maternal si indemnizatiile de maternitate intrucat acestea constituie venituri neimpozabile. - cotizatia de sindicat platita in luna respectiva; Cotizatia de sindicat este deductibila la calculul impozitului pe salarii, numai la locul unde salariatul are functia de baza, in limita a 1% din venitul brut. Plafonul este stabilit de art. 24 din Legea dialogului social nr. 62/2011. - contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu depaseasca echivalentul in lei a 400 euro. Aceasta baza de calcul reprezinta venitul impozabil la care se va aplica cota de impozitare de 16%. Deducerea contributiei la pensiile facultative in valoare de 400 euro se acorda la nivelul anului. In conformitate cu prevederile punctului 111 lit. a) din titlul III al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele in euro reprezentand contributiile retinute pentru fondurile de pensii facultative si verifica incadrarea in plafonul deductibil prevazut de lege. In situatia in care, polita pentru pensia facultativa se incheie in cursul anului, deducerea se acorda proportional cu numarul de luni ramase pana la finele anului fiscal (calendaristic). Data aparitiei: 25 Iunie 2012

Certificatul medical in cazul cumulului de functii

Intrebare Un angajat are concediu medical la o firma la care este angajat cu 8 ore. Salariatul respectiv mai are doua contracte de munca de cate doua ore la doua firme diferite. Concediul medical se inregistreaza si la celelalte firme? Solutia specialistului Durata zilnica a timpului de munca in cazul contractelor de munca cu timp partial de munca nu afecteaza stagiul de cotizare, acesta nemaifiind supus regulii proportionalitatii. Incepand cu data de 08.07.2005, prin abrogarea alin. (3) al art. 103 din Codul muncii, dispare regula proportionalitatii stagiului de cotizare cu timpul efectiv lucrat. Aceasta noua regula de calcul a stagiului de cotizare este utila in cazul cumulului de functii intrucat art. 33 din O.U.G nr. 158/2005 arata ca in situatia in care persoana isi desfasoara activitatea la mai multi angajatori, fiecare dintre acestia calculeaza indemnizatiile cuvenite. Potrivit art. 72 din Normele de aplicare a O.U.G nr. 158/2005 aprobate prin Ordinul 32/60/2006, asa cum a fost modificat prin Ordinul 430/2010, pentru persoana care se afla in doua sau mai multe situatii dintre cele prevazute la art. 1 alin. (1) lit. Asi B din O.U.G nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind asigurata conform acestei ordonante de urgenta, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator. In aceasta situatie primele doua exemplare originale ale certificatului de concediu medical se prezinta spre calcul angajatorului la care asiguratul are venitul cel mai mare, iar la celalalt/ceilalti angajator/angajatori se prezinta cele doua exemplare in copii certificate de catre medicul prescriptor. Pe copiile certificate se va inscrie «Conform cu originalul» si se va aplica stampila unitatii, parafa si semnatura medicului prescriptor, precum si, dupa caz, parafa si semnatura medicului sef de sectie, in cazul concediului medical acordat la externare pentru o perioada mai mare de 7 zile. Angajatorii platitori au obligatia respectarii evidentei obligatiilor de plata catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Suprapunere timp de munca

Intrebare Un salariat are un contract individual de munca (CIM) cu norma intreaga si un program de lucru de la 8:00 la 16:00 si un contract individual de munca cu timp partial de lucru de 4 ore si un program de lucru de la 12:00 la 16:00. Este corect stabilit programul de lucru, avand in vedere ca acesta se suprapune in cazul celor doua contracte? Cele doua contracte sunt incheiate cu acelasi angajator. Solutia specialistului Potrivit art. 111 din Codul muncii republicat, timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. In speta, timpul de munca in care salariatul indeplineste sarcinile si atributiile aferente CIM cu timp partial se suprapune peste o parte din timpul de munca in care salariatul indeplineste sarcinile si atributiile aferente CIM cu norma intreaga. Cu alte cuvinte, indeplinirea sarcinilor si atributiilor unui CIM in timpul de lucru suprapus (12-16) inlatura indeplinirea celorlalte sarcini si atributii aferente celui de-al doilea CIM, imprejurare fata de care apreciem ca nu este posibila incheierea unor contracte individuale de munca cu programul de lucru astfel cum a fost stabilit in speta.

