Munca in ture de 12 cu 24. Sporul de noapte si repausul saptamanal

Legiuitorul a prevazut posibilitatea duratei timpului zilnic de lucru mai mare decat 8 ore/zi, de exemplu programul de lucru de 12 ore. In acest sens art. 112 alin. (2) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste ca durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore. Indiferent de organizarea timpului de lucru salariatii au dreptul la acordarea in natura a repausului saptamanal de doua zile consecutive. Potrivit art. 137 alin. (1) din Codul muncii, republicat, repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. Atata timp cat in privinta salariatilor ce lucreaza dupa un program de lucru in ture nu este prevazuta vreo exceptie de la aplicarea acestor dispozitii legale, apreciem ca si acestia au dreptul la repaus saptamanal. Asadar, indiferent de modalitatea de organizare a timpului de lucru salariatii au dreptul la acordarea in natura a repausului saptamanal in doua zile consecutive din cadrul saptamanii. In doua situatii prevazute de art. 137 alin. (2) din Codul muncii, republicat, repausul saptamanal se poate acorda in alte zile decat sambata si duminica: a) in cazul in care ar prejudicia interesul public; b) in cazul in care ar prejudicia desfasurarea normala a activitatii. In aceste situatii repausul saptamanal poate fi acordat in alte zile consecutive decat sambata si duminica si precizate in contractul colectiv de munca sau in regulamentul intern, in conformitate cu dispozitiile art. 137 alin. (2) din Codul muncii, republicat. In cazul in care angajatorul nu poate acorda repausul saptamanal in zilele de sambata si duminica atunci, in conformitate cu dispozitiile art. 137 alin. (3) din Codul muncii, republicat, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. De asemenea, la stabilirea programului de lucru veti tine seama ca perioadele de lucru de 12 ore sa fie urmate de perioade de repaus de 24 de ore. Totodata, veti respecta regula impusa de Codul muncii la art. 112 conform careia durata normala a timpului de lucru este 40 de ore pe saptamana. In consecinta, veti stabili programul de lucru al salariatilor care presteaza activitate “in ture”, astfel incat, durata muncii sa nu depaseasca 40 de ore pe saptamana, salariatii sa beneficieze de doua zile de repaus saptamanal conform celor mai sus expuse, precum si de perioade de repaus de 24 de ore atunci cand ziua de lucru este de 12 ore. Cu privire la sporul de noapte, munca prestata intre orele 22.00 – 6.00 (cu posibilitatea abaterii cu o ora in plus sau in minus fata de aceste limite) este considerata munca de noapte, conform dispozitiilor art. 122 alin. (1) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit dispozitiilor art. 123 din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare salariatii de noapte beneficiaza: a) fie de program redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza; b) fie de un spor la salariu de minimum 25% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata. Astfel sporul pentru munca de noapte se calculeaza in raport de fiecare ora de munca prestata in intervalul 22.00 – 6.00. Daca, de exemplu, salariatul lucreaza de la ora 22.00 la ora 10.00, atunci poate beneficia de spor pentru munca de noapte pentru cele 8 ore prestate in intervalul 22.00 – 6.00.

Munca suplimentara si munca prestata in zilele de repaus saptamanal. Cum facem plata?

