Munca in ture de 12 cu 24. Sporul de noapte si repausul saptamanal

Legiuitorul a prevazut posibilitatea duratei timpului zilnic de lucru mai mare decat 8 ore/zi, de exemplu programul de lucru de 12 ore. In acest sens art. 112 alin. (2) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste ca durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore. Indiferent de organizarea timpului de lucru salariatii au dreptul la acordarea in natura a repausului saptamanal de doua zile consecutive. Potrivit art. 137 alin. (1) din Codul muncii, republicat, repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. Atata timp cat in privinta salariatilor ce lucreaza dupa un program de lucru in ture nu este prevazuta vreo exceptie de la aplicarea acestor dispozitii legale, apreciem ca si acestia au dreptul la repaus saptamanal. Asadar, indiferent de modalitatea de organizare a timpului de lucru salariatii au dreptul la acordarea in natura a repausului saptamanal in doua zile consecutive din cadrul saptamanii. In doua situatii prevazute de art. 137 alin. (2) din Codul muncii, republicat, repausul saptamanal se poate acorda in alte zile decat sambata si duminica: a) in cazul in care ar prejudicia interesul public; b) in cazul in care ar prejudicia desfasurarea normala a activitatii. In aceste situatii repausul saptamanal poate fi acordat in alte zile consecutive decat sambata si duminica si precizate in contractul colectiv de munca sau in regulamentul intern, in conformitate cu dispozitiile art. 137 alin. (2) din Codul muncii, republicat. In cazul in care angajatorul nu poate acorda repausul saptamanal in zilele de sambata si duminica atunci, in conformitate cu dispozitiile art. 137 alin. (3) din Codul muncii, republicat, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. De asemenea, la stabilirea programului de lucru veti tine seama ca perioadele de lucru de 12 ore sa fie urmate de perioade de repaus de 24 de ore. Totodata, veti respecta regula impusa de Codul muncii la art. 112 conform careia durata normala a timpului de lucru este 40 de ore pe saptamana. In consecinta, veti stabili programul de lucru al salariatilor care presteaza activitate “in ture”, astfel incat, durata muncii sa nu depaseasca 40 de ore pe saptamana, salariatii sa beneficieze de doua zile de repaus saptamanal conform celor mai sus expuse, precum si de perioade de repaus de 24 de ore atunci cand ziua de lucru este de 12 ore. Cu privire la sporul de noapte, munca prestata intre orele 22.00 – 6.00 (cu posibilitatea abaterii cu o ora in plus sau in minus fata de aceste limite) este considerata munca de noapte, conform dispozitiilor art. 122 alin. (1) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit dispozitiilor art. 123 din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare salariatii de noapte beneficiaza: a) fie de program redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza; b) fie de un spor la salariu de minimum 25% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata. Astfel sporul pentru munca de noapte se calculeaza in raport de fiecare ora de munca prestata in intervalul 22.00 – 6.00. Daca, de exemplu, salariatul lucreaza de la ora 22.00 la ora 10.00, atunci poate beneficia de spor pentru munca de noapte pentru cele 8 ore prestate in intervalul 22.00 – 6.00.