Poate un angajat sa aiba 2 Contracte de Munca, de 8 ore, la 2 firme diferite?

Intrebare: Este posibil ca o persoana sa aiba 2 contracte de munca, pentru 8 ore la 2 firme diferite? Practic, este vorba despre 2 CIM-uri diferite cu durata de 8 ore, nu CIM-uri partiale.


Raspuns: Cumulul de functii reprezinta existenta concomitenta a mai multor contracte individuale de munca, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti.

Prevederile din Codul muncii referitoare la durata timpului de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur contract individual de munca.

Astfel, potrivit art. 112 alin. (1) din Codul muncii, republicat, pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

Totodata, conform art. 114 alin. (1) din cod, durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

Legislatia muncii nu impune conditia ca totalul orelor prestate in temeiul mai multor contracte individuale de munca sa nu depaseasca durata maxima a timpului de munca.

Atata timp cat legea nu prevede o durata maxima a muncii prestate in caz de cumul, durata care sa fie depasita prin cele doua norme intregi de munca, este legala angajarea unei persoane in baza a doua contracte individuale de munca cu norma intreaga la doua firme.

O opinie contrara ar incalca dreptul constitutional la munca si cel privind libertatea muncii.

Cumul indemnizatie salariu. Contributii sociale

Intrebare: Pentru societatea X SRL care are ca activitate: servicii de asistenta medicala generala si asistenta medicala specializata, societatea avand un asociat unic ce are functie de baza la o alta societate (diferita de X SRL), care sunt contributiile ce trebuie platite catre bugetul de stat, bugetul fondurilor speciale si/sau alte bugete (impozit pe profit, fond sanatate - este cazul sau nu, etc) si la ce baza se aplica acestea, precum si declaratiile care trebuiesc intocmite lunar/trimestrial/anual.
Raspuns: Veniturile reprezentand remuneratii primite de asociatul unic care are calitatea de administrator al unei persoane juridice romane sunt calificate, in ceea ce priveste impozitarea, drept venituri asimilate salariilor carora li se aplica regulile de impunere proprii veniturilor din salarii, potrivit art. 55 alin. (2) din Codul fiscal. Acestor venituri li se aplica regulile de impunere proprii veniturilor din salarii. Asadar, veniturile obtinute in aceasta calitate sunt impozabile in mod similar veniturilor de natura salariala, iar societatea comerciala care efectueaza plata venitului are obligatia retinerii si platii impozitului pe salarii in cota de 16% aplicabila asupra bazei de calcul determinata in conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. Societatea va avea obligatia completarii si depunerii formularului 100 Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat, lunar potrivit OPANAF 2238/2010. Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind de catre platitorul venitului in formularele de "Fisa fiscala” (210), care se depune pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Asupra indemnizatiei primite de catre asociatul unic care are si calitatea de adminitrator sunt datorate urmatoarele contributii obligatorii:
- contributia la asigurarile sociale
Potrivit art. 5 alin. (1) pct. IV lit. a) din Legea 19/2000, asociatul unic este asigurat in mod obligatoriu in sistemul public de pensii, datorand cota integrala de CAS in functie de conditiile de munca si au obligatia depunerii declaratiei de asigurare prevazuta de art. 61 alin. (2) din Legea 19/2000, indiferent de nivelul veniturilor realizate. intrucat asociatul unic are si calitatea de salariat, sunt aplicabile prevederile art. 61 alin. (2) din Legea 19/2000, fiind exceptat de la obligativitatea depunerii declaratiei de asigurare si nefiind supuse contributiei la asigurarile sociale, intrucat realizeaza un venit urmare unui contract individual de munca pentru care este asigurat asigurat obligatoriu.

