Concediul paternal vs CCC

Intrebare: In baza carui articol se emite decizia de suspendare in cazul unei cereri de suspendare a contractului de munca, pentru perioada 19.08.2013-18.09.2013, pentru concediu paternal de o luna. Trebuie aceasta suspendare transmisa in Revisal? Raspuns: Perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale, se inscriu in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) conform art. 3 alin. (2) lit. h) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), cu modificarile si completerile ulterioare. Temeiul de drept pentru suspendarea contractului de munca din intiativa salariatului pentru concediu crestere copil in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani este art. 51 alin. (1) lit. a) din Codul muncii – Legea 53/2003. Decizia de suspendare a CIM pentru concediu crestere copil va fi inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal). A nu se confunda concediul pentru cresterea copilului cu concediul paternal. Potrivit art. 51 alin. (1) lit. c) din Codul muncii , concediul paternal suspenda contractul individual de munca la initiativa salariatului. Asadar, la initiativa salariatului, in situatia concediului paternal, in temeiul dispozitiilor art. 51 din Codul muncii, contractul individual de munca se suspenda. Tatal copilului nou-nascut, care participa efectiv la ingrijirea acestuia, indiferent daca copilul este nascut din casatorie, din afara casatoriei sau este adoptat are dreptul la concediu paternal cu durata de 5 zile lucratoare (Legea 210/1999 prind concediul paternal). Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului.

Regimul contributiilor sociale in perioada concediului pentru cresterea copilului

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii. Persoanele fizice prevazute la art. 296^21 alin. 1) lit. a) - e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale; membrii intreprinderii familiale; persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice; persoanele care realizeaza venituri din profesii libere; persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se determina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla, in cazul in care beneficiaza de concedii si indemnizatii pentru cresterea copilului, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, trebuie sa-si indeplineasca obligatiile fiscale. In perioada in care contribuabilii mai sus mentionati beneficiaza de concedii si indemnizatii pentru cresterea copilului nu pot desfasura alte activitati supuse impozitului pe venit, iar in cazul in care desfasoara alte activitati, li se suspenda respectiva indemnizatie. Pentru aceste indemnizatii nu se datoreaza impozit pe venit si nici contributii sociale obligatorii. In acest context, contribuabilii care obtin astfel de indemnizatii au obligatia sa depuna la organul fiscal competent formularul 601 „Cerere de incetare a obligatiei de plata a contributiei de asigurari sociale”, deoarece inceteaza calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii, insotit de documente emise de institutiile platitoare. In cazul in care contribuabilii nu mai beneficiaza de indemnizatie, au obligatia depunerii in termen de 15 zile a formularului 600 „Declaratie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”, in vederea reasigurarii la sistemul public de pensii.

Salariata din alta tara: Dreptul la CCC in Romania

Conform art. 2 alin. (1) din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia pentru cresterea copiilor, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi: a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, precum si de o indemnizatie lunara; b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, precum si de o indemnizatie lunara. Asadar, conditia impusa de actul normativ pentru a beneficia de concediu si indemnizatie de cresterea copilului este realizarea de venituri impozabile. In speta, daca salariata a realizat timp de 12 luni anterioare nasterii copilului, venituri impozabile in Romania, va beneficia de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului. Pentru a putea solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului, salariata va trebui sa parcurga urmatoarele etape: I. Incetarea acordarii concediului de maternitate, dupa efectuarea concediului postnatal obligatoriu de cel putin 42 de zile in conditiile OUG 158/2005 coroborat cu OUG 96/2003, fapt care rezulta si din continutul adeverintei eliberate de angajator. In situatia in care este nascut un copil inainte ca pentru copilul anterior sa se fi terminat concediu crestere copil nu este obligatorie efectuarea concediului postnatal de minimum 42 de zile. II. Evaluarea generala a indeplinirii conditiei de 12 luni in ultimul an anterior nasterii copilului in care salariatul a realizat venituri impozabile, potrivit Codului fiscal. Evaluarea nu este o etapa obligatorie, reglementata legal, dar este utila pentru a putea indruma angajatul in vederea obtinerii dreptului. Angajatorul are obligatia sa elibereze salariatilor o adeverinta in care va complete numarul de zile lucrate, numarul de zile de concediu medical, numarul de zile de concediu de odihna, numarul de zile de concediu fara plata absente nemotivate, venitul net realizat pentru fiecare luna din cele 12 luni anterioare nasterii copilului. De asemenea, in adeverinta, angajatorul va mentiona perioada in care salariata a beneficiat de indemnizatie de maternitate, data la care se implinesc cele 42 de zile din concediul de lauzie, data de la care a aprobat concediul pentru cresterea copilului si, daca este cazul, perioada in care salariatul-salariata a beneficiat de indemnizatie pentru cresterea copilului. Adeverinta va fi redactata conform modelului stabilit in Anexa nr. 21 la Normele metodologice de aplicare a OUG 111/2010. In cazul veniturilor din salarii, veniturile care se iau in considerare pentru stabilirea nivelului indemnizatiei pentru cresterea copilului si pe care angajatorul are obligatia sa le mentioneze in adeverinta, reprezinta suma incasata de persoana indreptatita, rezultata dupa aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenta intre venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni si a deducerii personale acordate pentru luna respectiva si contributiile la fondurile de pensii facultative, precum si cotizatia sindicala platita in luna respectiva pentru veniturile din salarii, la locul unde se afla functia de baza. III. Depunerea cererii insotita de documentele justificative la primaria unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale pe raza careia salariatul isi are domiciliul sau resedinta.

