Asigurarea de sanatate pe perioada delegatiei. Ce cheltuieli sunt deductibile fiscal?

Vom analiza mai jos modul in care se aplica tratamentul fiscal in ce priveste asigurarea de sanatate pe perioada delegatiei. Se va stabili astfel daca se pot deconta aceste asigurari personale efectuate in Romania pentru deplasarea in strainatate si acestea sunt deductibile fiscal la angajat, fiind considerat avantaj. Solutia consultantului: Angajatorul nu are obligatia de a incheia un contract de asigurarea voluntara de sanatate atunci cand dispune deplasarea salariatilor in alt stat. Salariatul poate bebeficia de serviciile medicale in baza cardului european de sanatate. Pentru a beneficia de asistenta medicala necesara in cursul sederii temporare in alt stat membru UE, salariatii trebuie sa obtina cardul european de asigurari sociale de sanatate de la casa teritoriala de asigurari de sanatate la care este asigurat. Conform prevederilor capitolului IX din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificarile si completarile ulterioare, cardul european se elibereaza asiguratului de catre casa de asigurari de sanatate la care acesta este asigurat. De la 1 ianuarie 2008 costul cardului european de asigurari de sanatate se suporta din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate. Emiterea cardului european nu poate fi refuzata de casa de asigurari de sanatate decat in situatia in care asiguratul nu face dovada platii la zi a contributiei de asigurari sociale de sanatate. Emiterea cardului european se face numai prin intermediul sistemului informatic unic national care gestioneaza aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind drepturile asiguratilor aflati in sedere temporara intr-un stat membru al Uniunii Europene. Asiguratul care solicita inlocuirea cardului european in interiorul perioadei de valabilitate stabilite prin reglementarile Uniunii Europene va putea beneficia, contra cost, de un alt card a carui perioada de valabilitate nu va putea depasi perioada de valabilitate a cardului initial. Datele solicitate de casele de asigurari de sanatate emitente ale cardului european, precum si de alte institutii care manipuleaza aceste informatii se supun legislatiei referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal. In cazul in care circumstante exceptionale impiedica eliberarea cardului european, casa de asigurari de sanatate va elibera un certificat inlocuitor provizoriu cu o perioada de valabilitate stabilita conform art. 323. Modelul certificatului provizoriu se aproba prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Cardul european se elibereaza numai in situatia deplasarii asiguratului pentru sedere temporara intr-un stat membru al Uniunii Europene. Perioada de valabilitate a cardului european este stabilita astfel incat sa acopere perioada de timp necesara sederii temporare, dar nu poate depasi 6 luni de la data emiterii. Cardul european poate fi utilizat de catre asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania numai pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Cardul european nu produce efecte pe teritoriul Romaniei si nu creeaza nici o obligatie pentru furnizorii de servicii medicale din Romania. Cardul european confera dreptul pentru asigurat de a beneficia de asistenta medicala necesara in cursul unei sederi temporare intr-un stat membru al Uniunii Europene. Cheltuielile ocazionate de asistenta medicala vor fi rambursate de casa de asigurari de sanatate emitenta a cardului, prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Asistenta medicala nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar din punct de vedere medical in timpul sederii temporare.Cardul european se emite individual pentru fiecare asigurat care il solicita. Cardul european nu acopera situatia in care asiguratul se deplaseaza intr-un stat membru al Uniunii Europene in vederea beneficierii de tratament medical. Caracteristicile tehnice ale cardului european, precum si modalitatile de elaborare si implementare ale acestuia se aproba prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Daca salariatii vor locui in statul membru UE in care vor lucra, pentru a primi asistenta medicala in acest stat, anterior plecarii din Romania trebuie sa solicite de la casa teritoriala de asigurari de sanatate unde sunt asigurati documentul portabil S1. Conform art. 343 alin. (1) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot sa incheie contracte de asigurare voluntara de sanatate pentru angajatii lor, individual sau in grup, acordate ca beneficii aditionale la drepturile salariale ale acestora, in scopul atragerii si stabilizarii personalului angajat. Potrivit art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate sunt deductibile limitat la deductibilitatea profitului impozabil, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Normele metodologice date in aplicarea acestui articol stabilesc ca sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea 571/2003privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor. Asadar, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator in numele angajatilor, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat - comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor. Din punct de vedere al impozitului pe venit, conform pct. 70 din Titlul III al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, constituie avantaj contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie. Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul: - pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare; - pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal. In ceea ce priveste contributiile sociale, art. 296 indice 15 lit. p) pct. 5 din Codul fiscal, contributiile platite la fondurile de pensii ocupationale, contributiile platite la fondurile de pensii facultative, primele aferente asigurarilor profesionale si asigurarilor voluntare de sanatate, suportate de angajator pentru salariatii proprii, in limitele de deductibilitate prevazute de lege, dupa caz. Conform art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, sunt deductibile in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Asadar, primele de asigurare voluntara de sanatate nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale in limita echivalentului in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant si sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Timpul de lucru in delegatie. Cand poate intra in conflict cu durata din contract?

