Norme Codul Fiscal :
"121. In cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).
Deducerea personala se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate in luna respectiva, pana la data lichidarii.
Daca reangajarea are loc in aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate in aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua in calcul deducerea personala.
122. Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri."
Asta inseamna ca daca angajezi o persoana de pe 15 ale lunii, care a mai lucrat in alta parte cu functie de baza, nu trebuie sa ii dai deducere personala. Asta e valabil numai pe prima luna, dar incepand cu luna urmatoare se acorda deducere personala.
vineri, 29 octombrie 2010
vineri, 15 octombrie 2010
Munca zilierilor - regim legi
Evolutia legislatiei privind activitatea desfasurata de zilieri
In evolutia legislatiei fiscale si a raporturilor de munca s-au succedat diferite abordari in ceea ce priveste venituri realizate de zilieri, in special cei in agricultura.
In prezent putem identifica urmatoarele posibilitati de aplicare a legislatiei fiscale tipurilor de contracte incheiate cu persoane fizice zilieri ce desfasoara activitati ocazionale:
- incheierea unei conventii civile si impozitarea veniturilor potrivit art. 78 – 79 din Codul fiscal;
- incheierea unui contract de prestari servicii, persoana fizica avand calitatea de PFA impusa pe baza de norme de venit pentru serviciile executate in agricultura, manual sau cu mijloace mecanice;
- incheierea unui contract de munca pe perioada determinata si aplicarea tratamentului fiscal propriu veniturilor din salarii;
- incheierea contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa pentru utilizarea, pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier, a salariatilor temporari pusi la dispozitie de un agent de munca temporara.
Potrivit prevederilor in vigoare in anul 2000, respectiv pct. I din Decizia nr. 2/2000 privind aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea unitara a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, veniturile realizate din prestari de servicii cu caracter intamplator, desfasurate in agricultura si silvicultura, pentru care nu era necesara autorizarea de desfasurare ca activitate independenta se impozitau in conformitate cu prevederile art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999. In aceasta categorie de venituri se incadrau, potrivit precizarilor Ministerului Finantelor, si veniturile asa zisilor “zilieri”, in situatia in care activitatea se desfasura in agricultura si silvicultura. Acestea erau supuse impozitarii cu o cota de 10% aplicata asupra veniturilor brute, impozitul astfel calculat fiind final. Prin includerea in categoria alte venituri potrivit art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturile respective nu mai erau asimilate salariilor in vederea impunerii.
In prezent, potrivit legislatiei in vigoare, respectiv Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare desi au existat propuneri in acest sens, sumele platite persoanelor fizice care desfasoara activitate in agricultura si silvicultura, cu caracter intamplator, nu se regasesc in mod expres mentionate in enumerarea facuta la art. 78 alin. (1) sau alin. (2) din Codul fiscal si nici in Normele metodologice de aplicare, nefiind in mod expres incluse in categoria veniturilor din alte surse. In temeiul art. 78 din Codul fiscal, veniturile impozabile din alte surse sunt identificate prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, in curprinsul acestora neregasindu-se nici o referire expresa la acest venit.
Cu toate acestea, exista posibilitatea de a beneficia de incadrarea veniturilor respective in aceasta categorie daca este incheiata o conventie civila, in conditiile art. 942 si urmatoarele din Codul civil, recurgerea la aceasta metoda nefiind fara riscuri in contextul actual al acordarii unui accent deosebit dreptului administratiei de a reconsidera drept dependent venitul care indeplineste criteriile prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1.
Prevederile Codului fiscal cuprind un sistem alternativ de impozitare simplificata a unor venituri din activitati independente, aplicabil si veniturilor realizate din activitati desfasurate in baza unor conventii civile, mai ales in cazul persoanelor fizice care nu sunt autorizate pentru desfasurarea cu repetitivitate a unei anumite activitati, prin aplicarea cotei de 16% direct la venitul brut. Conditia mentionata in cuprinsul prevederilor legale, respectiv art. 52 alin. (4) si art. 78 din Codul fiscal, este ca la momentul incheierii contractului persoana fizica beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu o cota de impozit final de 16%. Optiunea de impunere a venitului brut trebuie exercitata in scris, in momentul incheierii fiecarui contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestui contract. Pe baza optiunii formulate la momentul incheierii contractului, veniturile realizate sunt impozitate potrivit regulilor mentionate in categoria veniturilor „Venituri din alte surse”, la art. 78 si 79 din Codul fiscal.
In acest context, societatea in calitate de platitor de venituri are obligatia de a calcula, retine si vira un impozit in cota de 16% aplicat la venitul brut platit de acesta, in temeiul art. 79 din Codul fiscal. Impozitul pe venit care trebuie virat la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul reprezinta impozit final, persoana fizica neavand obligatii cu privire la declararea venitului si impozitului pe venit.
In ceea ce priveste contributiile individuale introduse prin art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010, pentru veniturile urmare conventiilor civile platite dupa 10 septembrie 2010, platitorul venitului are obligatia sa retina contributia la asigurarile sociale in cota de 10,5% si la asigurarile sociale pentru somaj in cota de 0,5%; sa completeze si depuna declaratiile nominale si formularul 102.
In ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale de sanatate in cota de 5,5%, obligatia revine persoanei fizice fiind aplicabile in legatura cu aceasta contributie prevederile din Legea nr. 95/2006 si OPCNAS nr. 617/2007.
Atragem atentia asupra posibilitarii reconsiderarii veniturilor drept venituri dependente, dispozitiile pct. 2.1. al art. 7 alin. (1) din Codul fiscal introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010 presupunand reconsiderarea in anumite situatii drept venituri dependente a veniturilor relizate din desfasurarea oricaror activitati, cu alte cuvinte impozitate ca fiind venituri din salarii si generand implicatii si cu privire la constituirea obligatiilor privind contributiile sociale. Cu privire la veniturile urmare conventiilor civile, Codul fiscal nu cuprinde exceptii de la posibilitatea reconsiderarii veniturilor drept venituri dependente, fiind posibila daca se poate justifica indeplinirea unuia dintre criteriile prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1. din Codul fiscal.
In contextul actual, angajarea zilierilor cu contract individual de munca este solutia cea mai sigura, in aceasta situatie toate obligatiile declarative si de plata a impozitului pe salarii si contributiilor sociale revin angajatorului. Formalitatile de indeplinit la incheierea si incetarea contractului de munca si costurile aferente nu fac insa eficienta aceasta optiune.
Guvernul a adoptat de curand un proiect de lege privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurata de zilieri, in scopul flexibilizarii pietei muncii, acesta urmand a fi transmis spre dezbatere si adoptare Parlamentului. Proiectul de lege precizeaza ca se pot presta activitati cu caracter ocazional in urmatoarele domenii: activitati gospodaresti, agricultura, vanatoare si pescuit, silvicultura si exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura, spectacole, productii cinematografice si audiovizuale, activitati cu caracter cultural. Beneficiar al lucrarilor este, potrivit noilor reglementari propuse, persoana juridica pentru care zilierul executa activitati cu caracter ocazional.
Bineinteles ca notiunea de „ocazional” nu este nici de aceasta data definita, cuprinzand, din punctul nostru de vedere, nu doar activitati sporadice, ci si cele desfasurate temporar pe perioade variand de la cateva zile la cateva saptamani, cum ar fi cazul zilierilor din agricultura.
In intelesul proiectului de lege, zilierul este persoana fizica, angajata in raporturi de munca temporara cu un angajator. Prin acordul partilor si beneficiarii persoane fizice pot conveni cu zilierii aplicarea prevederilor acestei legi. Activitatea desfasurata nu va conferi zilierului calitatea de asigurat in sistemul de asigurare sociala de stat si nici in sistemul de asigurare sociala de sanatate. Acesta va putea incheia, optional, o asigurare de sanatate si/sau de pensie.
Beneficiarul va tine evidenta zilierilor intr-un registru de evidenta, iar zilierul va avea un carnet, care va tine loc de contract. Eliberarea carnetului de zilier se va face de catre primaria in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa se desfasoare activitatea sau in care isi are domiciliul, la solicitarea beneficiarului sau a zilierului. Beneficiarul lucrarii va avea obligatia sa achizitioneze de la primarie timbrul aferent remuneratiei convenite cu zilierul.
Timbrul pentru activitati ocazionale va reprezenta de fapt contravaloarea impozitului pe venit si poate fi de doua tipuri:
1. Timbrul standard, echivalentul impozitului pe venit, calculat la durata de 8 ore a zilei de munca, inmultit cu cuantumul salariului minim orar, stabilit prin hotarare de Guvern;
2. Timbrul de completare, echivalent impozitului pe venit calculat la 10 lei.
Modalitatea de emitere a timbrelor pentru activitati ocazionale, precum si valoarea acestora, se vor stabili de catre Ministerul Finantelor Publice si se va reglementa printr-un act normativ in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a acestei legi.
In contextul in care va intra in vigoare un astfel de act normativ care va reglementa modalitatea de desfasurare a activitatilor ocazionale desfasurate de zilieri, interesanta este abordarea actului normativ final privind contributiile datorate de angajtor.
In evolutia legislatiei fiscale si a raporturilor de munca s-au succedat diferite abordari in ceea ce priveste venituri realizate de zilieri, in special cei in agricultura.
In prezent putem identifica urmatoarele posibilitati de aplicare a legislatiei fiscale tipurilor de contracte incheiate cu persoane fizice zilieri ce desfasoara activitati ocazionale:
- incheierea unei conventii civile si impozitarea veniturilor potrivit art. 78 – 79 din Codul fiscal;
- incheierea unui contract de prestari servicii, persoana fizica avand calitatea de PFA impusa pe baza de norme de venit pentru serviciile executate in agricultura, manual sau cu mijloace mecanice;
- incheierea unui contract de munca pe perioada determinata si aplicarea tratamentului fiscal propriu veniturilor din salarii;
- incheierea contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa pentru utilizarea, pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier, a salariatilor temporari pusi la dispozitie de un agent de munca temporara.
