CIM si incadrare cu ora in invatamant

Intrebare: Eu sunt angajata cu contract permanent. In plus, functionez in sistemul de plata cu ora in invatamant. Intrebari: 1. Mi se retin toate cheltuielile la ambele contracte? 2. Impozitul este mai mare? 3. Nu am dreptul la concedii in cazul platii cu ora? Daca nu, de ce? Nu depun o munca (suplimentara) pentru care am dreptul la odihna (suplimentara) ? Raspuns: Neputand figura drept functie de baza, pentru o astfel de pozitie nu se calculeaza nici deducerea personala si nu se acorda spor de vechime. Pentru ambele pozitii ocupate se retin contributiile aferente, dvs sunteti incadrata cu contracte individuale de munca. Impozitul este 16% pentru orice venit profesional realizat. In cazul CIM incheiat pentru plata cu ora, aveti dreptul la concediul de odihna numai pentru contractul de munca incheiat pentru functia de baza. Asa prevede Ordinul nr. 5559/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihna al personalului didactic din invatamant. Art. 5 Cadrele didactice in activitate care desfasoara si activitate in regim de plata cu ora au dreptul la concediul de odihna platit numai pentru functia de baza, pentru care s-a incheiat contractul de munca.

Deducerea personala. Cum se stabileste perioada pentru contribuabil?

Deducerea personala se acorda de angajatori numai la locul unde salariatii au functia de baza, indiferent de tipul contractului individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, pe durata determinata sau nedeterminata. Conform pct.112 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal , in scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege: - pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, ultimul loc inscris in carnetul de munca sau in documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale, sunt asimilate acestora; - in cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice. Potrivit art. 56 din Codul fiscal pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv care nu au persoane in intretinere deducerea personala este 250 lei. Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. Daca o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti. Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului. Data aparitiei: 12 Octombrie 2012

Un pensionar cu pensie anticipata partiala poate incheia o conventie civila?

In cazul pensionarilor care incheie conventie civila se plateste impozitul de 16 % care se retine la sursa 10% sau integral si contributia de sanatate 5,5%. Daca se retine impozitul 10%, diferenta o veti plati la regularizare prin declaratia de impozit. Art. 114 din legea 263 din 2010 (1) In sistemul public de pensii, plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cauze: ... b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale, se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu exceptia consilierilor locali sau judeteni; Art. 6 (1) In sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: I. a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv soldatii si gradatii voluntari; b) functionarii publici; c) cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale; II. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevazute la pct. I; IV. persoanele care realizeaza, in mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si care se afla in una dintre situatiile urmatoare: a) administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management; b) membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale; c) persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice; d) persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora; e) alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale; Astfel pensionarul poate beneficia si de pensie si de alte venituri numai daca venitul realizat pe anul calendaristi este de cel mult de 4 ori salariu mediu brut pe economie. 4*2117=8468 lei Data aparitiei: 12 Octombrie 2012

Temeiul legal al eliberarii adeverintelor de catre angajator

In baza carui act normativ, angajatorul este obligat a emite adeverinta unui fost salariat pentru perioada anterioara anului 2001, cu orele de munca prestate in zilele de repaus saptamanal (sambata, duminica) si sarbatorile legale. Raspuns: Potrivit art. 34 alin. (5) din Codul muncii , republicat, la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate. Totodata, art. 40 alin. (2) lit. h) din acelasi cod, prevede, printre obligatiile angajatorului, aceea privind eliberarea, la cerere, a tuturor documentelor care atesta calitatea de salariat a solicitantului. Asadar, la solicitarea salariatului sau a fostului salariat angajatorul are obligatia de a elibera adeverinta solicitata de acesta pentru perioada cat acesta este sau a fost angajatul sau in baza art. 34 alin. (5) din Codul muncii , republicat. In plus, in baza legislatiei asigurarilor sociale, la stabilirea dreptului la pensie se iau in calcul sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care pot fi dovedite cu adeverinte eliberate de unitati. Astfel, potrivit art. 165 alin. (2) din Legea 263/2011 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, la determinarea punctajelor lunare, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare. In ANEXA Nr. 15 sunt prevazute Sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual. Potrivit precizarilor din aceasta anexa, adeverintele privind sporurile cu caracter permanent acordate in perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se vor prezenta numai in situatiile in care aceste sporuri nu sunt inregistrate in carnetul de munca. Data aparitiei: 12 Iulie 2012

