Ce documente se depun la CASMB in vederea recuperarii indemnizatiei de concediu medical (neoplazie) din FNUASS?"
Raspuns:
In conformitate cu dispozitiile art. 77 alin. (2) din Norma de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru recuperarea sumelor reprezentand indemnizatii achitate care depasesc obligatia lunara de plata a contributiei pentru concedii si indemnizatii, angajatorul depune la registratura casei de asigurari de sanatate solicitarea scrisa conform modelului prevazut in anexa nr. 12, la care se ataseaza declaratia privind obligatiile de plata catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pentru concedii si indemnizatii, precum si, dupa caz, dovada achitarii contributiei pentru concedii si indemnizatii, pentru perioada anterioara pentru care se solicita restituirea.
Astfel, veti depune la registratura casei de asigurari de sanatate urmatoarele acte:
- solicitarea scrisa conform anexei nr. 12 la Norma de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate;
- declaratia privind obligatiile de plata pentru concedii si indemnizatii;
- declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor care au beneficiat de concedii si indemnizatii;
- copii ale certificatelor medicale completate corect cu toate rubricile aferente platitorului;
- dovada achitarii contributiei pentru concedii si indemnizatii pentru perioada anterioara restituirii;
- dovada platii catre beneficiari a concediilor medicale;
joi, 15 octombrie 2009
Indemnizatia pentru cresterea copilului
Dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor profesionale realizate in ultimele 12 luni din ultimul an anterior datei nasterii copilului se acorda incepand cu luna ianuarie 2009 si persoanelor care, la data de 1 ianuarie 2009, se aflau in una dintre urmatoarele situatii:
a) in plata indemnizatiei pentru cresterea copilului;
b) in plata indemnizatiei pentru cresterea copilului in conditiile prevazute la art. 8 alin. (1);
c) in plata stimulentului lunar;
d) in concediu de maternitate si in plata indemnizatiei aferente;
e) ar fi fost indreptatite sa beneficieze de indemnizatia pentru cresterea copilului sau de stimulentul lunar si nu au solicitat acest drept;
f) cererile privind acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului nu au fost solutionate pana la data de 31 decembrie 2008 inclusiv.
(Hotararea Guvernului nr. 1.016 din 9 septembrie 2009 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.025/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 655 din 2 octombrie 2009)
a) in plata indemnizatiei pentru cresterea copilului;
b) in plata indemnizatiei pentru cresterea copilului in conditiile prevazute la art. 8 alin. (1);
c) in plata stimulentului lunar;
d) in concediu de maternitate si in plata indemnizatiei aferente;
e) ar fi fost indreptatite sa beneficieze de indemnizatia pentru cresterea copilului sau de stimulentul lunar si nu au solicitat acest drept;
f) cererile privind acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului nu au fost solutionate pana la data de 31 decembrie 2008 inclusiv.
(Hotararea Guvernului nr. 1.016 din 9 septembrie 2009 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.025/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 655 din 2 octombrie 2009)
Codul Fiscal 2010
Impozitul pe venit
Noile prevederi includ tichetele de vacanta la categoria veniturilor salariale neimpozabile si dau o o noua definitie veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor.
In plus, noile prevederi vor sa clarifice notiunile utilizate in capitolul privind impunerea veniturilor din salarii ca urmare a modificarilor din alte acte normative.
OUG nr. 109/2009 abroga prevederile cu caracter fiscal din alte acte normative si reglementeaza aspectele fiscale numai prin Codul Fiscal in vederea inlaturarii paralelismului legislativ.
Noile prevederi includ tichetele de vacanta la categoria veniturilor salariale neimpozabile si dau o o noua definitie veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor.
In plus, noile prevederi vor sa clarifice notiunile utilizate in capitolul privind impunerea veniturilor din salarii ca urmare a modificarilor din alte acte normative.
