Chiar daca notiunea de conventie civila nu este noua, definitia acesteia produce in continuare nelamuriri cu privire la situatiile in care poate fi aplicata, la avantajele, dezavantajele sau riscurile pe care le-ar putea intampina cei care accepta sau aplica aceasta forma de remunerare.
De retinut ca raporturile intre parti nu sunt de angajat/angajator, ci de beneficiar/prestator. Aceasta forma de angajare este destul de folosita de antreprenorii din Romania deoarece angajatul nu beneficiaza de niciun drept din urmatoarea categorie: asigurari sociale, asigurari de sanatate, somaj, concediu medical, concediu de odihna, precum si alte drepturi incluse prin lege in contractele colective de munca la nivel de ramura sau la nivel de unitate. Aceasta optiune este insa de inteles atunci cand vine vorba de beneficiarul de servicii care se bucura de o economie a costurilor muncii de aproximativ 30%.
Situatiile in care se poate utiliza conventia civila sunt destul de restranse ca numar si respecta urmatoarele conditii:
- prestatia este delimitata in timp pentru o lucrare sau un proiect;
- prestatia nu are un caracter continuu sau permanent;
- serviciul prestat nu face parte din domeniul de activitate principal al firmei.
In ceea ce priveste sistemul de taxare, conventia civila este supusa unui impozit de 16%, cu retinere la sursa. Suma neta este destinata prestatorului, iar beneficiarul are obligatia de a declara si de a vira impozitul aferent. In acelasi timp, beneficiarul trebuie sa realizeze pentru prestator "Adeverinta privind venitul realizat" pe anul precedent si sa elibereze pana la data de 28 februarie a anului urmator. Tot acesta va mai depune la Fisc declaratia 205 privind impozitul retinut la sursa, pe beneficiari de venit.
Dezavantajul conventiei civile este ca, in orice moment, aceasta poate fi reconsiderata ca si contract de munca, incluzand astfel plata taxelor salariale, a dobanzilor si penalitatilor aferente. In plus, antreprenorul risca sa inregistreze pierderi la buget atunci cand realizeaza cheltuieli cu prestatorul deoarece acestea nu sunt deductibile fiscal (cheltuielile de transport, de deplasare, de pregatire profesionala, tichete de masa). Sumele respective sunt scoase, iar impozitul se recalculeaza pe profit aferent, adaugandu-se dobanzile si majorarile de intarziere.
Activitatile care se inscriu in aceasta categorie se regasesc in mai multe domenii, printre care: agricultura, vanatoarea si pescuitul, silvicultura, exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura, viticultura, apicultura, zootehnia, spectacolele, productiile cinematografice si audiovizuale, publicitatea, activitatile culturale, manipularea de marfuri, activitatile de intretinere si curatenie.
marți, 28 iunie 2011
Impozit pe venit - depunerea declaratiei 205, pana la 30 iunie
Anumiti platitori de venituri au obligatia ca pana la 30 iunie 2011 sa depuna la Fisc formularul 205, privind impozitul retinut la sursa, pe beneficiari de venit.
Declaratia se completeaza si se depune de catre platitorii de venit care au obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile cu regim de retinere la sursa, obtinute in anul 2010, din: dividende; dobanzi; premii si din jocuri de noroc; pensii; lichidare/dizolvare a unei societati; activitati agricole; alte venituri.
Atentie! In categoria „Veniturilor din activitati agricole” se regasesc veniturile realizate de persoanele fizice din valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, potrivit art. 74 alin. (4) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, carora li s-a retinut impozit final in cota de 2%.
Declaratia se completeaza si pentru persoanele fizice care au realizat venituri din activitati agricole, pentru care platitorul de venituri nu a retinut impozit, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 190/2009 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea si plata impozitului pe veniturile banesti din agricultura realizate prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, caz in care la col. 4 „Impozit retinut” se inscrie cifra „0”.
Depunere
Platitorii de venituri trebuie sa depuna declaratia in format electronic, pe suport magnetic sau optic, la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al platitorului de venit sau unde acesta este luat in evidenta fiscala, dupa caz, completata prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice
Suportul magnetic sau optic va fi insotit de borderoul centralizator, listat pe hartie, semnat si stampilat, potrivit legii.
Borderoul se completeaza in doua exemplare:
- originalul se depune la organul fiscal, impreuna cu formatul electronic al declaratiei;
- copia se pastreaza de catre platitorul de venit.