Pentru cine e facultativa contributia pentru concedii si indemnizatii?

Vom stabili mai jos in ce masura PFA-urile sunt obligate sa plateasca si contributia pentru concedii si indemnizatii de 0.85%. Solutia consultantului: In conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, persoanele asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in sistemul de asigurari sociale de sanatate, denumite in continuare asigurati, au dreptul, in conditiile acestei ordonante de urgenta, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, daca: - desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu; - desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. A; - beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii. De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care nu se afla in una dintre aceste situatii, dar sunt: - asociati, comanditari sau actionari; - administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management; - membri ai asociatiei familiale; - autorizate sa desfasoare activitati independente; - persoane care incheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru maternitate si concedii si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav, in conditiile in care au inceput stagiul de cotizare pana la data de 1 ianuarie 2006. Prevederile enuntate instituie dreptul, nu obligatia persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente, de a se asigura in sistemul asigurarilor pentru concedii si indemnizatii. Daca doresc sa beneficieze de concedii si indemnizatii, persoanele care realizeaza astfel de venituri sunt obligate sa depuna declaratia de asigurare pentru concedii si indemnizatii la Casa de asigurari de sanatate la care acestia sunt luati in evidenta ca platitori de contributie de asigurari sociale de sanatate. Declaratia de asigurare pentru concedii si indemnizatii se intocmeste in forma scrisa, conform modelului prezentat in anexa nr. 4 la Norma de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, si se depune personal sau de catre persoana imputernicita de titularul declaratiei. Beneficiarii veniturilor din activitati independente pot solicita retragerea declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii prin depunerea la casele de asigurari de sanatate a formularului tip al solicitarii de retragere a declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii, conform modelului prezentat in anexa nr. 6 a normei. In concluzie, beneficiarul veniturilor din activitati independente se poate asigura facultativ pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale, in baza Declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii (anexa nr. 4) si poate solicita oricand retragerea declaratiei, pe baza unui formular-tip de retragere (anexa nr. 6) din Norma de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. DATA APARITIEI: 29/07/2013

CCC: In adeverinta de venit se trec si bonurile de masa?