Munca in ture. Concediu de odihna

Intrebare: In conditiile in care un salariat lucreaza in ture de 12/24 - 12/48, tura lui cade in weekend si doreste concediu fix sambata si duminica - cum se va intocmi cererea de concediu? Cate zile de concediu de odihna se scad, avand in vedere faptul ca cele doua zile de lucru totalizeaza 24 ore? Raspuns: Pentru calculul anumitor perioade din Codul muncii, legiuitorul roman foloseste ca reper atat zilele lucratoare (de ex.: un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare in caz de concediere – art. 75 alin. (1), cat si zilele calendaristice (de ex.: 60 de zile calendaristice in cazul compensarii muncii suplimentare prin ore libere platite – art. 122 alin. (1)). Potrivit art. 145 alin. (1) din Codul muncii republicat, durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic, in conformitate cu art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat. Conform alin. (3) din acelasi articol, sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual. Prin urmare, calculul concediului de odihna se efectueaza pe zile lucratoare, nu pe zile calendaristice. Asadar, fara a distinge in functie de modalitatea de organizare a timpului de lucru, legea prevede ca salariatii au dreptul la concediu de odihna anual de 20 de zile lucratoare. Cu alte cuvinte, si salariatii care lucreaza in ture au dreptul la concediu de odihna anual de 20 de zile lucratoare, atata timp cat legiuitorul nu a inteles sa reglementeze in mod special concediul de odihna la care au dreptul salariatii al caror program de lucru este organizat in ture. Dar au dreptul, totodata, si la repaus saptamanal de 2 zile, care se acorda de regula sambata si duminica. Daca repausul saptamanal nu se acorda sambata si duminica, atunci salariatul va beneficia de alte 2 zile consecutive de repaus saptamanal, plus un spor la salariu. In sensul juridic comun acceptat de practica, zile lucratoare sunt cele 5 zile calendaristice ale saptamanii de luni pana vineri care nu reprezinta repaus saptamanal, cele 2 zile calendaristice de repaus saptamanal fiind deci zile nelucratoare. Astfel, calculul concediului de odihna se realizeaza prin scaderea dintr-o anumita perioada calendaristica a zilelor nelucratoare si a celor prevazute la art. 145 alin. (3) din Codul muncii republicat, astfel incat sa rezulte 20 de zile lucratoare acordate salariatului, ca minim al duratei concediului de odihna anual. Cu alte cuvinte, concediul de odihna se acorda in zile lucratoare, excluzandu-se din sirul lor zilele nelucratoare. In speta prezentata, daca concediul de odihna se calculeaza de luni pana vineri, sambata si duminica sunt zile nelucratoare, iar acordarea concediului de odihna nu se poate realiza in zile nelucratoare, iar pe cale de consecinta nici cererea de concediu nu poate fi intocmita pentru acordarea concediului in zile nelucratoare. Cand activitatea se desfasoara in ture, salariatul se prezinta la lucru dupa efectuarea concediului de odihna conform programarii cuprinse in graficul de lucru intocmit de angajator pentru salariatii ce desfasoara activitate in ture. Astfel, apreciem ca, teoretic, salariatul se poate prezenta la lucru cel mai devreme in urmatoarea zi dupa ultima zi de concediu de odihna. Practic se va avea in vedere programarea intocmita de angajator. Dupa cum rezulta din dispozitiile legale anterior enuntate, concediul de odihna nu se calculeaza in raport de orele lucratoare. Astfel, fie ca lucreaza in program normal de lucru, fie ca lucreaza in ture, salariatul are dreptul la minim 20 de zile lucratoare de concediu de odihna anual. Pe cale de consecinta, calculul concediului de odihna nu se realizeaza in functie de orele de munca totalizate de acesta pe fiecare tura, ci in functie de zilele lucratoare.

Munca in ture si ore suplimentare

Intrebare Salariatii unei societati cu program de lucru in ture, efectueaza si munca suplimentara. In contractul colectiv aplicabil este stipulat ca in cazul in care, compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de lege, munca suplimentara va fi platita cu un spor de 100%. Daca un salariat a realizat 184 ore intr-o luna din care 8 suplimentare, concret cate ore va fi platit in luna respectiva fara ore suplimentare? Solutia specialistului Astfel cum prevede art. 120 alin. (1) din Codul muncii, munca suplimentara este munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112. Potrivit art. 122 munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. Art. 123 stabileste ca, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. Munca in ture nu constituie o exceptie de la prevederile legale stabilite de Codul muncii , cu privire la munca suplimentara, repausul saptamanal, perioada de repaus obligatorie dupa ziua de munca de 12 ore. In practica, in cazul muncii in ture se intalnesc situatii in care numarul zilelor in care salariatul presteaza activitate nu corespunde cu numarul zilelor lucratoare ale lunii. Cuantumul salariului nu variaza in functie de numarul de ore lucratoare din luna respectiva. In consecinta, la stabilirea salariului numarul de ore lucrate se raporteaza la numarul orelor lucratoare ale lunii, conform programului de lucru. Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara. Ca atare, orele suplimentare se stabilesc pe baza duratei normale a timpului de munca saptamanal. Orele suplimentare astfel stabilite se compenseaza in conditiile prevazute de art. 122 – 123 din Codul muncii, mai sus redate.

