" Intre contractul individual de munca si contractul de mandat exista o serie de asemanari, dar si deosebiri.
"
Cele mai importante asemanari sunt1:- ambele contracte presupun prestarea unei munci pentru un beneficiar, ca regula in cadrul unui program de lucru;
- atat contractul individual de munca, cat si cel de mandat au un caracter oneros; in schimbul muncii se cuvine o remuneratie (salariu);
- munca prestata constituie vechime in munca si stagiu de cotizare la sistemul de asigurari sociale etc.
Printre deosebiri, mentionam2:
- in timp ce contractul individual de munca reprezinta un acord de vointa intre salariat angajator, contractul de mandat este un acord intre administrator/director si adunarea generala, dupa caz consiliul de administratie al operatorului economic;
- contractul individual de munca presupune o relatie de subordonare intre salariat si angajator;
- in contractul de mandat, insa, partile se afla pe o pozitie relativa de egalitate, mandatarul avand independenta de a actiona asa cum crede el de cuviinta pentru a aduce la indeplinire mandatul primit;
- in timp ce contractul individual de munca se incheie, ca regula, pe durata nedeterminata, contractul de mandat se inchele pe o durata determinata (ca regula, 4 ani -durata mandatului);
- munca administratorilor/directorilor ai agentilor economici este una de conducere, dupa caz, si reprezentare, pe cand munca prestata de salariati este, in majoritatea cazurilor, una de executie;
- contractul de mandat poate inceta prin revocarea unilaterala de catre mandatar (adunarea generala/consiliul de administratie), fara ca acesta sa fie obligat sa-si motiveze hotararea. In situatia contractului individual de munca, cazurile de incetare a acestula sunt strict determinate de lege, ele putand interveni cu respectarea unei proceduri riguroase, supusa controlului judecatoresc3
1 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III-a, p. 339.
2 Ibidem.
3 A se vedea art. 55-78 din Codul muncii - Legea nr. 53/2003 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
luni, 29 iunie 2009
Somajul tehnic diminueaza perioada concediului de odihna?
Somajul tehnic diminueaza perioada concediului de odihna?
Durata suspendarii CIM ca urmare a aplicarii prevederilor art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii se va reflecta si in dreptul la concediul de odihna cuvenit salariatului, in sensul diminuarii perioadei lucrate pentru care se calculeaza acesta?
Raspuns:
Potrivit art. 140 alin. .(2) din Codul muncii, durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Intreruperea temporara a activitatii angajatorului (somajul tehnic) constituie, potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii un caz de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului.
Suspendarea contractului individual de munca are ca efect, potrivit art.49 alin. (2) Codul muncii, suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
Potrivit alin. (3) al art. 49 pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
In consecinta, exista posibilitatea ca partile sa stabileasca in contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, in regulamentul intern sau in contractul individual de munca, ca durata concediului de odihna sa nu fie afectata de perioadele in care este suspendat contractul individual de munca.
Daca partile nu au introdus in contractul colectiv de munca in regulamentul intern sau in contractul individual de munca astfel de clauze urmeaza sa se aplice art. 140 alin. (2) din Codul muncii astfel incat durata concediului de odihna va fi diminuata proportional cu zilele in care salariatul s-a aflat in somaj tehnic.
Durata suspendarii CIM ca urmare a aplicarii prevederilor art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii se va reflecta si in dreptul la concediul de odihna cuvenit salariatului, in sensul diminuarii perioadei lucrate pentru care se calculeaza acesta?
Raspuns:
Potrivit art. 140 alin. .(2) din Codul muncii, durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Intreruperea temporara a activitatii angajatorului (somajul tehnic) constituie, potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii un caz de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului.
Suspendarea contractului individual de munca are ca efect, potrivit art.49 alin. (2) Codul muncii, suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
Potrivit alin. (3) al art. 49 pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
In consecinta, exista posibilitatea ca partile sa stabileasca in contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, in regulamentul intern sau in contractul individual de munca, ca durata concediului de odihna sa nu fie afectata de perioadele in care este suspendat contractul individual de munca.
Daca partile nu au introdus in contractul colectiv de munca in regulamentul intern sau in contractul individual de munca astfel de clauze urmeaza sa se aplice art. 140 alin. (2) din Codul muncii astfel incat durata concediului de odihna va fi diminuata proportional cu zilele in care salariatul s-a aflat in somaj tehnic.
miercuri, 24 iunie 2009
Concediul fara plata pentru interese personale vs. indemnizatia de soma
24 Iunie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu
" Intrebarea cititorului: "Perioada de concediu fara plata pentru interese personale afecteaza dreptul la indemnizatia de somaj?" "
Raspuns:
Potrivit art. 5 pct. V din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, stagiul de cotizare reprezinta perioada in care s-a platit contributia de asigurari pentru somaj atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, a carei cota se aplica asupra bazei lunare de calcul, reprezentata de venitul brut realizat lunar, pentru salariatii lor.