onform art. 55 alin.(1) din Codul fiscal sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. Pct. 68 din Titlul III al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevede ca veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din: „a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire: (...) - valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii; (…)” Punctul 1091 stabileste ca valoarea tichetelor de masa acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite. Asadar, tichetele de masa acordate potrivit legii sunt considerate venituri din salarii. Valoarea nominala a tichetelor de masa acordate angajatilor se include in venitul brut lunar din salarii si se impoziteaza conform art. 57 din Codul fiscal. Conform art. 3 alin (2) lit. a) si b) din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, veniturile care se iau in considerare pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului reprezinta, dupa caz: a) suma incasata de persoana indreptatita, rezultata dupa aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenta intre venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni si a deducerii personale acordate pentru luna respectiva si contributiile la fondurile de pensii facultative, precum si cotizatia sindicala platita in luna respectiva pentru veniturile din salarii, la locul unde se afla functia de baza; b) suma incasata de persoana indreptatita, rezultata dupa aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora, pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri; Alin. (3) al acestui articol stabileste ca, pentru persoanele care realizeaza venituri din salarii, solde/salarii din functie, venitul brut reprezinta salariul de baza, indemnizatii, sporuri, prime, orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor acordate de angajator potrivit legii. Astfel, la locul unde se afla functia de baza, veniturile care se iau in considerare pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului se determina astfel: Venit brut = salariul de baza + indemnizatii + sporuri + prime + orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor acordate de angajator potrivit legii, inclusiv valoarea nominala a tichetelor de masa acordate angajatilor. Venit net = Venit brut – Contributii obligatorii lunare Venit baza de calcul = Venit net – Deducere personala – Cotizatii sindicale – Contributia la fondul de pensii facultative. Impozit = Venit baza de calcul x 16% Venitul net realizat = venit net – impozit Asadar, venitul net realizat cuprinde si valoarea nominala a tichetelor de masa acordate. In adeverinta eliberata de angajator, al carui model este redat in Anexa nr. 2 la Norma metodologica de aplicare a prevederilor OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor se inscriu veniturile nete realizate in ultimele 12 luni anterior datei nasterii copilului. De aceea, apreciem ca, in venitul net realizat inscris in adeverinta se include si valoarea nominala a tichetelor de masa acordate angajatilor.

Indemnizatie Crestere copil pana la 2/3 ani

oua indemnizatie pentru cresterea copilului, in vigoare de la 1 ianuarie 2011
27 Decembrie 2010-Anca Dumitrescu

Parintii pot alege intre doua pachete de masuri privind durata concediului si cuantumul indemnizatiei acordate pentru cresterea si ingrijirea copilului, potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 111/2010, publicata in Monitorul Oficial. Actul normativ se va aplica incepand cu 1 ianuarie 2011.
Ordonanta de Urgenta nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 830, din 10 decembrie 2010.

Astfel, primul pachet de masuri prevede un cuantum al indemnizatiei cuprins intre 600 si 3400 de lei, reprezentand 75% din media veniturilor salariale nete pe ultimele 12 luni, pentru o perioada de concediu de 1 an.

Dupa expirarea anului in care parintele beneficiaza de acest tip de concediu, se poate acorda concediu fara plata in intervalul de pana la 24 de luni de la nasterea copilului. De asemenea, statul va acorda parintelui o prima de reintoarcere la munca, daca acest lucru are loc inainte de expirarea primelor 12 luni de concediu.

Prima este in valoare de 500 de lei si se acorda lunar, pe perioada cuprinsa intre momentul reintoarcerii la munca si implinirea a 2 ani de la nasterea copilului.

Cel de-al doilea pachet de masuri se refera la acordarea unui concediu de 2 ani, cu o indemnizatie reprezentand 75% din media veniturilor salariale nete pe ultimele 12 luni, care nu poate fi mai mica de 600 si nici mai mare de 1200 lei lunar. In aceasta situatie, prima de reintoarcere la munca nu se acorda.

In cazul copiilor cu dizabilitati, concediul parintiilor care indeplinesc conditiile de eligibilitate prevazute de lege se acorda pentru o perioada de 3 ani, iar indemnizatia aferenta, in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, va fi cuprinsa intre 600 lei si 3.400 lei. Totodata, acordarea primei de reintoarcere la munca se realizeaza oricand, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani.

Parintii copiilor nascuti pana la data de 31 decembrie 2010, inclusiv, vor beneficia de prevederile legislatiei actuale privind cuantumul indemnizatiei si durata concediului maternal.

Astfel, parintii vor alege doar un pachet optional si nu pot avea beneficii din ambele pachete puse la dispozitie.

Potrivit estimarilor ministerelelor Muncii si Finantelor, economiile realizate prin aplicarea acestor modificari sunt de 100 de milioane de lei in 2011 si aproximativ 500 de milioane de lei in 2012.

Totodata, potrivit ministrului muncii, vor exista masuri suplimentare de sprijinire a parintilor care se intorc anticipat din concediul maternal, respectiv construirea de crese si adoptarea Legii bonelor de catre Parlament, o lege care “va schimba radical conceptul de bona in Romania".