Sanctiuni
Nerespectarea obligatiei de depunere a Declaratiei 205 se sanctioneaza cu amenda de la 500 la 1.000 lei pentru persoane fizice si de la 1.000 la 5.000 lei pentru persoane juridice, potrivit prevederilor Codului de Procedura Fiscala.
Modelul formularului 205 va este prezentat in fisierul atasat.
Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_25050/Impozit-pe-venit-depunerea-declaratiei-205-pana-la-30-iunie.html#ixzz1QaCxqcT4
Declaratia se completeaza si se depune de catre platitorii de venit care au obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile cu regim de retinere la sursa, obtinute in anul 2010, din: dividende; dobanzi; premii si din jocuri de noroc; pensii; lichidare/dizolvare a unei societati; activitati agricole; alte venituri.
Atentie! In categoria „Veniturilor din activitati agricole” se regasesc veniturile realizate de persoanele fizice din valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, potrivit art. 74 alin. (4) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, carora li s-a retinut impozit final in cota de 2%.
Declaratia se completeaza si pentru persoanele fizice care au realizat venituri din activitati agricole, pentru care platitorul de venituri nu a retinut impozit, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 190/2009 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea si plata impozitului pe veniturile banesti din agricultura realizate prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, caz in care la col. 4 „Impozit retinut” se inscrie cifra „0”.
Depunere
Platitorii de venituri trebuie sa depuna declaratia in format electronic, pe suport magnetic sau optic, la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al platitorului de venit sau unde acesta este luat in evidenta fiscala, dupa caz, completata prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice
Suportul magnetic sau optic va fi insotit de borderoul centralizator, listat pe hartie, semnat si stampilat, potrivit legii.
Borderoul se completeaza in doua exemplare:
- originalul se depune la organul fiscal, impreuna cu formatul electronic al declaratiei;
- copia se pastreaza de catre platitorul de venit.
Sanctiuni
Nerespectarea obligatiei de depunere a Declaratiei 205 se sanctioneaza cu amenda de la 500 la 1.000 lei pentru persoane fizice si de la 1.000 la 5.000 lei pentru persoane juridice, potrivit prevederilor Codului de Procedura Fiscala.
Modelul formularului 205 va este prezentat in fisierul atasat.
Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_25050/Impozit-pe-venit-depunerea-declaratiei-205-pana-la-30-iunie.html#ixzz1QaCxqcT4
luni, 27 iunie 2011
Concediu crestere copil. Stat de plata si declaratii lunare
Intrebare: In cazul unei salariate cu un contract suspendat pentru concediu crestere copil pana la implinirea vartei de 2 ani, va rog sa imi spuneti cum trebuie procedat in privinta pontajelor lunare, statelor de plata si a declaratiilor pentru somaj, CAS si sanatate? Se considera in continuare angajata si se trece pe 0? Sau se elimina de tot din aceste evidente?
Raspuns: Contractul individual de munca se suspenda, potrivit art. 51 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, din initiativa salariatului pentru concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani.
Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului prevazute de O.U.G. nr. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare si de asemenea constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate prevazute de O.U.G. nr. 158/2005, probata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006 (art. 18 din O.U.G. nr. 148/2005).
Astfel, potrivit dispozitiilor Ordinului nr. 405/2004 cu privire la Procedura privind declararea lunara de catre angajatori a evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, la completarea declaratiei exista rubrica in care pot fi mentionate numarul orelor suspendare in luna.
In concluzie, pe perioada in care salariata se afla in concediu pentru cresterea copilului aceasta va fi mentionata in declaratiile angajatorului cu CIM suspendat si venituri zero.
Insa, cu privire la completarea registrului general de evidenta a salariatilor programul REVISAL nu permite inregistrarea suspendarii contractelor individuale de munca, astfel incat in REVISAL nu va fi mentionata suspendarea contractului individual de munca pentru cresterea copilului. Potrivit art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP);
b) data angajarii;
c) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;
d) tipul contractului individual de munca;
e) data si temeiul incetarii contractului individual de munca.
Astfel, numai aceste elemente si modificarea lor se inregistreaza in REVISAL.
Raspuns: Contractul individual de munca se suspenda, potrivit art. 51 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, din initiativa salariatului pentru concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani.
Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului prevazute de O.U.G. nr. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare si de asemenea constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate prevazute de O.U.G. nr. 158/2005, probata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006 (art. 18 din O.U.G. nr. 148/2005).
Astfel, potrivit dispozitiilor Ordinului nr. 405/2004 cu privire la Procedura privind declararea lunara de catre angajatori a evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, la completarea declaratiei exista rubrica in care pot fi mentionate numarul orelor suspendare in luna.