Acordarea unei perioade de repaus dupa un program de lucru de 12 ore

legislatiamuncii.ro Intrebare: Formatia de sondori lucreaza de luni pana vineri, 8 ore/zi in doua schimburi de la 8-16 si de la 16-24, sambata si duminica liber. Pentru o perioada de aproximativ 2 luni, vrem sa lucram cu formatia la tura continua cu un program de lucru de 12 ore/zi, timp de 5 zile consecutive, avand apoi 5 zile repaus. In ce conditii si ce aprobari imi trebuie pentru a lucra 5 zile cate 12 ore/zi dupa care 5 zile repaus acasa, tinand cont ca in contractul colectiv de munca avem stipulat ca durata normala a timpului de munca este de 8 ore/zi dar pot fi si exceptii iar exceptiile pot fi determinate numai de existenta unor activitati ce impun organizari specifice a timpului de munca iar aplicarea unei organizari specifice a timpului de munca se face cu acordul organizatiei sindicale. Raspuns: Conform art. 132 alin. (1) din Legea 62/2011 a dialogului social, clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege. Totodata conform alin. (2) al aceluiasi articol, la incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter minimal. Cu privire la zilnica a timpului de lucru dispozitiile art. 115 alin. (2) din Codul muncii stabilesc in mod imperativ ca durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore. Legiuitorul nu a stabilit exceptii de la aceasta regula asa cum, de exemplu, a stabilit in cazul zilelor de repaus saptamanal care, potrivit art. 137 alin. (4) pot fi scordate, in situatii de exceptie, cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. Prin urmare, avand in vedere cele mai sus expuse, prin contractul colectiv de munca nu se poate deroga in defavoarea salariatilor de la prevederea legala potrivit careia durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore respectiv in sensul de a stabili o perioada de repaus mai mica de 24 de ore atunci cand munca este prestata 12 ore. Data aparitiei: 25 Mai 2012

Munca suplimentara se raporteaza la saptamana de lucru

legislatiamuncii.ro Intrebare: Formatia de sondori lucreaza de luni pana vineri, 8 ore/zi in doua schimburi de la 8-16 si de la 16-24, sambata si duminica liber. Pentru o perioada de aproximativ 2 luni, vrem sa lucram cu formatia la tura continua cu un program de lucru de 12 ore/zi, timp de 5 zile consecutive, avand apoi 5 zile repaus. In ce conditii si ce aprobari imi trebuie pentru a lucra 5 zile cate 12 ore/zi dupa care 5 zile repaus acasa, tinand cont ca in contractul colectiv de munca avem stipulat ca durata normala a timpului de munca este de 8 ore/zi dar pot fi si exceptii iar exceptiile pot fi determinate numai de existenta unor activitati ce impun organizari specifice a timpului de munca iar aplicarea unei organizari specifice a timpului de munca se face cu acordul organizatiei sindicale. Raspuns: Conform art. 132 alin. (1) din Legea 62/2011 a dialogului social, clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege. Totodata conform alin. (2) al aceluiasi articol, la incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter minimal. Cu privire la zilnica a timpului de lucru dispozitiile art. 115 alin. (2) din Codul muncii stabilesc in mod imperativ ca durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore. Legiuitorul nu a stabilit exceptii de la aceasta regula asa cum, de exemplu, a stabilit in cazul zilelor de repaus saptamanal care, potrivit art. 137 alin. (4) pot fi scordate, in situatii de exceptie, cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. Prin urmare, avand in vedere cele mai sus expuse, prin contractul colectiv de munca nu se poate deroga in defavoarea salariatilor de la prevederea legala potrivit careia durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore respectiv in sensul de a stabili o perioada de repaus mai mica de 24 de ore atunci cand munca este prestata 12 ore. Data aparitiei: 25 Mai 2012