Masuri suplimentare aplicabile oricarei situatii:

- Suplimentarea cuantumului indemnizatiei cu suma de 600 de lei incepand cu cel de-al doilea copil pentru sarcinile multiple;

- Suplimentarea cuantumului indemnizatiei cu suma de 600 de lei pentru nasterile survenite in interiorul perioadei de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copilului;

- Plata in toata aceasta perioada a contributiei de asigurari sociale de sanatate;

- Constituirea perioadelor de concediu ca si perioade asimilate in sistemul asigurarilor de sanatate, in sistemul asigurarilor sociale si al asigurarilor pentru somaj;

- Perioadele mentionate anterior constituie vechime in munca si in serviciu;

- Introducerea unei noi dispozitii, care interzice angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu inclusiv timp de 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in unitate, in cazul salariatei/salariatului care se afla in concediu pentru cresterea copilului sau in cazul celor care se afla in plata stimulentului de insertie,

- Prelungirea concediului fara plata acordat dupa primele 3 nasteri, respectiv dupa primii 3 copii, de la 3 luni, la 4 luni, in vederea transpunerii prevederilor Directivei Consiliului 2010/18/UE din 8 martie 2010 de punere in aplicare a acordului-cadru revizuit din 18 iunie 2009 privind concediul pentru cresterea copilului

MMFPS: Noile prevederi privind creşterea copilului se vor aplica din 1 ianuarie 2011

Noile prevederi privind acordarea concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului, aprobate miercuri de către Guvern, se vor aplica doar pentru copiii născuţi începând cu data de 1 ianuarie 2011, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Noua formulă de acordare a indemnizaţiei pentru copiii născuţi începând cu 1 ianuarie 2011 prevede măsuri opţionale, aflate la dispoziţia părinţilor, pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau trei ani în cazul copilului cu handicap.

Astfel, în situaţia în care părintele optează pentru concediul de creştere a copilului până la vârsta de un an, va primi o indemnizaţie lunară de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, care nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.

Totodată, părintele poate beneficia de un 'stimulent de inserţie pe piaţa muncii' de 500 lei pe lună, dacă se întoarce la activitatea profesională până la împlinirea de către copil a vârstei de un an. În acest caz, stimulentul se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani. În situaţia în care părintele nu revine pe piaţa muncii, poate opta pentru acordarea unui concediu fără plată pentru îngrijirea copilului cu vârsta între unu şi doi ani.

Conform actului normativ adoptat miercuri, mai există şi o a doua variantă, de asemenea opţională. Astfel, în situaţia în care părintele optează pentru rămânerea în concediul pentru creşterea copilului până la data la care acesta împlineşte vârsta de doi ani, va primi o indemnizaţie lunară în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, care nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 1.200 lei. Pentru această opţiune stimulentul de inserţie nu se acordă.

Pentru copilul cu handicap, părintele poate beneficia de concediul pentru creşterea copilului până la împlinirea de către acesta a vârstei de trei ani, iar indemnizaţia este de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei. În cazul copilului cu handicap, acordarea stimulentului se realizează, oricând, până la împlinirea de către copil a vârstei de trei ani.

Pe lângă aceste prevederi, actul normativ include măsuri aplicabile oricărei situaţii. Este vorba despre suplimentarea indemnizaţiei cu 600 de lei, începând cu cel de-al doilea copil pentru sarcinile multiple. Pentru naşterile survenite în interiorul perioadei de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, indemnizaţia se suplimentează cu 600 lei.

Potrivit MMFPS, perioadele menţionate anterior constituie vechime în muncă şi în serviciu. Ordonanţa Guvernului interzice angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, inclusiv, timp de 6 luni după revenirea definitivă a salariatei/salariatului în unitate, în cazul salariatei/salariatului care se află în concediu pentru creşterea copilului sau în cazul celor care se află în plata stimulentului de inserţie.

De asemenea, este prevăzută prelungirea concediului fără plată acordat după primele trei naşteri, respectiv după primii trei copii, de la 3 luni, la 4 luni.

Estimările MMFPS arată că economiile realizate prin aplicarea acestor prevederi legislative vor fi de 100 milioane lei în 2011 şi de aproximativ 500 milioane lei în 2012. Pentru copiii născuţi până la 31 decembrie 2010 inclusiv, indemnizaţia este de 75% din media veniturilor, dar nu mai puţin de 600 lei şi nici mai mult de 3.400 lei.