Intrucat pe perioada concediului fara plata pentru interese personale, nu se platesc contributiile de mai sus (contractul fiind suspendat) aceasta perioada nu se ia in considerare pentru stagiul de cotizare.
In conformitate cu art. 35 alin. (1) din aceeasi lege, pentru persoanele care au avut raporturile de munca sau de serviciu suspendate, cu exceptia suspendarii pentru incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaseste 30 de zile, stagiul minim de cotizare se realizeaza prin cumularea perioadei de asigurare realizata inainte de suspendare cu perioada de asigurare realizata dupa reluarea activitatii.
" Intrebarea cititorului: "Perioada de concediu fara plata pentru interese personale afecteaza dreptul la indemnizatia de somaj?" "
Raspuns:
Potrivit art. 5 pct. V din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, stagiul de cotizare reprezinta perioada in care s-a platit contributia de asigurari pentru somaj atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, a carei cota se aplica asupra bazei lunare de calcul, reprezentata de venitul brut realizat lunar, pentru salariatii lor.
Intrucat pe perioada concediului fara plata pentru interese personale, nu se platesc contributiile de mai sus (contractul fiind suspendat) aceasta perioada nu se ia in considerare pentru stagiul de cotizare.
In conformitate cu art. 35 alin. (1) din aceeasi lege, pentru persoanele care au avut raporturile de munca sau de serviciu suspendate, cu exceptia suspendarii pentru incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaseste 30 de zile, stagiul minim de cotizare se realizeaza prin cumularea perioadei de asigurare realizata inainte de suspendare cu perioada de asigurare realizata dupa reluarea activitatii.
luni, 22 iunie 2009
Legea unica a salarizarii spre final 19/06/2009
Potrivit declaratiei facute de secretarul de stat in Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, proiectul legii unitare de salarizare in sistemul bugetar va fi prezentat miercuri in Guvern, urmand ca pana marti sa fie facuta evaluarea financiara de catre Ministerul Finantelor Publice.
Acelasi official spune ca proiectul, impreuna cu anexele, va fi publicat pe pagina de internet a Ministerului Muncii in cursul saptamanii viitoare, cel mai probabil joi.
Valentin Mocanu, secretarul de stat in Ministerul Muncii: “Avem toate informatiile necesare din partea institutiilor pentru a finaliza acest proiect, urmand ca MFP sa faca si evaluarea financiara privind impactul bugetar al aplicarii acestei legi. Inca mai sunt cateva detalii ce privesc rotunjirea unor coeficienti, insa nu se va depasi termenul de 30 iunie pe care l-am stabilit”.
Totul despre salarizare
Acelasi official spune ca proiectul, impreuna cu anexele, va fi publicat pe pagina de internet a Ministerului Muncii in cursul saptamanii viitoare, cel mai probabil joi.
Valentin Mocanu, secretarul de stat in Ministerul Muncii: “Avem toate informatiile necesare din partea institutiilor pentru a finaliza acest proiect, urmand ca MFP sa faca si evaluarea financiara privind impactul bugetar al aplicarii acestei legi. Inca mai sunt cateva detalii ce privesc rotunjirea unor coeficienti, insa nu se va depasi termenul de 30 iunie pe care l-am stabilit”.
Totul despre salarizare
Concediul de crestere a copilului, obiect de negociere la nivel european 19/06/2009
Dupa sase luni de negocieri intre partenerii sociali europeni, ieri s-a incheiat noul acord-cadru privind concediul pentru cresterea copilului, care mareste durata concediului pentru cresterea copilului de la trei la patru luni pentru fiecare parinte si se aplica tuturor lucratorilor angajati, indiferent de forma contractului lor de munca.
Acordul ofera o protectie sporita nu numai impotriva concedierilor, ci si impotriva oricarui tratament defavorabil determinat de exercitarea dreptului la concediu pentru cresterea copilului.
Vladimír Spidla, Comisarul pentru ocuparea fortei de munca, probleme sociale si egalitatea de sanse: “Acest acord dovedeste faptul ca parteneriatul social european functioneaza si produce rezultate concrete pentru lucratori si intreprinderi in Europa. Acest acord abordeaza in mod concret unul dintre obiectivele prioritare pentru egalitatea intre femei si barbati si demonstreaza vointa de a gasi solutii pentru ameliorarea echilibrului intre viata familiala si viata profesionala, tinand cont in acelasi timp de diversitatea cadrelor de reglementare nationale, de practici si de traditii”.
Acordul ofera o protectie sporita nu numai impotriva concedierilor, ci si impotriva oricarui tratament defavorabil determinat de exercitarea dreptului la concediu pentru cresterea copilului.