Potrivit prevederilor in vigoare in anul 2000, respectiv pct. I din Decizia nr. 2/2000 privind aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea unitara a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, veniturile realizate din prestari de servicii cu caracter intamplator, desfasurate in agricultura si silvicultura, pentru care nu era necesara autorizarea de desfasurare ca activitate independenta se impozitau in conformitate cu prevederile art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999. In aceasta categorie de venituri se incadrau, potrivit precizarilor Ministerului Finantelor, si veniturile asa zisilor “zilieri”, in situatia in care activitatea se desfasura in agricultura si silvicultura. Acestea erau supuse impozitarii cu o cota de 10% aplicata asupra veniturilor brute, impozitul astfel calculat fiind final. Prin includerea in categoria alte venituri potrivit art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturile respective nu mai erau asimilate salariilor in vederea impunerii.
In prezent, potrivit legislatiei in vigoare, respectiv Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare desi au existat propuneri in acest sens, sumele platite persoanelor fizice care desfasoara activitate in agricultura si silvicultura, cu caracter intamplator, nu se regasesc in mod expres mentionate in enumerarea facuta la art. 78 alin. (1) sau alin. (2) din Codul fiscal si nici in Normele metodologice de aplicare, nefiind in mod expres incluse in categoria veniturilor din alte surse. In temeiul art. 78 din Codul fiscal, veniturile impozabile din alte surse sunt identificate prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, in curprinsul acestora neregasindu-se nici o referire expresa la acest venit.
Cu toate acestea, exista posibilitatea de a beneficia de incadrarea veniturilor respective in aceasta categorie daca este incheiata o conventie civila, in conditiile art. 942 si urmatoarele din Codul civil, recurgerea la aceasta metoda nefiind fara riscuri in contextul actual al acordarii unui accent deosebit dreptului administratiei de a reconsidera drept dependent venitul care indeplineste criteriile prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1.
Prevederile Codului fiscal cuprind un sistem alternativ de impozitare simplificata a unor venituri din activitati independente, aplicabil si veniturilor realizate din activitati desfasurate in baza unor conventii civile, mai ales in cazul persoanelor fizice care nu sunt autorizate pentru desfasurarea cu repetitivitate a unei anumite activitati, prin aplicarea cotei de 16% direct la venitul brut. Conditia mentionata in cuprinsul prevederilor legale, respectiv art. 52 alin. (4) si art. 78 din Codul fiscal, este ca la momentul incheierii contractului persoana fizica beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu o cota de impozit final de 16%. Optiunea de impunere a venitului brut trebuie exercitata in scris, in momentul incheierii fiecarui contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestui contract. Pe baza optiunii formulate la momentul incheierii contractului, veniturile realizate sunt impozitate potrivit regulilor mentionate in categoria veniturilor „Venituri din alte surse”, la art. 78 si 79 din Codul fiscal.
In acest context, societatea in calitate de platitor de venituri are obligatia de a calcula, retine si vira un impozit in cota de 16% aplicat la venitul brut platit de acesta, in temeiul art. 79 din Codul fiscal. Impozitul pe venit care trebuie virat la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul reprezinta impozit final, persoana fizica neavand obligatii cu privire la declararea venitului si impozitului pe venit.
In ceea ce priveste contributiile individuale introduse prin art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010, pentru veniturile urmare conventiilor civile platite dupa 10 septembrie 2010, platitorul venitului are obligatia sa retina contributia la asigurarile sociale in cota de 10,5% si la asigurarile sociale pentru somaj in cota de 0,5%; sa completeze si depuna declaratiile nominale si formularul 102.
In ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale de sanatate in cota de 5,5%, obligatia revine persoanei fizice fiind aplicabile in legatura cu aceasta contributie prevederile din Legea nr. 95/2006 si OPCNAS nr. 617/2007.
Atragem atentia asupra posibilitarii reconsiderarii veniturilor drept venituri dependente, dispozitiile pct. 2.1. al art. 7 alin. (1) din Codul fiscal introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010 presupunand reconsiderarea in anumite situatii drept venituri dependente a veniturilor relizate din desfasurarea oricaror activitati, cu alte cuvinte impozitate ca fiind venituri din salarii si generand implicatii si cu privire la constituirea obligatiilor privind contributiile sociale. Cu privire la veniturile urmare conventiilor civile, Codul fiscal nu cuprinde exceptii de la posibilitatea reconsiderarii veniturilor drept venituri dependente, fiind posibila daca se poate justifica indeplinirea unuia dintre criteriile prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1. din Codul fiscal.
In contextul actual, angajarea zilierilor cu contract individual de munca este solutia cea mai sigura, in aceasta situatie toate obligatiile declarative si de plata a impozitului pe salarii si contributiilor sociale revin angajatorului. Formalitatile de indeplinit la incheierea si incetarea contractului de munca si costurile aferente nu fac insa eficienta aceasta optiune.