In concluzie, pe perioada in care salariata se afla in concediu pentru cresterea copilului aceasta va fi mentionata in declaratiile angajatorului cu CIM suspendat si venituri zero.
Insa, cu privire la completarea registrului general de evidenta a salariatilor programul REVISAL nu permite inregistrarea suspendarii contractelor individuale de munca, astfel incat in REVISAL nu va fi mentionata suspendarea contractului individual de munca pentru cresterea copilului. Potrivit art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP);
b) data angajarii;
c) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;
d) tipul contractului individual de munca;
e) data si temeiul incetarii contractului individual de munca.
Astfel, numai aceste elemente si modificarea lor se inregistreaza in REVISAL.
Eliminarea unor sporuri. CCM vs CIM
Intrebare: Renegocierea drepturilor salariale prin CCM la terminarea perioadei pentru care a fost incheiat, privind eliminarea unor sporuri care nu se mai justifica din punct de vedere legal dar si al oportunitatii financiare a societatii, respectiv sporul de nocive si de calculator, in lipsa buletinelor de determinare ale ITM, s-au a sporului de conducere care nu se justifica ca responsabilitate a sefilor de sectoare, aceste aspecte ducand si la o situatie financiara precara a societatii, pot fi eliminate din viitorul CCM existand si acordul sindicatului? Daca un salariat nu semneaza actul aditional, ce se intampla cu CCM-ul negociat de angajator si sindicat?
Raspuns: Acordarea drepturilor prevazute in CCM este obligatorie. Astfel, art. 148 alin. (1) din Legea 62/2011 a dialogului social prevede ca din executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti, iar alin. (2) din acelasi articol mentioneaza ca neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Astfel, daca sporurile de care faceti vorbire sunt acordate in temeiul contractului colectiv de munca (CCM) atunci veti putea, in cadrul unei negocieri colective ulterioare, sa renegociati aceste drepturi impreuna cu partenerii de dialog social, in urma acordului cu acestia putand chiar elimina anumite sporuri din CCM si pe cale de consecinta nu veti mai avea obligatia acordarii acestora.
Daca insa sporurile sunt prevazute in cadrul contractelor individuale de munca ale salariatilor, singura modalitate in care puteti elimina acordarea lor este prin acordul direct dintre angajator si salariat, prin incheierea la contractele individuale de munca ale salariatilor a unor acte aditionale in acest sens. In aceasta situatie daca un salariat nu semneaza actul aditional la CIM, nu puteti elimina acordarea dreptului respectiv prevazut in CIM.
In privinta CCM negociat intre angajator si sindicat, acesta nu poate modifica drepturi ale salariatilor a caror acordare se datoreaza stabilirii acestora in contractele individuale de munca si/sau actele aditionale la acestea.
Raspuns: Acordarea drepturilor prevazute in CCM este obligatorie. Astfel, art. 148 alin. (1) din Legea 62/2011 a dialogului social prevede ca din executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti, iar alin. (2) din acelasi articol mentioneaza ca neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Astfel, daca sporurile de care faceti vorbire sunt acordate in temeiul contractului colectiv de munca (CCM) atunci veti putea, in cadrul unei negocieri colective ulterioare, sa renegociati aceste drepturi impreuna cu partenerii de dialog social, in urma acordului cu acestia putand chiar elimina anumite sporuri din CCM si pe cale de consecinta nu veti mai avea obligatia acordarii acestora.
Daca insa sporurile sunt prevazute in cadrul contractelor individuale de munca ale salariatilor, singura modalitate in care puteti elimina acordarea lor este prin acordul direct dintre angajator si salariat, prin incheierea la contractele individuale de munca ale salariatilor a unor acte aditionale in acest sens. In aceasta situatie daca un salariat nu semneaza actul aditional la CIM, nu puteti elimina acordarea dreptului respectiv prevazut in CIM.
In privinta CCM negociat intre angajator si sindicat, acesta nu poate modifica drepturi ale salariatilor a caror acordare se datoreaza stabilirii acestora in contractele individuale de munca si/sau actele aditionale la acestea.
Noul CCM ramura constructii
La contractul colectiv de munca la nivelul ramurii constructii 631 din 5 decembrie 2007 incheiat pe anii 2008-2009, inregistrat la Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse cu numarul 631/17/5.12.2007 este inregistrat actul aditional nr. 2, publicat in Monitorul Oficial nr. 4 cc din 16 februarie 2011, inregistrat la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale cu nr. 75 din 10.02.2011.