Vladimír Spidla, Comisarul pentru ocuparea fortei de munca, probleme sociale si egalitatea de sanse: “Acest acord dovedeste faptul ca parteneriatul social european functioneaza si produce rezultate concrete pentru lucratori si intreprinderi in Europa. Acest acord abordeaza in mod concret unul dintre obiectivele prioritare pentru egalitatea intre femei si barbati si demonstreaza vointa de a gasi solutii pentru ameliorarea echilibrului intre viata familiala si viata profesionala, tinand cont in acelasi timp de diversitatea cadrelor de reglementare nationale, de practici si de traditii”.
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca
ditorial, 22.06.2009 - Gabriela Chirazof
Asiguratii pot trece temporar in alt loc de munca daca datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat.
Daca venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii, atunci asiguratul va primi o indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca.
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.
De asemenea, asiguratul care, datorita unei boli profesionale sau datorita unui accident de munca, nu mai poate realiza durata normala de munca poate beneficia, la cerere, de o reducere cu o patrime a timpului normal de lucru.
Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care, in aceste conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca.
Indemnizatiile pentru trecerea temporara in alt loc de munca, precum si cele pentru reducerea timpului de munca se acorda pentru o perioada de cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.
Indemnizatiile se calculeaza si se platesc de catre angajatori si se deduc din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Cuantumul indemnizatiilor pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca este egal cu diferenta dintre media veniturilor brute realizate lunar din ultimele 6 luni si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.
Ordinul comun nr. 213/363/2009 al Ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministrului Sanatatii aduce o completare Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale si vine sa ne lamureasca care este cuantumul indemnizatiilor pentru stagiile de cotizare mai mici de 6 luni si cele mai mici de o luna.
Astfel, in cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, cuantumul indemnizatiilor pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca este egal cu diferenta dintre media veniturilor brute realizate lunar pe baza carora s-a achitat contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.
Daca stagiul de cotizare este mai mic de o luna, cuantumul indemnizatiilor pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca este egal cu diferenta dintre venitul lunar brut din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa se plateasca contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.
___________________________________________________________________
Legea 319/2006 comentata si explicata, formulare utile, instructiuni proprii pe CD-ul „Ghid practic de protectia muncii”. Acum cu 30% reducere de lansare.
Asiguratii pot trece temporar in alt loc de munca daca datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat.
Daca venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii, atunci asiguratul va primi o indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca.
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.
De asemenea, asiguratul care, datorita unei boli profesionale sau datorita unui accident de munca, nu mai poate realiza durata normala de munca poate beneficia, la cerere, de o reducere cu o patrime a timpului normal de lucru.
Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care, in aceste conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca.
Indemnizatiile pentru trecerea temporara in alt loc de munca, precum si cele pentru reducerea timpului de munca se acorda pentru o perioada de cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.
Indemnizatiile se calculeaza si se platesc de catre angajatori si se deduc din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Cuantumul indemnizatiilor pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca este egal cu diferenta dintre media veniturilor brute realizate lunar din ultimele 6 luni si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.
Ordinul comun nr. 213/363/2009 al Ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministrului Sanatatii aduce o completare Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale si vine sa ne lamureasca care este cuantumul indemnizatiilor pentru stagiile de cotizare mai mici de 6 luni si cele mai mici de o luna.
Astfel, in cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, cuantumul indemnizatiilor pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca este egal cu diferenta dintre media veniturilor brute realizate lunar pe baza carora s-a achitat contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.
Daca stagiul de cotizare este mai mic de o luna, cuantumul indemnizatiilor pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca este egal cu diferenta dintre venitul lunar brut din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa se plateasca contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.
___________________________________________________________________
Legea 319/2006 comentata si explicata, formulare utile, instructiuni proprii pe CD-ul „Ghid practic de protectia muncii”. Acum cu 30% reducere de lansare.
vineri, 19 iunie 2009
Venituri pt care nu se retine cass
Ordinul presedintelui Casei nationale de asigurari de sanatate nr. 903 din 19 noiembrie 2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 617/2007, publicat in Monitorul Oficial nr. 827 din 4 decembrie 2007.
Persoanele care realizeaza exclusiv venituri din salarii care, potrivit Codului fiscal, nu sunt impozabile, au obligatia platii contributiei lunare calculate la un salariu de baza minim brut pe tara. Contributia pentru aceste persoane se retine de catre angajator si se vireaza prin organele fiscale teritoriale.
Datoreaza CASS persoanele care realizeaza venituri din salarii?
Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit. Daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar
c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);
d) indemnizatiilor de somaj;
e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit. a) - d), dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;
f) veniturilor realizate din pensii.
Persoanele care realizeaza exclusiv venituri din salarii care, potrivit Codului fiscal, nu sunt impozabile, au obligatia platii contributiei lunare calculate la un salariu de baza minim brut pe tara. Contributia pentru aceste persoane se retine de catre angajator si se vireaza prin organele fiscale teritoriale.
Datoreaza CASS persoanele care realizeaza venituri din salarii?
Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit. Daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar
c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);
d) indemnizatiilor de somaj;
e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit. a) - d), dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;
f) veniturilor realizate din pensii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)