Vom analiza mai jos cazul unei societati in cadrul careia activitatea este organizata in 4 schimburi cu flux continuu, personalul lucrand si in zilele de weekend. Nu pot fi astfel acordate toate zilele libere pentru tot personalul si se lucreaza astfel si ore suplimentare. Vom vedea cum se vor plati orele lucrate sambata si duminica, precum si orele aferente liberelor neacordate conform Codului muncii. Solutia consultantului: Potrivit art. 120 alin. (1) din Codul muncii, republicat, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara. Art. 112 alin. (1) din cod prevede ca pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. Conform acestor dispozitii legale, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal de 40 de ore pe saptamana este considerata munca suplimentara. Asadar, aprecierea muncii prestate de salariat ca fiind munca suplimentara se face in raport de saptamana de lucru ca unitate de timp. Prin urmare, daca salariatul presteaza activitate peste 40 de ore pe saptamana, ceea ce trece de 40 de ore pe saptamana reprezinta munca suplimentara. Conform art. 122 din Codul muncii, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. Art. 123 stabileste ca, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. Asadar, orele suplimentare efectuate de catre angajat se vor compensa cu ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice. In situatia in care nu este posibila compensarea prin ore libere platite, salariatul beneficiaza de: - salariul corespunzator pentru orele lucrate suplimentar si - un spor pentru munca suplimentara stabilit prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, spor ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. In ceea ce priveste munca prestata in zilele de sambata si duminica sunt aplicabile drepturile prevazute la art. 137 din Codul muncii. Astfel, art.137 din Codul muncii stabileste ca acesta se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. In doua ipoteze - pericolul de a se prejudicia intresul public sau pericolul de a se periclita desfasurarea normala a activitatii-conform art.137 alin.(2) din Codul muncii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern. In aceasta situatie, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca(art.137 alin.3). In plus, art. 137 alin.(4) stabileste ca, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2). Asadar, salariatului care presteaza activitate sambata si duminica trebuie sa i se acorde 2 zile libere cumulate, in aceeasi saptamana. Prin exceptie, asa cum am aratat, zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In plus, acesta va primi un spor al carui cuantum este stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. Mentionam ca nu este reglementat legal un cuantum minim al acestui spor, ci legiuitorul a lasat partilor libertate deplina in stabilirea cuantumului sporului. Presupunand ca pentru prestarea activitatilor in zilele de sambata si duminica salariatul beneficiaza de un spor de 1% din salariul de baza, stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca, situatia este urmatoarea: Salariu tarifar : 750 RON Spor de week-end 1% : 750 RON x 1% = 7,5 lei

Dreptul la repaus zilnic si saptamanal

In ansamblul sau, reglementarea dreptului la odihna este construita pe ideea fundamentala ca acest drept nu raspunde numai unui interes personal, ci face parte integranta din masurile de ocrotire si de garantare a dreptului la munca. De aici si sanctiunea severa - nulitatea absoluta a oricarei conventii prin care se renunta total sau in parte la dreptul la concediul de odihna. Astfel, dreptul la odihna este garantat prin: a) stabilirea duratei maxime a zile de munca de 8 ore; b) a repausului saptamanal si a concediilor anuale platite; c) durata redusa a timpului de lucru pentru salariatii care lucreaza in conditii speciale sau deosebite, vatamatoare, grele sau periculoase, si pentru tineri; d) reducerea, de regula, a duratei timpului de lucru in timpul noptii; e) reglementarea pauzei de masa in cursul programului de lucru etc . a) In cursul programului de lucru se acorda o pauza pentru masa, care nu se include in durata timpului de munca (art. 134 din Codul muncii); in unitatile in care nu se poate intrerupe lucrul se va da posibilitatea ca masa sa fie luata in timpul serviciului. Drept, drept, dar practica... Natural, daca una ori mai multe persoane, avand programul de lucru de 4 ore, lucreaza intr-o anumita unitate sau intr-un anumit compartiment in care, pentru intreg personalul, toata activitatea se intrerupe, in acelasi timp, in vederea pauzei de masa, programul celor care lucreaza 4 ore urmeaza a fi in asa fel stabilit, pentru a nu se ajunge ca o parte din timpul lor de munca sa se suprapuna peste pauza de masa si, ca atare, practic, sa nu fie in masura sa poata lucra in acest interval, munca lor fiind in directa legatura cu a personalului care se afla in pauza. b) Intre sfarsitul programului de lucru dintr-o zi si inceputul programului de lucru din ziua urmatoare trebuie sa existe, de regula, un interval de cel putin 12 ore consecutive, cu exceptia prevazuta de art. 135 alin. (2) din Codul muncii republicat. c) Potrivit art. 137 alin. (1) din Codul muncii, salariatul are dreptul, in fiecare saptamana, la un repaus de doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. Problema Intrebarea este daca dispozitiile art. 137 alin. 2 din Codul muncii republicat - privind posibilitatea acordarii repausului saptamanal in alte zile decat sambata si duminica, sunt incidente, in principiu, si in cazul zilelor de sarbatori legale si al celorlalte zile in care, potrivit legii, nu se lucreaza. Intr-o interpretare literala, s-a putea sustine ca se impune raspunsul negativ, tinandu-se seama ca reglementarea mentionata - cu caracter de exceptie - fiind situata in alin. 2 al art. 137 si referindu-se, exclusiv, la ziua de repaus saptamanal, ea nu ar putea fi extinsa si la zilele de sarbatoare legala. Cu toate acestea s-a considerat de literatura de specialitate ca solutia contrara este cea corecta, interpretarea rationala urmand a prevala fata de cea literala . In practica, cel mai adesea zilele de sarbatoare legala sunt asimilate zilelor de sambata-duminica.