Astfel partile au convenit prelungirea CCM pentru maximum 12 luni.
Astfel, pana in februarie 2012, salariul minim brut de baza in Sectorul de constructii, incepand cu data de 01.01.2011, se fixeaza la nivelul de 700 lei/luna, pentru un program de lucru de 170 ore/luna, adica 4,1176 lei/ora.
Coeficientii minimi de ierarhizare pentru urmatoarele categorii de salariati sunt:
a) muncitori
1. necalificati = 1
2. calificati = 1,2
b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:
1. liceala = 1,2
2. postliceala = 1,25
c) personal de specialitate, incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:
1. scoala de maistri = 1,3
2. studii superioare de scurta durata = 1,5
d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de:
- studii superioare = 2
Coeficientii de ierarhizare se aplica la salariul de baza minim, negociat la nivel de unitate.
In contractele colective de munca la nivel de unitate se vor negocia grile de salarizare pentru fiecare categorie de salariati, pornind de la minimul de ierarhizare.
Celelalte articole raman nemodificate, urmand ca in termen de 30 de zile calendaristice de la publicarea in Monitorul Oficial a Codului muncii modificat, partile sa finalizeze negocierile, in vederea actualizarii CCM pentru Sectorul constructii.
Potrivit art. II din Codul muncii , republicat in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.
Astfel partile au convenit prelungirea CCM pentru maximum 12 luni.
Astfel, pana in februarie 2012, salariul minim brut de baza in Sectorul de constructii, incepand cu data de 01.01.2011, se fixeaza la nivelul de 700 lei/luna, pentru un program de lucru de 170 ore/luna, adica 4,1176 lei/ora.
Coeficientii minimi de ierarhizare pentru urmatoarele categorii de salariati sunt:
a) muncitori
1. necalificati = 1
2. calificati = 1,2
b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:
1. liceala = 1,2
2. postliceala = 1,25
c) personal de specialitate, incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:
1. scoala de maistri = 1,3
2. studii superioare de scurta durata = 1,5
d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de:
- studii superioare = 2
Coeficientii de ierarhizare se aplica la salariul de baza minim, negociat la nivel de unitate.
In contractele colective de munca la nivel de unitate se vor negocia grile de salarizare pentru fiecare categorie de salariati, pornind de la minimul de ierarhizare.
Celelalte articole raman nemodificate, urmand ca in termen de 30 de zile calendaristice de la publicarea in Monitorul Oficial a Codului muncii modificat, partile sa finalizeze negocierile, in vederea actualizarii CCM pentru Sectorul constructii.
Potrivit art. II din Codul muncii , republicat in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.
Codul Fiscal a fost modificat prin Legea 121
Codul Fiscal s-a modificat din nou. Legea 126/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2011, aducand o serie de modificari in ceea ce priveste:
- dobanzile de intarziere
- compensarea datoriilor
- actele administrativ-fiscale
Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Articol unic. -
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88 din 29 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 669 din 30 septembrie 2010, cu urmatoarele modificari si completari:
1. La articolul I, inaintea punctului 1 se introduc noua noi puncte, cu urmatorul cuprins:
"- La articolul 26, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(2) Pentru contribuabilii care au sedii secundare, platitor de obligatii fiscale este contribuabilul, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru care platitor de impozit este sediul secundar obligat, potrivit legii, sa se inregistreze fiscal ca platitor de salarii si de venituri asimilate salariilor.»
- La articolul 26, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
«(3) Contribuabilii prevazuti la alin. (2) au obligatia de a declara, in numele sediilor secundare inregistrate fiscal, impozitul pe venitul din salarii datorat, potrivit legii, de acestea.»
- La articolul 32, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(2) In cazul impozitului pe venit si al contributiilor sociale, prin hotarare a Guvernului se poate stabili alta competenta speciala de administrare.»
- Articolul 34 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«ARTICOLUL 34
Competenta in cazul sediilor secundare
(1) In cazul sediilor secundare inregistrate fiscal, potrivit legii, competenta teritoriala pentru administrarea impozitului pe venitul din salarii datorat de acestea revine organului fiscal competent pentru administrarea obligatiilor datorate de contribuabilul care le-a infiintat.
(2) Competenta pentru inregistrarea fiscala a sediilor secundare ca platitoare de salarii si venituri asimilate salariilor, potrivit legii, revine organului fiscal in a carui raza teritoriala se afla situate acestea.»