OUG nr. 109/2009 abroga prevederile cu caracter fiscal din alte acte normative si reglementeaza aspectele fiscale numai prin Codul Fiscal in vederea inlaturarii paralelismului legislativ.
luni, 12 octombrie 2009
Incetarea raportului de serviciu in timpul concediului medical acordat si de un alt angajator
12 Octombrie 2009
drd. Ana Cioriciu Stefanescu
Inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2009 privind unele masuri in domeniul functiei publice[1], art. 94 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici[2] stipula ca raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, pe o perioada mai mare de o luna, in conditiile legii.
Nu era vizata situatia in care perioada respectiva este mai mica de o luna. Intrucat in cazul incapacitatii temporare de munca nu se presteaza munca si nu se plateste salariul, din motive independente de vointa functionarului public, indiferent de numarul de zile, ne aflam tot in situatia unei suspendari de drept, din moment ce se suspenda principalele efecte ale raportului de serviciu (mentionate).
Aceasta opinie este sustinuta de noua forma a art. 94 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 188/1999 – modificata prin art. I, pct. 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2009 – potrivit caruia raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public „se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, in conditiile legii”. A disparut deci conditionarea suspendarii de perioada incapacitatii temporare de munca - mai mare de o luna.
Acestea fiind spuse, ne propunem mai departe sa analizam situatia incetarii raportului de serviciu in timpul concediului medical acordat si de un alt angajator.
Potrivit art. 33 coroborat cu art. 1 alin. (1) lit. A din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate3, pentru functionarul public care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator; la fiecare dintre acestia raportul de munca sau de serviciu fiind suspendat.
Angajatorii pot fi de drept public sau privat iar cumulul de functii este limitat de lege4.
Pe perioada suspendarii, raporturile de serviciu ale functionarilor publici nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa sau cu acordul functionarului public in cauza, asa cum stipuleaza art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.
Avand in vedere cele de mai sus, reiese ca, daca un functionar public cumuleaza functia publica cu o alta functie (de exemplu in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice, creatiei literar-artistice sau formarii profesionale a adultilor) si are ambele raporturi - de munca, respectiv de serviciu – suspendate pentru incapacitate temporara de munca, poate avea initiativa incetarii raportului de serviciu, fara ca acest aspect sa ii afecteze efectuarea concediului medical la angajatorul cu care se afla in raporturi de munca.
__
1Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 668 din 06 octombrie 2009.
2Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificata si completata ulterior.
3Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005.
4A se vedea art. 94 alin. (2), alin. (2) - indice 1 - art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, modificata si completata ulterior) si art. 24 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesionala a functionarilor publici (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665 din 24 septembrie 2008, modificata si completata ulterior).
drd. Ana Cioriciu Stefanescu
Inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2009 privind unele masuri in domeniul functiei publice[1], art. 94 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici[2] stipula ca raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, pe o perioada mai mare de o luna, in conditiile legii.
Nu era vizata situatia in care perioada respectiva este mai mica de o luna. Intrucat in cazul incapacitatii temporare de munca nu se presteaza munca si nu se plateste salariul, din motive independente de vointa functionarului public, indiferent de numarul de zile, ne aflam tot in situatia unei suspendari de drept, din moment ce se suspenda principalele efecte ale raportului de serviciu (mentionate).
Aceasta opinie este sustinuta de noua forma a art. 94 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 188/1999 – modificata prin art. I, pct. 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2009 – potrivit caruia raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public „se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, in conditiile legii”. A disparut deci conditionarea suspendarii de perioada incapacitatii temporare de munca - mai mare de o luna.
Acestea fiind spuse, ne propunem mai departe sa analizam situatia incetarii raportului de serviciu in timpul concediului medical acordat si de un alt angajator.
Potrivit art. 33 coroborat cu art. 1 alin. (1) lit. A din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate3, pentru functionarul public care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator; la fiecare dintre acestia raportul de munca sau de serviciu fiind suspendat.
Angajatorii pot fi de drept public sau privat iar cumulul de functii este limitat de lege4.
Pe perioada suspendarii, raporturile de serviciu ale functionarilor publici nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa sau cu acordul functionarului public in cauza, asa cum stipuleaza art. 96 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.