In masura in care un angajat are deplasari in teritoriu circa 10-12 zile/luna pentru care primeste diurna (calculata la timp de minim 12 ore intre plecare si sosire), vom stabili daca acest fapt intra in conflict cu faptul ca in CIM se stipuleaza o durata a timpului de lucru de 8 ore/zi, 40 ore/saptamana? Solutia consultantului: Delegarea presupune schimbarea unui singur element al contractului individual de munca, respectiv locul muncii. Prin urmare, durata timpului de lucru, ca de altfel orice alt element al contractului individual de munca, nu se poate modifica prin efectul delegarii. De asemenea, prevederile Codului muncii referitoare la durata normala a timpului de lucru si durata maxima a timpului de lucru trebuiesc respectate si in perioada in care salariatul se afla in delegatie. Orele suplimentare pot fi efectuate numai cu acordul salariatului, inclusiv in situatia in care se afla in delegatie. De aceea, salariatul va efectua ore suplimentare in delegatie numai daca isi da acordul si numai cu respectarea duratei maxime a timpului de lucru de 48 de ore pe saptamana ce include si orele suplimentare. Conform art. 111 din Codul muncii, timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. Astfel, daca, aflandu-se in delegatie, salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale in afara duratei normale a timpului de lucru, munca astfel prestata este considerata munca suplimentara in baza art. 120 alin. (1) din Codul muncii. Nu constituie timp de lucru, timpul pe care salariatul, de exemplu, il petrece pe drum pentru a ajunge si a se inapoia de la locul unde este delegat. In consecinta, nu tot intervalul de timp cuprins intre ora de plecare si ora de inapoiere din delegatie constituie timp de lucru, ci numai intervalul de timp in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale.

Prin delegatie se modifica si durata timpului de lucru?

Analizam cazul unui salariat care este delegat pe o perioada de 11 zile (inclusiv sambata si duminica). Pentru perioada pentru care primeste diurna, din punct de vedere al salarizarii, vom vedea cum se inregistreaza orele respective si cum se remunereaza. Solutia consultantului: Delegarea presupune schimbarea unui singur element al contractului individual de munca, respectiv locul muncii. Prin urmare, durata timpului de lucru, ca de altfel orice alt element al contractului individual de munca, nu se poate modifica prin efectul delegarii. De asemenea, prevederile Codului muncii referitoare la repausul saptamanal trebuiesc respectate si in perioada in care salariatul se afla in delegatie. Conform art. 111 din Codul muncii, timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. In consecinta, nu tot intervalul de timp cuprins intre ora de plecare si ora de inapoiere din delegatie constituie timp de lucru, ci numai intervalul de timp in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale. Nu constituie timp de lucru, zilele libere de care salariatul beneficiaza in perioada in care este delegat cum este cazul zilelor de repaus saptamanal. Astfel, in zilele de sambata si duminica din intervalul de timp cuprins intre ora de plecare si ora de inapoiere, salariatul va beneficia de repaus saptamanal. In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal va fi acordat in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatul va beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. Prin urmare, zilele de sambata si duminica din perioada de delegare constituie zile de repaus saptamanal, daca salariatului i se acorda repaus saptamanal in aceste doua zile. Daca, in zilele de sambata si duminica, salariatul aflat in delegatie presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, aceasta perioada constituie timp de lucru. In acest caz, asa cum am aratat, repausul saptamanal va fi acordat in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatul va beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.