- Articolul 47 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«ARTICOLUL 47
Desfiintarea sau modificarea actelor administrative fiscale
(1) Actul administrativ fiscal poate fi modificat, anulat sau desfiintat in conditiile prezentului cod.
(2) Anularea ori desfiintarea totala sau partiala, cu titlu irevocabil, potrivit legii, a actelor administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale principale atrage anularea, desfiintarea ori modificarea atat a actelor administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii aferente creantelor fiscale principale individualizate in actele administrative fiscale anulate ori desfiintate, cat si a actelor administrative fiscale subsecvente emise in baza actelor administrative fiscale anulate sau desfiintate, chiar daca actele administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii sau actele administrative fiscale subsecvente au ramas definitive in sistemul cailor administrative de atac sau judiciare. In acest caz, organul fiscal emitent, din oficiu sau la cererea contribuabilului, va emite un nou act administrativ fiscal, prin care va desfiinta sau modifica in mod corespunzator actele administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii sau actele administrative fiscale subsecvente.
(3) Se anuleaza ori se desfiinteaza, total sau partial, chiar daca impotriva acestora s-au exercitat sau nu cai de atac, actele administrative fiscale prin care s-au stabilit, in mod eronat, creante fiscale accesorii aferente creantelor fiscale principale prin orice modalitate.»
- La articolul 83, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (31) si (32), cu urmatorul cuprins:
«(31) Data depunerii declaratiilor prin mijloace electronice de transmitere la distanta pe portalul e-Romania este data validarii acestora, astfel cum rezulta din mesajul electronic de confirmare a validarii declaratiei, transmis de sistemul de validare si tranzactionare a informatiilor.
(32) Prevederile alin. (31) se aplica corespunzator si declaratiilor privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, depuse la organul fiscal competent sau la oficiile acreditate de Ministerul Finantelor Publice, in format hartie, semnat si stampilat, conform legii.»
- La articolul 114, alineatul (27) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(27) Prin exceptie de la prevederile alin. (22), in cazul in care debitorii beneficiaza de inlesniri la plata potrivit reglementarilor legale in vigoare ori se afla sub incidenta Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, distribuirea sumelor achitate in contul unic se efectueaza de catre organul fiscal competent, potrivit ordinii prevazute la art. 115 alin. (1) sau (3), dupa caz, indiferent de tipul de creanta.»
- La articolul 114, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(6) Cererea poate fi depusa in termen de 5 ani, sub sanctiunea decaderii. Termenul incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a efectuat plata.»
- La articolul 115 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«b) obligatiile fiscale principale sau accesorii, in ordinea vechimii. In cazul stingerii creantelor fiscale prin dare in plata, se aplica prevederile art. 175 alin. (41);»."
2. La articolul I, punctul 2 se abroga.
3. La articolul I, dupa punctul 5 se introduce un nou punct, punctul 6, cu urmatorul cuprins:
"6. La articolul 169, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu urmatorul cuprins:
«(21) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul sumelor realizate prin plata sau compensare, stingerea se face potrivit prevederilor art. 114 si 115.»"
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
--
Bucuresti, 20 iunie 2011.
Nr. 126.
- dobanzile de intarziere
- compensarea datoriilor
- actele administrativ-fiscale
Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Articol unic. -
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88 din 29 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 669 din 30 septembrie 2010, cu urmatoarele modificari si completari:
1. La articolul I, inaintea punctului 1 se introduc noua noi puncte, cu urmatorul cuprins:
"- La articolul 26, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(2) Pentru contribuabilii care au sedii secundare, platitor de obligatii fiscale este contribuabilul, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru care platitor de impozit este sediul secundar obligat, potrivit legii, sa se inregistreze fiscal ca platitor de salarii si de venituri asimilate salariilor.»
- La articolul 26, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
«(3) Contribuabilii prevazuti la alin. (2) au obligatia de a declara, in numele sediilor secundare inregistrate fiscal, impozitul pe venitul din salarii datorat, potrivit legii, de acestea.»
- La articolul 32, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(2) In cazul impozitului pe venit si al contributiilor sociale, prin hotarare a Guvernului se poate stabili alta competenta speciala de administrare.»
- Articolul 34 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«ARTICOLUL 34
Competenta in cazul sediilor secundare
(1) In cazul sediilor secundare inregistrate fiscal, potrivit legii, competenta teritoriala pentru administrarea impozitului pe venitul din salarii datorat de acestea revine organului fiscal competent pentru administrarea obligatiilor datorate de contribuabilul care le-a infiintat.