Avand in vedere cele de mai sus, reiese ca, daca un functionar public cumuleaza functia publica cu o alta functie (de exemplu in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice, creatiei literar-artistice sau formarii profesionale a adultilor) si are ambele raporturi - de munca, respectiv de serviciu – suspendate pentru incapacitate temporara de munca, poate avea initiativa incetarii raportului de serviciu, fara ca acest aspect sa ii afecteze efectuarea concediului medical la angajatorul cu care se afla in raporturi de munca.
__
1Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 668 din 06 octombrie 2009.
2Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificata si completata ulterior.
3Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005.
4A se vedea art. 94 alin. (2), alin. (2) - indice 1 - art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, modificata si completata ulterior) si art. 24 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesionala a functionarilor publici (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665 din 24 septembrie 2008, modificata si completata ulterior).
marți, 6 octombrie 2009
Functionarul public si caracteristicile sale
6 Octombrie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu
" Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici[1], defineste (in art. 2 alin. 2) functionarul public ca fiind „persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica”.[2]"
1. Notiunea de functionar public
Literatura de specialitate a caracterizat functionarul public astfel:
a) „persoana legal investita prin numire intr-o functie publica din structura unui serviciu public administrativ, in scopul indeplinirii competentei acestuia”3;
b) „persoana fizica ce face parte dintr-o autoritate sau institutie publica, aflata in raporturi ierarhice si care, a fost legal investita cu exercitiul unei functii publice, de regula, pentru o perioada de timp nedeterminata, fiind salarizata pentru activitatea depusa.”4;
c) „cetateanul numit in conditiile legii intr-o functie publica, in serviciul unei autoritati publice centrale sau locale, ori, dupa caz, intr-o institutie publica aflata sub autoritatea organelor centrale ale administratiei publice sau a consiliilor judetene ori locale”5.
Codul penal,6 prin termenul de functionar public are in vedere (art. 161) „orice persoana care exercita permanent sau temporar o insarcinare de orice natura, in serviciul vreuneia dintre unitatile la care se refera art. 159 Cod penal7, precum si „orice persoana care exercita o insarcinare in serviciul unei persoane juridice de drept privat” (art. 162).
Se observa ca intre notiunile de functionar si functionar public s-a realizat o distinctie clara, cea de „functionar” fiind folosita pentru desemnarea angajatilor din sectorul privat. Art. 159 din Codul penal dispune ca termenul public din sintagma functionar public se intelege “tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice de drept public”.
Definitia functionarului public din Codul penal este deci mult prea vasta si nu este adecvata Legii nr. 188/1999. Art. 6 din acest act normativ stipuleaza ca prevederile sale nu se aplica:
„a) personalului contractual salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor publice, care desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, paza, precum si altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica. Persoanele care ocupa aceste functii nu au calitatea de functionar public si li se aplica legislatia muncii;
b) personalului salariat incadrat, pe baza increderii personale, la cabinetul demnitarului;
c) corpului magistratilor;
d) cadrelor didactice;
e) persoanelor numite sau alese in functii de demnitate publica”.
Personalul contractual din administratia publica este destul de numeros, fiind format nu numai din cei care desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, paza – in institutiile si autoritatile publice, ci si din alte categorii de personal, in afara celor care nu exercita prerogative de putere publica potrivit art. 6 lit. a) din Legea nr. 188/1999. Totusi, diferentierea este discutabila intrucat prerogativele mentionate sunt exercitate similar ca in cazul functionarilor publici si de o anumita categorie de salariati care indeplinesc activitati specializate (economice, juridice etc.) din: Consiliul Economic si Social; Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private; Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; Consiliul National al Audiovizualului; Banca Nationala a Romaniei; Serviciul Public de Radio si de Televiziune; unitatile Ministerului Internelor si Reformei Administrative; Serviciul Roman de Informatii; Serviciul de Informatii Externe; Serviciul de Protectie si Paza; Serviciul de Telecomunicatii Speciale; Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta. De asemenea, prin eludarea legii inca exista, la unele institutii, personal contractual care exercita prerogative de putere publica potrivit legii; la acesta se refera art. 2 alin. 3 coroborat cu art. 111 din Legea nr. 188/1999. 8
Rezulta din vedere cele expuse, ca functionarul public este acea persoana numita, intr-o functie publica din cadrul aparatului de lucru al autoritatilor administratiei publice centrale si locale, al autoritatilor administrative autonome, pentru realizarea de catre acestea a competentelor conferite de lege.