- contributia la asigurarile sociale de sanatate
Persoanele care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor sunt asigurati obligatoriu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, ambele contributii de asigurari sociale de sanatate fiind datorate, atat cea individuala cat si cea datorata de societate. in temeiul art. 257 alin. (2) lit. a) din Legea 95/2006 si art. 5 alin. (5) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul 617/2007, contributia lunara a persoanei asigurate se aplica asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit, iar in temeiul art. 258 alin. (2) din acelasi act normativ si art. 3 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul 617/2007, in fondul de salarii sunt cuprinse si sumele utlizate pentru plata veniturilor asimilate salariilor astfel cum sunt definite de Codul fiscal.
Pentru indemnizatia primita, asociatul unic care are si calitatea de administrator datoreaza contributia individuala (5,5%) la asigurarile sociale de sanatate, indiferent daca are si calitatea de salariat.
Societatii ii va reveni obligatia virarii ambelor contributii, conform art. 257 alin. (7) din Legea 95/2006. La rubrica „categoria de asigurat”, se va mentiona „CT” in Lista nominala cuprinzand persoanele asigurate pentru care se plateste contributia de asiguari sociale de sanatate cuprinsa in anexa 2a la Normele metodologice aprobate prin Ordinul 617/2007.

- contributia pentru concedii si indemnizatii
Asigurarea acestei categorii de persoane pentru concedii si indemnizatii prevazute de OUG 158/2005 se constituie drept o asigurare facultativa, atat timp cat prevederile legale permit retragerea declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii prin depunerea unui formular tip de solicitare de retragere a declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii. Persoana fizica 1 alin. (2) lit. b) din OUG 158/2005 nu va datora cota de contributia pentru concedii si indemnizatii, daca solicita retragerea Declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii pe baza unui formular-tip de retragere conform Normelor de aplicare a OUG 158/2005, aprobate prin Ordinul comun 60/32/2006.

Concediul medical la cumulul de functii

Concediul medical la cumulul de functii
13 August 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu
" Intrebarea cititorului: "In cazul cumulului de functii, concediul medical se plateste de ambii angajatori?. Am un contract de munca cu norma intreaga de 8 ore si unul cu timp partial de 2 ore." "
--------------------------------------------------------------------------------
Print YM Articol interesant (4)
--------------------------------------------------------------------------------
Raspuns:
Art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, stipuleaza ca pentru persoana asigurata care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, indemnizatiile de concedii medicale se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta de catre cei doi angajatori, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca iar din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu ziua urmatoare celor suportate de angajatori si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia.
Potrivit art. 2 din acelasi act normativ, concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, la care au dreptul asiguratii, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, sunt:
a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;
b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale;
c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;
d) concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

Ana Cioriciu Stefanescu (utilizator neinregistrat)

Adaugat acum 7 ore

Pentru domnul Vbratu - Da, situatia este similara, in sensul ca se suspenda ambele contracte la acelasi angajator si se platesc doua indemnizatii. La fel, in cazul concediului de odihna. Rubia (utilizator neinregistrat)

Adaugat acum 7 ore

Pentru dl. Stefan Udrea : se suspenda si cel de al doilea contract. Concediul de materniatate (sarcina si lauzie) se plateste de ambele firme, iar apoi depuneti cerere de suspendare a contractului de munca pentru concediu de credtere copil in varsta de pana la 2 ani, la ambii angajatori. stefan udrea (utilizator neinregistrat)

Adaugat acum 8 ore

ce se intampla in cazul concediului de crestere copil in varsta pana la 2 ani?contractul de la angajatorul cu timp partial se pastreaza? vbratu (utilizator neinregistrat)

Adaugat acum 9 ore

Daca cumulul este la acelasi angajat ce se intampla? In cazul concediilor de odihna situatia este similara?
Multumesv pentru intelegere!