(2) Competenta pentru inregistrarea fiscala a sediilor secundare ca platitoare de salarii si venituri asimilate salariilor, potrivit legii, revine organului fiscal in a carui raza teritoriala se afla situate acestea.»
- Articolul 47 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«ARTICOLUL 47
Desfiintarea sau modificarea actelor administrative fiscale
(1) Actul administrativ fiscal poate fi modificat, anulat sau desfiintat in conditiile prezentului cod.
(2) Anularea ori desfiintarea totala sau partiala, cu titlu irevocabil, potrivit legii, a actelor administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale principale atrage anularea, desfiintarea ori modificarea atat a actelor administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii aferente creantelor fiscale principale individualizate in actele administrative fiscale anulate ori desfiintate, cat si a actelor administrative fiscale subsecvente emise in baza actelor administrative fiscale anulate sau desfiintate, chiar daca actele administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii sau actele administrative fiscale subsecvente au ramas definitive in sistemul cailor administrative de atac sau judiciare. In acest caz, organul fiscal emitent, din oficiu sau la cererea contribuabilului, va emite un nou act administrativ fiscal, prin care va desfiinta sau modifica in mod corespunzator actele administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii sau actele administrative fiscale subsecvente.
(3) Se anuleaza ori se desfiinteaza, total sau partial, chiar daca impotriva acestora s-au exercitat sau nu cai de atac, actele administrative fiscale prin care s-au stabilit, in mod eronat, creante fiscale accesorii aferente creantelor fiscale principale prin orice modalitate.»
- La articolul 83, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (31) si (32), cu urmatorul cuprins:
«(31) Data depunerii declaratiilor prin mijloace electronice de transmitere la distanta pe portalul e-Romania este data validarii acestora, astfel cum rezulta din mesajul electronic de confirmare a validarii declaratiei, transmis de sistemul de validare si tranzactionare a informatiilor.
(32) Prevederile alin. (31) se aplica corespunzator si declaratiilor privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, depuse la organul fiscal competent sau la oficiile acreditate de Ministerul Finantelor Publice, in format hartie, semnat si stampilat, conform legii.»
- La articolul 114, alineatul (27) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(27) Prin exceptie de la prevederile alin. (22), in cazul in care debitorii beneficiaza de inlesniri la plata potrivit reglementarilor legale in vigoare ori se afla sub incidenta Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, distribuirea sumelor achitate in contul unic se efectueaza de catre organul fiscal competent, potrivit ordinii prevazute la art. 115 alin. (1) sau (3), dupa caz, indiferent de tipul de creanta.»
- La articolul 114, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(6) Cererea poate fi depusa in termen de 5 ani, sub sanctiunea decaderii. Termenul incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a efectuat plata.»
- La articolul 115 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«b) obligatiile fiscale principale sau accesorii, in ordinea vechimii. In cazul stingerii creantelor fiscale prin dare in plata, se aplica prevederile art. 175 alin. (41);»."
2. La articolul I, punctul 2 se abroga.
3. La articolul I, dupa punctul 5 se introduce un nou punct, punctul 6, cu urmatorul cuprins:
"6. La articolul 169, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu urmatorul cuprins:
«(21) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul sumelor realizate prin plata sau compensare, stingerea se face potrivit prevederilor art. 114 si 115.»"
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
--
Bucuresti, 20 iunie 2011.
Nr. 126.
vineri, 24 iunie 2011
Clauza de neconcurenta
Potrivit art. 21 din Codul muncii, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.
Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Ea nu produce efecte daca incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor in care aceasta a intervenit ca urmare a pensionarii, a reintegrarii salariatului care a ocupat anterior acel post, a condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, a retragerii autorizatiilor sau avizelor necesare practicarii profesiei sau a expirarii termenului pentru care s-a incheiat, in masura in care contractul de munca a fost incheiat pentru o perioada determinata.
De asemenea, clauza de neconcurenta nu isi produce efectele in cazul desfacerii contractului de munca din motive independente de persoana salariatului.
Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.
Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Ea nu produce efecte daca incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor in care aceasta a intervenit ca urmare a pensionarii, a reintegrarii salariatului care a ocupat anterior acel post, a condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, a retragerii autorizatiilor sau avizelor necesare practicarii profesiei sau a expirarii termenului pentru care s-a incheiat, in masura in care contractul de munca a fost incheiat pentru o perioada determinata.
De asemenea, clauza de neconcurenta nu isi produce efectele in cazul desfacerii contractului de munca din motive independente de persoana salariatului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)