Munca in ture. Orele suplimentare

Intrebare:
1. In octombrie 2010 au fost 21 zile lucratoare, adica 168 ore. Un angajat care lucreaza in ture a venit la serviciu astfel: 200 ore in luna octombrie, din care 79 ore sambata si duminica. Intrebare: cum se impart cele 200 de ore, 168 regie, 32 suplimentare si 79 sambata-duminica sau 168 regie, 32 suplimentare si 47 sambata-duminica ( 79-32=47 )?

2. Orele suplimentare care rezulta din sambete si duminici se calculeaza si la ore suplimentare si la ore de sambata si duminica sau doar la ore suplimentare? Adica din 200 ore, 32 sunt sambata-duminica, dar si suplimentare, cum se calculeaza?

Pune si tu o intrebare Specialistilor in Legislatia Muncii
Detalii Click Aici

Raspuns:
Conform art. 10 alin. (7) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national, la locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista posibilitatea incadrarii in durata normala a timpului zilnic de lucru, se pot stabili forme specifice de organizare a acestuia, dupa caz, in tura, tura continua,turnus, program fractionat.
Art. 117 alin. (1) din Codul muncii prevede ca munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 109 (peste 40 de ore), este considerata munca suplimentara.

Aceasta regula se aplica si in situatia in care datorita specificului activitatii munca este organizata in tura, tura continua, turnus, program fractionat.

Posibilitatea existentei undei durate zilnice a timpului de munca mai mare de 8 ore este prevazuta de art.112 din Codul muncii. Atunci cand aceasta durata este de 12 ore trebuie sa urmeze o perioada de repaus de 24 de ore.

Asadar, in cazul in care, datorita specificului activitatii, programul de lucru este astfel stabilit incat durate zilei de munca este mai mare de 8 ore, timpul de lucru in celelalte zile lucratoare trebuie sa fie stabilit fara a se depasi, conform ar. 110 alin.(2) din Codul muncii, 40 de ore pe saptamana.

Munca prestata de salariat la solicitarea angajatorului in afara duratei programului normal de lucru respectiv de 40 de ore pe saptamana, reprezinta ore suplimentare.
In cazul formelor specifice de organizare a timpului de lucru(tura, tura continua,turnus, program fractionat) nu constituie ore suplimentare orele care depasesc durata legala zilnica a timpului de munca (de 8 ore) in cadrul programului de lucru saptamanal de 40 de ore. Insa, orele care depasesc programul de lucru saptamanal de 40 de ore sunt ore suplimentare.

Dispozitiile legale referitoare la munca suplimentara prevazute de Codul muncii si de contractele colective de munca nu se confunda cu dispozitiile legale referitoare la munca in zilele de repaus saptamanal.

Cu privire la repausul saptamanal, art.132 din Codul muncii stabileste ca acesta se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.

In doua ipoteze - pericolul de a se prejudicia intresul public sau pericolul de a se periclita desfasurarea normala a activitatii-conform art.132 alin.(2) din Codul muncii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern.

In aceasta situatie, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca(art.132 alin.3).
In plus, art. 132 alin.(4) stabileste ca, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2) respectiv, dublul sporului de 100 % din salariu de baza.

In concluzie, chiar daca in anumite conditii, repausul saptamanal se poate acorda si in alte zile decat sambata si duminica, acordarea sa este intotdeauna obligatorie.
Astfel, salariatilor trebuie sa li se acorde saptamanal doua zile libere. Daca aceste zile nu sunt acordate sambata si duminica, salariatii au dreptul la un spor stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. Numai in situatia de exceptie stabilita de art. 132 alin.(4) zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.

Orele in care salariatul presteaza munca in afara duratei programului normal de lucru respectiv de 40 de ore pe saptamana, reprezinta ore suplimentare.