Delegare in zilele de repaus saptamanal | Plata orelor suplimentare

Vom stabili mai jos daca in cazul in care un angajat este delegat in alta localitate pentru o perioada de o saptamana sa reprezinte firma la un targ industrial (inclusiv sambata si duminica adica in zilele de repaus) se considera ore suplimentare zilele de sambata si duminica, stabilind totodata si cum vor fi platite acestea. Solutia consultantului: Delegarea presupune schimbarea unui singur element al contractului individual de munca, respectiv locul muncii. Prin urmare, durata timpului de lucru, ca de altfel orice alt element al contractului individual de munca, nu se poate modifica prin efectul delegarii. De asemenea, prevederile Codului muncii referitoare la repausul saptamanal trebuie respectate si in perioada in care salariatul se afla in delegatie. Potrivit art. 119 din Codul muncii , republicat, angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat. Asadar, angajatorul are obligatia de a tine evidenta timpului de munca al salariatilor. Timpul de munca este definit la art. 111 din Codul muncii , republicat, ca fiind orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. Astfel, constituie timp de lucru intervalul de timp in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale. Pe cale de consecinta nu constituie timp de lucru, zilele libere de care salariatul beneficiaza in perioada in care este delegat cum este cazul zilelor de repaus saptamanal. In cazul in care, repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal va fi acordat in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatul va beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. Prin urmare, zilele de sambata si duminica din perioada de delegare constituie zile de repaus saptamanal daca salariatului i se acorda repaus saptamanal in aceste doua zile. Daca insa in zilele de sambata si duminica, salariatul aflat in delegatie presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, aceasta perioada constituie timp de lucru. In concluzie, in cazul in care salariatul este delegat din pontaj trebuie sa reiasa orele de munca prestate in delegatie, in speta, inclusiv in zilele de sambata si duminica daca acesta constituie timp de lucru in sensul dispozitiilor art. 111 din Codul muncii, republicat situatie in care salariatul beneficiaza atat de diurna cat si de doua zile libere.