PROIECT - Indemnizatia pentru cresterea copilului se va acorda doar un an

Cei care vor deveni parinti anul viitor risca sa primeasca indemnizatia de crestere a copilului pe o perioada de maximum un an, fata de doi, cat este in prezent, se arata in proiectul de Cod Social care va intra in prima lectura in guvern zilele acestea.

Ei vor avea insa dreptul la concediu de crestere a copilului in continuare, inca un an, pana cand implineste copilul doi ani, insa fara plata. In plus, noua strategie sociala face distinctie intre parintii care obtin venituri impozabile si cei care au fie au avut perioada asimilate cu venituri sau fara venituri.

Astfel, parintii care au avut venituri pentru care au platit impozit vor primi o indemnizatie de 85% din media veniturilor obtinute in ultimul an dinaintea nasterii copilului, minimum 750 de lei si maximum 4.000.

Indemnizatie de 400 de lei pentru parintii fara venituri

Cei care au avut in ultimul an indemnizatie de somaj, concedii medicale, pensie de invaliditate, au fost in somaj tehnic, in alt concediu de crestere a copilului sau au obtinut venituri din activitati profesionale in statele membre ale Uniunii Europene ar putea beneficia de o indemnizatie minima egala cu 600 de lei.

Iar, in cazul in care parintele fara venituri, care, de exemplu, intra in concediu de crestere a copilului frecventeaza, fara intrerupere, cursurile de zi ale invatamantului preuniversitar/universitar, se afla in concediu fara plata pentru a participare la cursuri de formare si perfectionare profesionala sau a terminat serviciul militar, indemnizatia acordat de stat ar urma sa fie de 400 de lei.

In oricare dintre cazuri, cuantumul indemnizatiei „se majoreaza cu suma minima primita pentru primul nascut si se acorda pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere (750, 600, sau 400lei)”, se mai arata in proiect.

Stimulent maxim de 400 de lei la intoarcerea la munca

Iar in ceea ce priveste copilul cu handicap, parintii pot sta cu el acasa, in concediu de crestere, pana la maximum doi ani si pe langa indemnizatie pot primi un sprijin financiar intre 200 si 400 de lei. Insa, indemnizatia pentru un copil cu handicap grav sau accentuat, pe care parintii il pot ingriji si dupa varsta de doi ani, pana la sapte ani, este de 450 de lei, la care se adauga un sprijin financiar care variaza intre 100 si 300, in functie de venituri.

Proiectul prevede modificari legate si de stimulentele acordate de stat parintilor care doresc sa se intoarca la munca mai repede de un an. Astfel, acesta ar urma sa se acorde pe o perioada de 12 luni, sau in cazul copilului cu handicap, pe o perioada de 24 de luni de la incetarea concediului de maternitate sau, dupa caz, de la data nasterii copilului.

Cei care se intorc la munca in primele sase luni ar primi un stimulent lunar de 100 de lei, in timp ce parintii care isi reiau activitatea profesionala ar beneficia de un stimulent din partea statului de 400 de lei pentru cele sase, respectiv 18 luni ramase, mai prevede proiectul, care este discutat in aceasta perioada cu partenerii sociali.

Ideea Codului Asistentei Sociale a fost lansata, la inceputul anului, de ministrul muncii de atunci, Mihai Seitan, fiind preluata din raportul Comisiei Prezidentiale Pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice din septembrie 2009.

Initial, oficialii Ministerului Muncii au anuntat ca acest Cod va fi prezentat guvernului in luna octombrie, insa actualul ministru, Ioan Botis, a spus ca proiectul va putea fi pus in dezbatere abia luna aceasta.

Angajata in CCC revine la serviciu inainte de termen

Intrebare:
Avem o angajata in CCC pana la data de 06.01.2010. Angajata a anuntat societatea ca doreste sa se intoarca la serviciu incepand cu data de 01.05.2009. Noi am angajat pe altcineva pe perioada determinata, pana la 06.01.2010, intrucat angajata a depus o cerere pe propria raspundere prin care solicita CCC pana la implinirea, de catre copil, a varstei de 2 ani. Cum procedam? Il concediem pe cel angajat pe perioada determinata?