Guvernul a adoptat de curand un proiect de lege privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurata de zilieri, in scopul flexibilizarii pietei muncii, acesta urmand a fi transmis spre dezbatere si adoptare Parlamentului. Proiectul de lege precizeaza ca se pot presta activitati cu caracter ocazional in urmatoarele domenii: activitati gospodaresti, agricultura, vanatoare si pescuit, silvicultura si exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura, spectacole, productii cinematografice si audiovizuale, activitati cu caracter cultural. Beneficiar al lucrarilor este, potrivit noilor reglementari propuse, persoana juridica pentru care zilierul executa activitati cu caracter ocazional.
Bineinteles ca notiunea de „ocazional” nu este nici de aceasta data definita, cuprinzand, din punctul nostru de vedere, nu doar activitati sporadice, ci si cele desfasurate temporar pe perioade variand de la cateva zile la cateva saptamani, cum ar fi cazul zilierilor din agricultura.
In intelesul proiectului de lege, zilierul este persoana fizica, angajata in raporturi de munca temporara cu un angajator. Prin acordul partilor si beneficiarii persoane fizice pot conveni cu zilierii aplicarea prevederilor acestei legi. Activitatea desfasurata nu va conferi zilierului calitatea de asigurat in sistemul de asigurare sociala de stat si nici in sistemul de asigurare sociala de sanatate. Acesta va putea incheia, optional, o asigurare de sanatate si/sau de pensie.
Beneficiarul va tine evidenta zilierilor intr-un registru de evidenta, iar zilierul va avea un carnet, care va tine loc de contract. Eliberarea carnetului de zilier se va face de catre primaria in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa se desfasoare activitatea sau in care isi are domiciliul, la solicitarea beneficiarului sau a zilierului. Beneficiarul lucrarii va avea obligatia sa achizitioneze de la primarie timbrul aferent remuneratiei convenite cu zilierul.
Timbrul pentru activitati ocazionale va reprezenta de fapt contravaloarea impozitului pe venit si poate fi de doua tipuri:
1. Timbrul standard, echivalentul impozitului pe venit, calculat la durata de 8 ore a zilei de munca, inmultit cu cuantumul salariului minim orar, stabilit prin hotarare de Guvern;
2. Timbrul de completare, echivalent impozitului pe venit calculat la 10 lei.
Modalitatea de emitere a timbrelor pentru activitati ocazionale, precum si valoarea acestora, se vor stabili de catre Ministerul Finantelor Publice si se va reglementa printr-un act normativ in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a acestei legi.
In contextul in care va intra in vigoare un astfel de act normativ care va reglementa modalitatea de desfasurare a activitatilor ocazionale desfasurate de zilieri, interesanta este abordarea actului normativ final privind contributiile datorate de angajtor.
Deducere personala in timpul lunii
Acordarea deducerii personale in cazul angajarii in cursul lunii
Deducerea personala reprezinta o suma care se acorda numai o singura data pe luna, la locul unde salariatul are functia de baza.
In situatia in care o persoana fizica in cursul aceleasi luni inceteaza activitatea la un angajator si se angajeaza la un altul pe baza de contract individual de munca, nu va beneficia de deducerea personala decat la calculul impozitului pe salariul primit de la primul angajator, fiind aplicabile prevederile pct. 121 teza a doua din Normele metodologice pentru aplicarea art. 58 din Codul fiscal.
Efectul acordarii deducerii personale la locul unde salariatul are functia de baza se concretizeaza in diminuarea bazei de calcul a impozitului pe salarii si pe cale de consecinta determinarea si plata unui impozit mai mic in raport cu salariatul respectiv la locul unde are functia de baza.
In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, ultimul loc inscris in carnetul de munca sau in documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale, sunt asimilate acestora;
b) in cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice.
Potrivit art. 35 din Codul muncii, salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.
La momentul angajarii, in situatia in care angajatorul nu dispune de carnetul de munca al salariatului nou angajat, recomandam solicitarea foii de lichidare eliberata fostul angajator. In situatia in care angajtorul nu dispune nici de carnetul de munca si nici de un alt document, singura posibilitate de a evalua situatia anterioara a salariatului in luna angajarii este solicitarea unei declaratii pe propria raspundere a acestuia, din care sa rezulte daca in luna respectiva a mai avut si un alt contract de munca.
In situatia in care exista certitudinea ca salariatii au dreptul la deducerea personala, acestia nebeneficiind de deducere personala de la fostul angajator sau nefiind angajati, pentru perioada din luna anterioara angajarii in cadrul societatii dvs., recomandam acordarea acestei deduceri personale salariatilor angajati in cursul lunii, pe principiul ca deducerea personala nu poate fi acordata decat o singura data pentru fiecare luna, in cazul acesta dvs. fiind singurul angajator care va acorda deducerea pentru acea luna.
Neacordarea deducerii personale in luna respectiva nu expune angajatorul fata de administratia fiscala in ceea ce priveste impozitul pe salarii datorat. Prin neacordarea unei deduceri cuvenite se stabileste de fapt un impozit mai mare decat cel datorat corespunzator situatiei in care deducerea era cuvenita. Singura expunere poate fi fata de salariat, permitandu-i acestuia sa pretinda daune pentru plata cu intarziere a diferentei in situatia in care ar fi oferit angajatorului toate informatiile pentru calculul corect al impozitului pe salarii.
In situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, cum este si cazul neacordarii deducerii personale cuvenite, pentru care ati efectuat calculul impozitului lunar, reglementarile in vigoare permit recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate. Acestea se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor diminua, in cazul prezentat, impozitul datorat incepand cu luna constatarii.
In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia.
In acest caz angajatorul va reface statele de salarii si sa le depuneti la ITM, salariatul urmand sa primeasca, pentru luna respectiva diferenta de impozit pe salariu calculata si virata in plus. Neacordandu-i-se deducerea personala, in limita venitului net, implicit i s-a calculat si retinut un impozit pe salarii mai mare. Totodata, apare obligatia depunerii declaratie rectificativa la Declaratia 100 rubrica Impozit pe salariu.
In situatia in care persoana fizica pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului lunar nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii si angajatorul nu poate sa efectueze operatiunea de plata a diferentelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.
Temeiul corectiei il reprezinta pct. 129 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 59 din Codul fiscal.
Deducerea personala reprezinta o suma care se acorda numai o singura data pe luna, la locul unde salariatul are functia de baza.
In situatia in care o persoana fizica in cursul aceleasi luni inceteaza activitatea la un angajator si se angajeaza la un altul pe baza de contract individual de munca, nu va beneficia de deducerea personala decat la calculul impozitului pe salariul primit de la primul angajator, fiind aplicabile prevederile pct. 121 teza a doua din Normele metodologice pentru aplicarea art. 58 din Codul fiscal.
Efectul acordarii deducerii personale la locul unde salariatul are functia de baza se concretizeaza in diminuarea bazei de calcul a impozitului pe salarii si pe cale de consecinta determinarea si plata unui impozit mai mic in raport cu salariatul respectiv la locul unde are functia de baza.
In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, ultimul loc inscris in carnetul de munca sau in documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale, sunt asimilate acestora;
b) in cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice.
Potrivit art. 35 din Codul muncii, salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.
La momentul angajarii, in situatia in care angajatorul nu dispune de carnetul de munca al salariatului nou angajat, recomandam solicitarea foii de lichidare eliberata fostul angajator. In situatia in care angajtorul nu dispune nici de carnetul de munca si nici de un alt document, singura posibilitate de a evalua situatia anterioara a salariatului in luna angajarii este solicitarea unei declaratii pe propria raspundere a acestuia, din care sa rezulte daca in luna respectiva a mai avut si un alt contract de munca.
In situatia in care exista certitudinea ca salariatii au dreptul la deducerea personala, acestia nebeneficiind de deducere personala de la fostul angajator sau nefiind angajati, pentru perioada din luna anterioara angajarii in cadrul societatii dvs., recomandam acordarea acestei deduceri personale salariatilor angajati in cursul lunii, pe principiul ca deducerea personala nu poate fi acordata decat o singura data pentru fiecare luna, in cazul acesta dvs. fiind singurul angajator care va acorda deducerea pentru acea luna.
Neacordarea deducerii personale in luna respectiva nu expune angajatorul fata de administratia fiscala in ceea ce priveste impozitul pe salarii datorat. Prin neacordarea unei deduceri cuvenite se stabileste de fapt un impozit mai mare decat cel datorat corespunzator situatiei in care deducerea era cuvenita. Singura expunere poate fi fata de salariat, permitandu-i acestuia sa pretinda daune pentru plata cu intarziere a diferentei in situatia in care ar fi oferit angajatorului toate informatiile pentru calculul corect al impozitului pe salarii.
In situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, cum este si cazul neacordarii deducerii personale cuvenite, pentru care ati efectuat calculul impozitului lunar, reglementarile in vigoare permit recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate. Acestea se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor diminua, in cazul prezentat, impozitul datorat incepand cu luna constatarii.
In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia.
In acest caz angajatorul va reface statele de salarii si sa le depuneti la ITM, salariatul urmand sa primeasca, pentru luna respectiva diferenta de impozit pe salariu calculata si virata in plus. Neacordandu-i-se deducerea personala, in limita venitului net, implicit i s-a calculat si retinut un impozit pe salarii mai mare. Totodata, apare obligatia depunerii declaratie rectificativa la Declaratia 100 rubrica Impozit pe salariu.
In situatia in care persoana fizica pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului lunar nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii si angajatorul nu poate sa efectueze operatiunea de plata a diferentelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.
Temeiul corectiei il reprezinta pct. 129 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 59 din Codul fiscal.
Preluare carnete de munca -CNPAS
Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 1377 din 1 octombrie 2010 pentru aplicarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 674 din 4 octombrie 2010
Personalul din cadrul compartimentelor juridice si/sau economice de la nivelul caselor judetene de pensii, respectiv de la nivelul Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti este imputernicit sa constate contraventiile si sa aplice amenzile prevazute la art. 11 din Hotararea Guvernului nr. 1.768/2005 pentru preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Personalul din cadrul compartimentelor juridice si/sau economice de la nivelul caselor judetene de pensii, respectiv de la nivelul Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti este imputernicit sa constate contraventiile si sa aplice amenzile prevazute la art. 11 din Hotararea Guvernului nr. 1.768/2005 pentru preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
Depunere situatii financiare anuale
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90 din 29 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 674 din 4 octombrie 2010
In conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat sa depuna la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in format hartie si in format electronic sau numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, situatiile financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, dupa caz.