2. Trasaturile caracteristice ale functionarului public
Pe baza definitiilor legale si doctrinare, au fost evidentiate urmatoarele trasaturi ale functionarului public9:
a) functionar public nu poate fi decat o persoana fizica, nu si o persoana juridica;
b) investirea functie publica se face cu respectarea prevederilor legale, printr-un act de numire, de regula precedat de un concurs si urmat de depunerea juramantului;
c) persoana numita functie publica trebuie sa desfasoare o activitate continua permanenta pe o durata, de regula, nedeterminata;
d) functionarul public indeplineste atributiile functiei publice in scopul realizarii competentei autoritatii publice din care face parte functia;
e) pe intreaga perioada a ocuparii functiei publice, functionarul are anumite drepturi si obligatii, expres prevazute de dispozitiile legale in materie;
f) pentru activitatea prestata in functia publica, functionarii sunt remunerati sub forma unui salariu.
--------------------------------------------------------------------------------
1 Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificata ulterior.
2 Romeo - Paul Postelnicu, Statutul functionarilor publici, Editura Universitara, „Carol Davila”, Bucuresti, 2006, p. 103.
3 Verginia Vedinas, Statutul functionarilor publici, Editura Nemira, Bucuresti, 1998, p. 405.
4 Romeo - Paul Postelnicu, Statutul functionarilor publici, op. cit., p. 107.
5 Antonie Iorgovan, Valentina Gilescu, Drept administrativ si stiinta administratiei, Bucuresti,
1986, p. 224.
6 Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 575 din 29.06.2004 modificata si completata ulterior.
7 Art. 159 din Codul penal - prin termenul public se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice de drept public.
8 Ionel Petrea, Ana Cioriciu Stefanescu, Consideratii teoretice si practice privind promovarea in administratia publica, in „Revista romana de dreptul muncii”, nr. 4/2008, p. 67-68.
9 Ioan Alexandru, Tratat de administratie publica, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2008, p. 513-514.
Articolul urmator (2 din 603)
--------------------------------------------------------------------------------
Print YM Articol interesant (1)
--------------------------------------------------------------------------------
Publicitate RapidaDescarca gratuit Bara Avocatnet.ro
Stiri, forum, muzica, vreme,cautare. Toate in timp real. Gratuit. Peste 10.000 de oameni au descarcat deja Bara Avocatnet.ro. Incearca si tu!
Vreau si eu reclama aici!
Comenteaza si tu!
Utilizator:
Mesaj:
" Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici[1], defineste (in art. 2 alin. 2) functionarul public ca fiind „persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica”.[2]"
1. Notiunea de functionar public
Literatura de specialitate a caracterizat functionarul public astfel:
a) „persoana legal investita prin numire intr-o functie publica din structura unui serviciu public administrativ, in scopul indeplinirii competentei acestuia”3;
b) „persoana fizica ce face parte dintr-o autoritate sau institutie publica, aflata in raporturi ierarhice si care, a fost legal investita cu exercitiul unei functii publice, de regula, pentru o perioada de timp nedeterminata, fiind salarizata pentru activitatea depusa.”4;
c) „cetateanul numit in conditiile legii intr-o functie publica, in serviciul unei autoritati publice centrale sau locale, ori, dupa caz, intr-o institutie publica aflata sub autoritatea organelor centrale ale administratiei publice sau a consiliilor judetene ori locale”5.
Codul penal,6 prin termenul de functionar public are in vedere (art. 161) „orice persoana care exercita permanent sau temporar o insarcinare de orice natura, in serviciul vreuneia dintre unitatile la care se refera art. 159 Cod penal7, precum si „orice persoana care exercita o insarcinare in serviciul unei persoane juridice de drept privat” (art. 162).
Se observa ca intre notiunile de functionar si functionar public s-a realizat o distinctie clara, cea de „functionar” fiind folosita pentru desemnarea angajatilor din sectorul privat. Art. 159 din Codul penal dispune ca termenul public din sintagma functionar public se intelege “tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice de drept public”.