Raspuns:
Conform Codului muncii, pana cand copilul implineste varsta de 2 ani angajata se poate reintoarce oricand la serviciu si poate reintra oricand in concediul de crestere si ingrijire a copilului. Deci in calitate de angajator sunteti obligat sa o reprimiti pe salariata. Salariatul angajat in locul dansei trebuia sa fie incadrat "pana la intoacererea titularului" si nu pe perioada determinata (conf art 82 alin (2) din Codul muncii). Nu-i puteti desface contractul de munca angajatului pe perioada determinata, intrucat daca acesta din urma va actioneaza in instanta are toate sansele sa castige.

In concluzie, va recomandam sa reprimiti salariata care este in concediu de crestere copil pana la doi ani pe postul pe care l-a detinut inainte sa intre in concediu si propuneti salariatului angajat cu contract de munca pe durata determinata o alta functie cu atributii conforme cu pregatirea acestuia.

UNBR a stabilit indemnizatia pentru cresterea copilului in cazul avocatilor

Incepand cu 01 octombrie 2010 cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, este de 40% din venitul de referinta pe profesie. Venitulul de referinta a fost stabilit la 2300 de lei, prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 708/2009, fiind valabil pe o perioada de un an de la data stabilirii sale.

Indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, se acorda doar asiguratilor care nu au dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului din sistemul public.

In cazul in care asiguratul beneficiaza din sistemul public de o indemnizatie pentru cresterea copilului in cuantum mai mic decat cel care se acorda in sistemul de asigurari sociale a avocatilor, se acorda diferenta dintre cele doua cuantumuri.

Pot beneficia de prezenta indemnizatie doar asiguratii care au 12 luni de stagiu de cotizare in ultimul an anterior datei nasterii copilului.
CODUL MUNCII 2010

La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, indemnizatiile pentru cresterea copilului aflate in plata se recalculeaza in conformitate cu prevederile prezentei hotarari.

Beneficiar indemnizatie CCC asociat al unei societati comerciale. Suspendarea indemnizatiei

Beneficiar indemnizatie CCC asociat al unei societati comerciale. Suspendarea indemnizatiei
Rodica Mantescu, valabil la 28-Aug-2010

Intrebare: O persoana angajata cu carte de munca la o societate intra in concediu pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani. Daca societatea incheie un contract de consultanta cu o societate comerciala la care persoana respectiva este asociat si administrator si nu are alti salariati, mai este indreptatita sa primeasca indemnizatia pentru ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani?

Raspuns:
In conformitate cu dispozitiile art. 12 alin. (2) din OUG 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, plata indemnizatiei pentru cresterea copilului se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Asadar, daca beneficiarul indemnizatiei pentru cresterea copilului realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit, plata indemnizatiei se suspenda.

Beneficiarul indemnizatiei este persoana fizica care se afla in concediu pentru cresterea copilului si, careia i se plateste efectiv indemnizatia.

Daca beneficiarul indemnizatiei este remunerat in calitate asociat sau administrator intr-o societate comerciala, plata indemnizatiei se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul realizeaza aceste venituri.

Insa, activitatea desfasurata de societatea comerciala nu se identifica cu activitatea asociatilor. Astfel, din momentul in care s-a constituit cu respectarea dispozitiilor prevazute de lege, societatea comerciala dobandeste personalitate juridica.

Societatea comerciala are o organizare de sine-statatoare si un patrimoniu propriu care nu se identifica cu cel al asociatilor.

Asa fiind, plata indemnizatiei pentru cresterea copilului de care beneficiaza asociatul si administratorul societatii comerciale nu se suspenda pentru incasarile sau profitul societatii intrucat beneficiarul indmenizatiei si societatea sunt doua persoane distincte.

De asemenea, beneficiarul indemnizatiei poate incasa dividende fara ca plata indmenizatiei sa se suspende intrucat veniturile din dividende nu sunt venituri profesionale.

Boc: Trebuie regandita indemnizatia de crestere a copilului

Potrivit premierului Boc, un nivel al cheltuielilor cu asistenţa sociala de 5% din PIB este mult prea ridicat dupa standardele internationale si dupa ceea ce-si poate permite Romania.
”Scopul nostru este dublu: pe de o parte, sa protejam persoanele cu adevarat vulnerabile - a fost si motivul pentru care a fost adoptata masura pensiei sociale minime sau a majorarii cu 15% a valorii salariului minim garantat in 2009. Deci, sa-i protejam pe cei vulnerabili de criza, pe cei vulnerabili, in aceste conditii economice grele, dar in acelasi timp sa tintim aceste ajutoare sociale spre cei care cu adevarat se afla in nevoie “, a declarat luni, in Parlament, Emil Boc.