In vederea efectuarii publicitatii legale, Ministerul Finantelor Publice transmite, electronic, la Oficiul National al Registrului Comertului copii de pe urmatoarele acte, in forma electronica: situatiile financiare anuale si, dupa caz, situatiile financiare anuale consolidate, raportul si, dupa caz, raportul consolidat al consiliului de administratie, respectiv al directoratului, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si indicatorii economico-financiari necesari efectuarii publicitatii legale. Publicitatea legala se realizeaza prin mentionarea in registrul comertului a depunerii situatiilor financiare anuale, insotite de raportul consiliului de administratie, respectiv al directoratului, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si prin publicarea indicatorilor economico-financiari extrasi din acestea.
Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei au obligatia de a publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, un anunt prin care se confirma depunerea actelor de mai sus.
Pentru societatile comerciale a caror cifra anuala de afaceri nu depaseste 10 milioane lei, anuntul va fi publicat, pentru acces gratuit, pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului.
Oficiul National al Registrului Comertului va transmite Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in 3 zile de la depunerea proiectului de fuziune/divizare, un anunt cu privire la depunerea proiectului. Conditiile de colaborare intre cele doua institutii pentru punerea in aplicare a prevederilor acestui alineat vor fi stabilite prin protocol."
Creditorii societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor care detine o creanta certa, lichida si anterioara datei publicarii proiectului de fuziune sau de divizare, nescadenta la data publicarii si care urmareste impiedicarea producerii unui prejudiciu prin fuziune/divizare, poate face opozitie in vederea garantarii satisfacerii creantei sale. Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii proiectului de fuziune sau de divizare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Ea se depune la oficiul registrului comertului, care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.
In conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat sa depuna la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in format hartie si in format electronic sau numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, situatiile financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, dupa caz.
In vederea efectuarii publicitatii legale, Ministerul Finantelor Publice transmite, electronic, la Oficiul National al Registrului Comertului copii de pe urmatoarele acte, in forma electronica: situatiile financiare anuale si, dupa caz, situatiile financiare anuale consolidate, raportul si, dupa caz, raportul consolidat al consiliului de administratie, respectiv al directoratului, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si indicatorii economico-financiari necesari efectuarii publicitatii legale. Publicitatea legala se realizeaza prin mentionarea in registrul comertului a depunerii situatiilor financiare anuale, insotite de raportul consiliului de administratie, respectiv al directoratului, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si prin publicarea indicatorilor economico-financiari extrasi din acestea.
Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei au obligatia de a publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, un anunt prin care se confirma depunerea actelor de mai sus.
Pentru societatile comerciale a caror cifra anuala de afaceri nu depaseste 10 milioane lei, anuntul va fi publicat, pentru acces gratuit, pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului.
Oficiul National al Registrului Comertului va transmite Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in 3 zile de la depunerea proiectului de fuziune/divizare, un anunt cu privire la depunerea proiectului. Conditiile de colaborare intre cele doua institutii pentru punerea in aplicare a prevederilor acestui alineat vor fi stabilite prin protocol."
Creditorii societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor care detine o creanta certa, lichida si anterioara datei publicarii proiectului de fuziune sau de divizare, nescadenta la data publicarii si care urmareste impiedicarea producerii unui prejudiciu prin fuziune/divizare, poate face opozitie in vederea garantarii satisfacerii creantei sale. Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii proiectului de fuziune sau de divizare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Ea se depune la oficiul registrului comertului, care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.
Legea nr. 178 din 1 octombrie 2010 a parteneriatului public-privat
Legea nr. 178 din 1 octombrie 2010 a parteneriatului public-privat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 5 octombrie 2010
Legea reglementeaza modul de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat ce are ca obiectiv public proiectarea, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferul unui bun sau serviciu public, dupa caz.
Scopul legii il constituie reglementarea initierii si realizarii de proiecte de parteneriat public-privat pentru lucrari publice in diverse sectoare de activitate, cu finantari private.