Definitia functionarului public din Codul penal este deci mult prea vasta si nu este adecvata Legii nr. 188/1999. Art. 6 din acest act normativ stipuleaza ca prevederile sale nu se aplica:
„a) personalului contractual salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor publice, care desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, paza, precum si altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica. Persoanele care ocupa aceste functii nu au calitatea de functionar public si li se aplica legislatia muncii;
b) personalului salariat incadrat, pe baza increderii personale, la cabinetul demnitarului;
c) corpului magistratilor;
d) cadrelor didactice;
e) persoanelor numite sau alese in functii de demnitate publica”.
Personalul contractual din administratia publica este destul de numeros, fiind format nu numai din cei care desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, paza – in institutiile si autoritatile publice, ci si din alte categorii de personal, in afara celor care nu exercita prerogative de putere publica potrivit art. 6 lit. a) din Legea nr. 188/1999. Totusi, diferentierea este discutabila intrucat prerogativele mentionate sunt exercitate similar ca in cazul functionarilor publici si de o anumita categorie de salariati care indeplinesc activitati specializate (economice, juridice etc.) din: Consiliul Economic si Social; Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private; Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; Consiliul National al Audiovizualului; Banca Nationala a Romaniei; Serviciul Public de Radio si de Televiziune; unitatile Ministerului Internelor si Reformei Administrative; Serviciul Roman de Informatii; Serviciul de Informatii Externe; Serviciul de Protectie si Paza; Serviciul de Telecomunicatii Speciale; Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta. De asemenea, prin eludarea legii inca exista, la unele institutii, personal contractual care exercita prerogative de putere publica potrivit legii; la acesta se refera art. 2 alin. 3 coroborat cu art. 111 din Legea nr. 188/1999. 8
Rezulta din vedere cele expuse, ca functionarul public este acea persoana numita, intr-o functie publica din cadrul aparatului de lucru al autoritatilor administratiei publice centrale si locale, al autoritatilor administrative autonome, pentru realizarea de catre acestea a competentelor conferite de lege.
2. Trasaturile caracteristice ale functionarului public
Pe baza definitiilor legale si doctrinare, au fost evidentiate urmatoarele trasaturi ale functionarului public9:
a) functionar public nu poate fi decat o persoana fizica, nu si o persoana juridica;
b) investirea functie publica se face cu respectarea prevederilor legale, printr-un act de numire, de regula precedat de un concurs si urmat de depunerea juramantului;
c) persoana numita functie publica trebuie sa desfasoare o activitate continua permanenta pe o durata, de regula, nedeterminata;
d) functionarul public indeplineste atributiile functiei publice in scopul realizarii competentei autoritatii publice din care face parte functia;
e) pe intreaga perioada a ocuparii functiei publice, functionarul are anumite drepturi si obligatii, expres prevazute de dispozitiile legale in materie;
f) pentru activitatea prestata in functia publica, functionarii sunt remunerati sub forma unui salariu.
--------------------------------------------------------------------------------
1 Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificata ulterior.
2 Romeo - Paul Postelnicu, Statutul functionarilor publici, Editura Universitara, „Carol Davila”, Bucuresti, 2006, p. 103.
3 Verginia Vedinas, Statutul functionarilor publici, Editura Nemira, Bucuresti, 1998, p. 405.
4 Romeo - Paul Postelnicu, Statutul functionarilor publici, op. cit., p. 107.
5 Antonie Iorgovan, Valentina Gilescu, Drept administrativ si stiinta administratiei, Bucuresti,
1986, p. 224.
6 Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 575 din 29.06.2004 modificata si completata ulterior.
7 Art. 159 din Codul penal - prin termenul public se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice de drept public.
8 Ionel Petrea, Ana Cioriciu Stefanescu, Consideratii teoretice si practice privind promovarea in administratia publica, in „Revista romana de dreptul muncii”, nr. 4/2008, p. 67-68.