Noi reglementari privind Repausul saptamanal

Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica, potrivit art. 137 alin. (2) din Codul muncii. El are ca scop odihna si recuperarea salariatului ca urmare a efortului depus in saptamana de lucru de 5 zile. In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Din interpretarea dispozitiilor Codului muncii, rezulta ca repausul saptamanal se acorda pe zile intregi: sambata si duminica, duminica si luni, luni si marti etc. In situatia in care repausul saptamanal se acorda in alte zile decat sambata si duminica, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. Prevederea din Codul muncii nu indica un cuantum minim al sporului, insa din interpretarea textului de lege rezulta ca negocierea unui astfel de spor este totusi obligatorie. Indiferent de zilele in care se acorda repausul, acesta trebuie acordat in fiecare saptamana. In situatii de exceptie, zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice. Acordarea cumulata a repausului saptamanal se poate face numai cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. Exemplu: Daca in luna iunie 2012 angajatorul are de onorat un contract de care depinde in mare masura redresarea situatiei economico-financiare, conducerea unitatii poate avea in vedere suspendarea acordarii zilelor de repaus sambata si duminica, asa cum au fost stabilite prin regulament intern. In acest scop se solicita inspectoratului teritorial de munca autorizarea in vederea acordarii cumulate a repausului saptamanal. In masura in care s-a obtinut autorizarea, unitatea poate suspenda acordarea repausului in zilele de 1 si 2, respectiv 8 si 9 iunie, urmand ca in saptamana urmatoare sa acorde repausul saptamanal normal, urmat de inca 4 zile de repaus (in zilele de 17-20 noiembrie) pentru cele lucrate in zilele de 1, 2, 8 si 9 iunie. Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda cumulat au dreptul la un spor de 150% din salariul de baza. Codul muncii prevede, de asemenea, suspendarea acordarii repausului saptamanal pentru personalul necesar in vederea realizarii unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru: organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului; pentru evitarea unor accidente iminente; pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii. Salariatii al caror repaus saptamanal a fost astfel suspendat au dreptul la un spor de 150% din salariul de baza. In practica, se face urmatoarea distinctie: orele prestate in mod intamplator in zile de sambata, care exced timpul normal de lucru, sunt tratate ca ore suplimentare; daca programul de lucru (reglementat inclusiv prin Regulamentul intern) prevede prestarea frecventa a muncii in zilele de sambata si duminica, atunci devine aplicabil art. 137 alin. (2) din Codul muncii si se considera ca repausul saptamanal se acorda prin compensare, in alte zile ale saptamanii. SFATUL NOSTRU! Reticentele manifestate de inspectorii de munca in raport cu prestarea muncii in zilele de sambata si duminica pot fi eliminate prin prevederea in contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate a zilelor in care se va acorda repausul saptamanal. Nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 la 3.000 lei.

Acordarea unei perioade de repaus dupa un program de lucru de 12 ore

legislatiamuncii.ro Intrebare: Formatia de sondori lucreaza de luni pana vineri, 8 ore/zi in doua schimburi de la 8-16 si de la 16-24, sambata si duminica liber. Pentru o perioada de aproximativ 2 luni, vrem sa lucram cu formatia la tura continua cu un program de lucru de 12 ore/zi, timp de 5 zile consecutive, avand apoi 5 zile repaus. In ce conditii si ce aprobari imi trebuie pentru a lucra 5 zile cate 12 ore/zi dupa care 5 zile repaus acasa, tinand cont ca in contractul colectiv de munca avem stipulat ca durata normala a timpului de munca este de 8 ore/zi dar pot fi si exceptii iar exceptiile pot fi determinate numai de existenta unor activitati ce impun organizari specifice a timpului de munca iar aplicarea unei organizari specifice a timpului de munca se face cu acordul organizatiei sindicale. Raspuns: Conform art. 132 alin. (1) din Legea 62/2011 a dialogului social, clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege. Totodata conform alin. (2) al aceluiasi articol, la incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter minimal. Cu privire la zilnica a timpului de lucru dispozitiile art. 115 alin. (2) din Codul muncii stabilesc in mod imperativ ca durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore. Legiuitorul nu a stabilit exceptii de la aceasta regula asa cum, de exemplu, a stabilit in cazul zilelor de repaus saptamanal care, potrivit art. 137 alin. (4) pot fi scordate, in situatii de exceptie, cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. Prin urmare, avand in vedere cele mai sus expuse, prin contractul colectiv de munca nu se poate deroga in defavoarea salariatilor de la prevederea legala potrivit careia durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore respectiv in sensul de a stabili o perioada de repaus mai mica de 24 de ore atunci cand munca este prestata 12 ore. Data aparitiei: 25 Mai 2012