Principiile de baza ale parteneriatului public-privat sunt:
a) nediscriminarea - asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale pentru ca orice operator economic, indiferent de nationalitate, sa poata participa la procedura de incheiere a contractului de parteneriat public-privat si sa aiba sansa de a deveni contractant;
b) tratamentul egal - stabilirea si aplicarea oricand pe parcursul procedurii de incheiere a contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerinte, criterii identice pentru toti operatorii economici, astfel incat acestia sa beneficieze de sanse egale de a participa la procedura de atribuire si de a deveni contractant;
c) transparenta - aducerea la cunostinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la aplicarea procedurilor de incheiere a contractului de parteneriat public-privat;
d) proportionalitatea - asigurarea corelatiei juste intre scopul urmarit de partenerul public, obiectul contractului de parteneriat public-privat si cerintele solicitate, in sensul existentei echilibrului intre obiectivul urmarit a se realiza prin contractul de parteneriat public-privat si cerintele reale, intre cerintele reale si conditiile impuse investitorului privat, precum si intre criteriile de selectie si clauzele contractuale;
e) eficienta utilizarii fondurilor - aplicarea procedurilor de incheiere a contractelor de parteneriat public-privat si utilizarea de criterii trebuie sa reflecte avantajele de natura economica ale ofertelor in vederea obtinerii rezultatului urmarit, luand in considerare si efectele concrete preconizate a se obtine in domeniul social si in cel al protectiei mediului si promovarii dezvoltarii durabile;
f) asumarea raspunderii - determinarea clara a sarcinilor, responsabilitatilor partilor implicate in procesul de incheiere a contractelor de parteneriat public-privat, urmarindu-se asigurarea profesionalismului, impartialitatii, independentei deciziilor adoptate pe parcursul derularii acestui proces.
Proiectul de parteneriat public-privat are in vedere urmatoarele:
a) cooperarea dintre partenerul public si partenerul privat;
b) modul de finantare a proiectului de parteneriat public-privat este privat;
c) in cazul unui proiect public-privat, rolul partenerilor este de a finanta si de a pune in aplicare obiectivele de interes public, precum si de a respecta prevederile contractului de parteneriat public-privat;
d) alocarea riscurilor unui proiect de parteneriat public-privat se face in mod proportional si echitabil intre partenerul public si cel privat.
Parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, in functie de nivelul de implicare a investitorului. Prin contractele de parteneriat public-privat investitorului privat ii sunt transferate obligatii ale partenerului public, cum ar fi: proiectarea, incepand cu faza de proiect tehnic; constructia; dezvoltarea; reabilitarea/modernizarea; operarea; intretinerea; finantarea.
La finalizarea contractului, bunul public este transferat, cu titlu gratuit, partenerului public, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie.
Partenerii pot stabili prin contractul de parteneriat public-privat si alte activitati pe care sa le desfasoare compania de proiect, cu conditia respectarii prevederilor legii.
Procedura din 29 septembrie 2010 de autorizare a unitatilor protejate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 5 octombrie 2010.
Procedura stabileste modalitatea si conditiile de autorizare a unitatilor protejate, pe baza autorizatiei eliberate in conditiile Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Autorizatia reprezinta actul administrativ care da dreptul de functionare a entitatii respective ca unitate protejata. Autorizatia este eliberata de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, numit in continuare MMFPS, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, la propunerea Directiei generale protectia persoanelor cu handicap, denumita in continuare DGPPH.
In vederea autorizarii ca unitate protejata, entitatea trebuie sa se incadreze in una dintre situatiile prevazute de art. 44 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 268/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si anume:
a) operatorii economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de proprietate si organizare, care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca;
b) sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publice sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au gestiune proprie si cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate si salarizate;
c) persoana fizica cu handicap autorizata potrivit legii sa desfasoare activitati economice independente, inclusiv asociatia familiala care are in componenta o persoana cu handicap. Sunt incluse aici si persoanele fizice cu handicap autorizate in baza unor legi speciale, care isi desfasoara activitatea atat individual, cat si in una dintre formele de organizare ale profesiei.
Conditiile de autorizare ale entitatilor solicitante sunt urmatoarele:
a) sa aiba gestiune proprie;
b) cel putin 30% din numarul total de angajati sa fie persoane cu handicap;
c) produsele sau serviciile sa fie realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate, cu exceptia celor oferite de unitatile protejate infiintate in cadrul organizatiilor persoanelor cu handicap;
d) documentele depuse sa fie in termen de valabilitate.
Legea reglementeaza modul de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat ce are ca obiectiv public proiectarea, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferul unui bun sau serviciu public, dupa caz.
Scopul legii il constituie reglementarea initierii si realizarii de proiecte de parteneriat public-privat pentru lucrari publice in diverse sectoare de activitate, cu finantari private.
Principiile de baza ale parteneriatului public-privat sunt:
a) nediscriminarea - asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale pentru ca orice operator economic, indiferent de nationalitate, sa poata participa la procedura de incheiere a contractului de parteneriat public-privat si sa aiba sansa de a deveni contractant;
b) tratamentul egal - stabilirea si aplicarea oricand pe parcursul procedurii de incheiere a contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerinte, criterii identice pentru toti operatorii economici, astfel incat acestia sa beneficieze de sanse egale de a participa la procedura de atribuire si de a deveni contractant;
c) transparenta - aducerea la cunostinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la aplicarea procedurilor de incheiere a contractului de parteneriat public-privat;
d) proportionalitatea - asigurarea corelatiei juste intre scopul urmarit de partenerul public, obiectul contractului de parteneriat public-privat si cerintele solicitate, in sensul existentei echilibrului intre obiectivul urmarit a se realiza prin contractul de parteneriat public-privat si cerintele reale, intre cerintele reale si conditiile impuse investitorului privat, precum si intre criteriile de selectie si clauzele contractuale;
e) eficienta utilizarii fondurilor - aplicarea procedurilor de incheiere a contractelor de parteneriat public-privat si utilizarea de criterii trebuie sa reflecte avantajele de natura economica ale ofertelor in vederea obtinerii rezultatului urmarit, luand in considerare si efectele concrete preconizate a se obtine in domeniul social si in cel al protectiei mediului si promovarii dezvoltarii durabile;
f) asumarea raspunderii - determinarea clara a sarcinilor, responsabilitatilor partilor implicate in procesul de incheiere a contractelor de parteneriat public-privat, urmarindu-se asigurarea profesionalismului, impartialitatii, independentei deciziilor adoptate pe parcursul derularii acestui proces.