9 Ioan Alexandru, Tratat de administratie publica, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2008, p. 513-514.
Articolul urmator (2 din 603)
--------------------------------------------------------------------------------
Print YM Articol interesant (1)
--------------------------------------------------------------------------------
Publicitate RapidaDescarca gratuit Bara Avocatnet.ro
Stiri, forum, muzica, vreme,cautare. Toate in timp real. Gratuit. Peste 10.000 de oameni au descarcat deja Bara Avocatnet.ro. Incearca si tu!
Vreau si eu reclama aici!
Comenteaza si tu!
Utilizator:
Mesaj:
luni, 5 octombrie 2009
Indemnizaţie de 600 lei pentru fiecare copil provenit din sarcină multiplă
2 Octombrie 2009
Guvernul a aprobat prin H.G. nr. 1016/2009, noile modificări şi completări aduse normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.
În cazul sarcinilor multiple, noile reglementări dispun acordarea unei indemnizaţii în cuantum de 600 lei sau, opţional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele luni 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei. Indemnizaţia va fi acordată familiei, pentru primul copil provenit din naştere multiplă. Pentru cel de-al doilea copil şi următorii, cuantumul indemnizaţiei de creştere va fi tot de 600 lei.
Prin adoptarea Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din OUG nr. 148/2005, s-a stabilit: „majorarea indemnizaţiei cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere."
În cazul în care persoana îndreptăţită, beneficiară a stimulentului lunar sau, după caz, a concediului şi a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, naşte în această perioadă unul sau mai mulţi copii ori i se încredinţează spre adopţie, i se încuviinţează adopţia, i se dau în plasament unul sau mai mulţi copii ori este numită tutore, se va proceda conform dispoziţiilor art. 8 din noile norme.
Potrivit noilor reglementări, pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului persoanelor care au în îngrijire gemeni, tripleţi, multipleţi si au deja dreptul stabilit la indemnizaţia pentru creşterea copilului, suma de 600 lei se acorda din oficiu, fără a fi necesară transmiterea unei noi cereri, pe baza dosarelor administrate şi gestionate de agenţiile teritoriale, care în această situaţie, vor transmite beneficiarilor o decizie de modificare a drepturilor acordate.
De asemenea, noile prevederi reglementează şi situaţia mamei, care nu a realizat venituri în ultimele 12 luni, dar a urmat cursuri de zi ale învăţământului preuniversitar sau, după caz, universitar: „În aplicarea art. 1 alin. (2) lit. m din OUG. nr. 148/2005, cu modificările şi completările ulterioare, prin persoană care frecventează cursurile preuniversitare se înţelege orice persoană care a dat naştere unui copil şi care frecventează cursurile de zi ale învăţământului primar, secundar sau postliceal, definit şi organizat potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”
Cursurile preuniversitare sau universitare pot fi frecventate atât la unităţile de învăţământ de stat, cât şi la cele particulare autorizate şi acreditate, în condiţiile legii. mama, aflată în această situaţie, beneficiază de indemnizaţia pentru creştere – măsură introdusă prin Legea 240/2009 pentru completarea alin. (2) al art. 1 din OUG nr. 148/2005, publicate în M.Of. nr. 403 din 15 iunie 2009 – Singura condiţie este să frecventeze cursurile fără întrerupere, excepţie făcând persoanele care au întrerupt cursurile din motive medicale.
De această măsură vor beneficia 1.726 de familii cu gemeni şi 20 de familii care au câte 3 gemeni aflate în evidenţa Agenţiei Naţionale de Prestaţii Sociale.
Potrivit Ministerului Muncii, familiile care beneficiază de indemnizaţiile pentru creşterea copiilor vor primi banii retroactiv, începând de la data adoptării legilor care stabilesc acordarea acestor indemnizaţii.
Pentru alte detalii, citiţi articolul: Mamele vor primi indemnizaţia pentru creşterea copiilor
proveniţi din sarcini multiple
Guvernul a aprobat prin H.G. nr. 1016/2009, noile modificări şi completări aduse normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.