Venitul minim garantat

”Din acest punct de vedere, Legea venitului minim garantat a fost modificata in guvern si trimisa spre aprobare la Parlament, astfel incat ajutorul social sa fie tintit spre cele mai vulnerabile grupuri sociale si care, repet, au cu adevarat nevoie de un asemenea sprijin din partea statului, fara insa sa-i incurajam sa stea cu mana intinsa si sa traiasca numai din ajutoare sociale, cand ar putea foarte bine, uneori, ca acest lucru sa fie compensat prin munca”.

Potrivit premierului, prin Codul asistentei sociale pe care Guvernul il va promova, se va impune un plafon al ajutoarelor sociale la nivel national si local pe care le poate primi o familie, ”astfel incat sa incurajam munca, pentru ca astazi exista situatii, din cauza faptului ca nu sunt centralizate aceste ajutoare sociale, primeste si de la guvern, prin Ministerul Muncii, primeste si de la administratia locala, prin primarii, ajutoare sociale care sunt uneori cu mult peste ceea ce inseamna un salariu decent in Romania”, apreciaza primul- minstru.

In opinia lui Emil Boc, acest lucru a fost posibil din cauza necorelarii diverselor politici sociale in decursul timpului. ”Prin informatizarea sistemului, fiecare va fi integrat intr-o baza de date, pe baza de CNP, si vom sti exact ce ajutor social primeste de la nivel national si local, si se va impune un plafon, peste care nu se va mai acorda sprijin social, ci dimpotriva, ti se va oferi un loc de munca.”

"Tot in acest sens, am modificat legislatia in guvern si am trimis-o spre aprobare la parlament, cu privire la alocatia complementara pentru copii, care se acorda familiilor cu mai multi copii si cu venituri putine. Nu vorbesc de alocatia universala care se da tuturor, indiferent de venit; vorbesc de alocatia complementara. Am conditionat-o de doua lucruri: de starea sociala a familiei si de prezenta la scoala a copiilor, pentru ca trebuie sa ne gandim si la acest lucru, copiii trebuie sa fie prezenti la scoala, iar orice ajutor social sa fie legat de starea sociala a familiei si de conditionarea prezentei la scoala.", a declarat premierul.

Indemnizatia de crestere a copilului

De asemenea, premierul consdiera ca "reforma asistentei sociale trebuie sa mearga mai departe si trebuie reevaluate si alte programe sociale, trebuie regandita indemnizatia de crestere a copilului si reducerea generozitatii unor indemnizatii in directia alinierii lor la standardele internationale, adica trebuie si Romania sa plateasca ceea ce isi permite si Europa sa plateasca, adica ceea ce avem ca posibilitate in plan intern, corelat cu ceea ce se intampla si in Uniunea Europeana din care facem parte si, nu in ultimul rand, inasprirea in continuare a controlului programelor expuse la frauda si erori. Aceste lucruri trebuie duse mai departe."

Somajul tehnic si concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani

20 Ianuarie 2010Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu


" Potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii[1], contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare."
Intr-un atare caz este vorba de un „somaj tehnic”, evident cu caracter temporar2.
Asa cum dispune art. 49 alin. (3) din Codul muncii, pe durata suspendarii contractelor individuale de munca pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat prestarea muncii si plata salariului, daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
In acest sens art. 53 din acelasi act normativ dispune ca exista obligatii reciproce intre parti:
Ø angajatorul va asigura salariatilor o indemnizatie ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat;
Ø salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa dispuna reinceperea activitatii.
Cauza obligatiei unei parti o constituie executarea obligatiei celeilalte.
Pe durata somajului tehnic, persoanele isi pastreaza calitatea de salariat si de asigurat in sistemele publice de asigurari, dar aceasta perioada nu constituie vechime in munca. Se pune astfel problema dreptului la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanta de uregenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului3, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.
La alin. 2 lit. k) a aceluiasi articol, se stipuleaza ca cele 12 luni mentionate pot fi constituite integral si din perioada de intrerupere temporara a activitatii, din initiativa angajatorului, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii. Este vorba de situatia reglementata de art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii – somajul tehnic.



--------------------------------------------------------------------------------

1Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003), modificata si completata ulterior.
2 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III-a, p. 490.
3 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1008 din 14.11.2005, modificata si completata ulterior.