Proiectul de parteneriat public-privat are in vedere urmatoarele:
a) cooperarea dintre partenerul public si partenerul privat;
b) modul de finantare a proiectului de parteneriat public-privat este privat;
c) in cazul unui proiect public-privat, rolul partenerilor este de a finanta si de a pune in aplicare obiectivele de interes public, precum si de a respecta prevederile contractului de parteneriat public-privat;
d) alocarea riscurilor unui proiect de parteneriat public-privat se face in mod proportional si echitabil intre partenerul public si cel privat.
Parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, in functie de nivelul de implicare a investitorului. Prin contractele de parteneriat public-privat investitorului privat ii sunt transferate obligatii ale partenerului public, cum ar fi: proiectarea, incepand cu faza de proiect tehnic; constructia; dezvoltarea; reabilitarea/modernizarea; operarea; intretinerea; finantarea.
La finalizarea contractului, bunul public este transferat, cu titlu gratuit, partenerului public, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie.
Partenerii pot stabili prin contractul de parteneriat public-privat si alte activitati pe care sa le desfasoare compania de proiect, cu conditia respectarii prevederilor legii.
Procedura din 29 septembrie 2010 de autorizare a unitatilor protejate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 5 octombrie 2010.
Procedura stabileste modalitatea si conditiile de autorizare a unitatilor protejate, pe baza autorizatiei eliberate in conditiile Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Autorizatia reprezinta actul administrativ care da dreptul de functionare a entitatii respective ca unitate protejata. Autorizatia este eliberata de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, numit in continuare MMFPS, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, la propunerea Directiei generale protectia persoanelor cu handicap, denumita in continuare DGPPH.
In vederea autorizarii ca unitate protejata, entitatea trebuie sa se incadreze in una dintre situatiile prevazute de art. 44 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 268/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si anume:
a) operatorii economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de proprietate si organizare, care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca;
b) sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publice sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au gestiune proprie si cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate si salarizate;
c) persoana fizica cu handicap autorizata potrivit legii sa desfasoare activitati economice independente, inclusiv asociatia familiala care are in componenta o persoana cu handicap. Sunt incluse aici si persoanele fizice cu handicap autorizate in baza unor legi speciale, care isi desfasoara activitatea atat individual, cat si in una dintre formele de organizare ale profesiei.
Conditiile de autorizare ale entitatilor solicitante sunt urmatoarele:
a) sa aiba gestiune proprie;
b) cel putin 30% din numarul total de angajati sa fie persoane cu handicap;
c) produsele sau serviciile sa fie realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate, cu exceptia celor oferite de unitatile protejate infiintate in cadrul organizatiilor persoanelor cu handicap;
d) documentele depuse sa fie in termen de valabilitate.
Lista contribuabililor 3
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2393 din 5 octombrie 2010 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 753/2006 privind organizarea activitatii de administrare a marilor contribuabili, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 683 din 8 octombrie 2010
Lista contribuabililor mari care urmeaza a fi administrati incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator de Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si lista contribuabililor care, incepand cu aceeasi data, nu vor mai fi administrati de Directia generala de administrare a marilor contribuabili se actualizeaza conform criteriilor de selectie prevazute in anexa nr. 1 si prevederilor art. 5, se intocmesc anual pana la data de 30 noiembrie, se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Directia generala de administrare a marilor contribuabili va notifica contribuabilii ce vor fi predati spre administrare altor structuri incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator. Prevederile art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.
Lista nominala a sediilor secundare ale contribuabililor mari care indeplinesc criteriile de selectie prevazute in anexa nr. 1 se actualizeaza anual si se publica, pana la data de 30 noiembrie, pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice - portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Lista contribuabililor mari care urmeaza a fi administrati incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator de Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si lista contribuabililor care, incepand cu aceeasi data, nu vor mai fi administrati de Directia generala de administrare a marilor contribuabili se actualizeaza conform criteriilor de selectie prevazute in anexa nr. 1 si prevederilor art. 5, se intocmesc anual pana la data de 30 noiembrie, se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Directia generala de administrare a marilor contribuabili va notifica contribuabilii ce vor fi predati spre administrare altor structuri incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator. Prevederile art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.
Lista nominala a sediilor secundare ale contribuabililor mari care indeplinesc criteriile de selectie prevazute in anexa nr. 1 se actualizeaza anual si se publica, pana la data de 30 noiembrie, pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice - portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)