În cazul sarcinilor multiple, noile reglementări dispun acordarea unei indemnizaţii în cuantum de 600 lei sau, opţional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele luni 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei. Indemnizaţia va fi acordată familiei, pentru primul copil provenit din naştere multiplă. Pentru cel de-al doilea copil şi următorii, cuantumul indemnizaţiei de creştere va fi tot de 600 lei.
Prin adoptarea Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din OUG nr. 148/2005, s-a stabilit: „majorarea indemnizaţiei cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere."
În cazul în care persoana îndreptăţită, beneficiară a stimulentului lunar sau, după caz, a concediului şi a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copiilor cu handicap, naşte în această perioadă unul sau mai mulţi copii ori i se încredinţează spre adopţie, i se încuviinţează adopţia, i se dau în plasament unul sau mai mulţi copii ori este numită tutore, se va proceda conform dispoziţiilor art. 8 din noile norme.
Potrivit noilor reglementări, pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului persoanelor care au în îngrijire gemeni, tripleţi, multipleţi si au deja dreptul stabilit la indemnizaţia pentru creşterea copilului, suma de 600 lei se acorda din oficiu, fără a fi necesară transmiterea unei noi cereri, pe baza dosarelor administrate şi gestionate de agenţiile teritoriale, care în această situaţie, vor transmite beneficiarilor o decizie de modificare a drepturilor acordate.
De asemenea, noile prevederi reglementează şi situaţia mamei, care nu a realizat venituri în ultimele 12 luni, dar a urmat cursuri de zi ale învăţământului preuniversitar sau, după caz, universitar: „În aplicarea art. 1 alin. (2) lit. m din OUG. nr. 148/2005, cu modificările şi completările ulterioare, prin persoană care frecventează cursurile preuniversitare se înţelege orice persoană care a dat naştere unui copil şi care frecventează cursurile de zi ale învăţământului primar, secundar sau postliceal, definit şi organizat potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”
Cursurile preuniversitare sau universitare pot fi frecventate atât la unităţile de învăţământ de stat, cât şi la cele particulare autorizate şi acreditate, în condiţiile legii. mama, aflată în această situaţie, beneficiază de indemnizaţia pentru creştere – măsură introdusă prin Legea 240/2009 pentru completarea alin. (2) al art. 1 din OUG nr. 148/2005, publicate în M.Of. nr. 403 din 15 iunie 2009 – Singura condiţie este să frecventeze cursurile fără întrerupere, excepţie făcând persoanele care au întrerupt cursurile din motive medicale.
De această măsură vor beneficia 1.726 de familii cu gemeni şi 20 de familii care au câte 3 gemeni aflate în evidenţa Agenţiei Naţionale de Prestaţii Sociale.
Potrivit Ministerului Muncii, familiile care beneficiază de indemnizaţiile pentru creşterea copiilor vor primi banii retroactiv, începând de la data adoptării legilor care stabilesc acordarea acestor indemnizaţii.
Pentru alte detalii, citiţi articolul: Mamele vor primi indemnizaţia pentru creşterea copiilor
proveniţi din sarcini multiple
joi, 1 octombrie 2009
Decizie de impunere anuala pentru veniturile realizate din Romania de persoanele fizice (OPANAF 1815/2008)
2 Octombrie 2009Autor: Taxeimpozite.ro
" Primesc aceasta decizie persoanele fizice care obtin venituri din:"
-activitati comerciale
-profesii libere
-valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala
-cedarea folosintei bunurilor
-activitati agricole
-transferul titlurilor de valoare din operatiuni cu valuta la termen
Decizia 250 stabileste suma care mai trebuie platita sau, dimpotriva, care trebuie restituita de fisc, in conformitate cu informatiile din Declaratia de venit depusa de contribuabil si cu datele administratiei fiscale.
" Primesc aceasta decizie persoanele fizice care obtin venituri din:"
-activitati comerciale
-profesii libere
-valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala
-cedarea folosintei bunurilor
-activitati agricole
-transferul titlurilor de valoare din operatiuni cu valuta la termen
Decizia 250 stabileste suma care mai trebuie platita sau, dimpotriva, care trebuie restituita de fisc, in conformitate cu informatiile din Declaratia de venit depusa de contribuabil si cu datele administratiei fiscale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)