Compensarea in bani concediului de odihna neefectuat in ultimii 3 ani

Vom vedea, in cele ce urmeaza, in ce masura angajatorul are posibilitatea sa trimita angajatii in concediu de odihna chiar daca acestia nu solicita acest lucru si daca este posibila anularea zilelor de concediu neefectuat in cazul in care depasesc un numar foarte mare (de exemplu, 50 sau 70 de zile). Raspuns: Potrivit art. 148 din Codul muncii efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca. Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni. Iar in cadrul perioadelor de concediu astfel stabilite salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia. Asa cum rezulta din dispozitiile art. 148, programarea individuala se efectueaza de angajator cu consultarea si nu cu acordul salariatului. Odata ce programarea a fost efectuata apreciem ca angajatorul are obligatia sa o respecte, nefiind stabilite de legiuitor situatii in care angajatorul poate modifica unilateral data efectuarii concediului stabilita in conditiile art. 148. Daca am admite ca angajatorul poate modifica unilateral perioada concediului de odihna ce a fost programat ar insemna sa admitem ca angajatorul poate oricand sa stabileasca data concediului de odihna ceea ce contravine dispozitiilor art. 148 care stabilesc ca programarea concediului de odihna se face de angajator pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. Concediul de odihna se acorda la cererea salariatului in perioada stabilita in conditiile mentionate mai sus. De altfel, potrivit art. 8 din Codul muncii , relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte. Pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca. Mai mult, conform art. 149 din Codul muncii salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat. Astfel, daca are un motiv obiectiv, salariatul nu este obligat sa efectueze concediul de odihna in perioada in care a fost programat. Nerespectarea de catre angajator a programarii efectuate nu este sanctionata in mod expres de lege. In baza art. 19 lit. (i) din Legea inspectiei muncii nr. 108/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inspectorul de munca, cu ocazia unui control, poate sa dispuna angajatorului masuri, in vederea remedierii intr-un timp determinat a neconformitatilor constatate iar nerespectarea acestor masuri se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei conform art. 20 din acelasi act normativ. Zilele de concediu de odihna neefectuate nu pot fi platite decat in situatia incetarii contractului de munca. Potrivit art. 146 alin. (3) din Codul muncii , angajatorul este obligat sa acorde concediu de odihna, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul. La alineatul (4) al aceluiasi articol, legiuitorul stabileste conditiile in care este permisa compensarea in bani a concediului de odihna. Astfel, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca. Totodata, daca salariatul sufera un prejudiciu ca urmare a neaprobarii de catre angajator a cererii privind efectuarea concediului de odihna se poate adresa instantelor de judecata cu actiune in angajarea raspunderii patrimoniale a angajatorului. Potrivit art. 268 cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate: a) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca; b) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care s-a comunicat decizia de sanctionare disciplinara; c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator; d) pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia; e) in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia. In toate situatiile, altele decat cele prevazute mai sus, termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului. In concluzie, angajatorul poate compensa in bani concediul de odihna neefectuat, in ultimii 3 ani, numai in cazul incetarii contractului individual de munca. Data aparitiei: 04 Septembie 2012

Salariat de noapte. Munca in ture. Cum organizam legal programul de lucru?

Vom vedea, prin randurile urmatoare, in ce masura se poate organiza program de lucru de 12/24, 12/48 pentru salariatii incadrati in conditii speciale de munca. Raspuns: Intelegem ca salariatii in cauza sunt salariati de noapte. Astfel, salariatul de noapte reprezinta, dupa caz: a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru; b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru. Conform art. 125 alin. (4) din Codul muncii , durata normala a timpului de lucru pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior. Asadar, numai in situatia in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil, durata normala a timpului de lucru pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore. Mai mult, chiar si in situatia in care in contractul colectiv de munca este prevazuta o asemenea majorare, cele 12 ore efectuate dupa o perioada de repaus de 24 de ore trebuiesc urmate de o alta perioada de repaus de 24 de ore, conditie care, in situatia prezentata nu este indeplinita. Asa cum ati prezentat situatia ar insemna ca salariatul, dupa cele 12 ore suplimentare sa beneficieze de un repaus de 12 ore si nu de 24 de ore asa cum este impus de Codul muncii in articolul pe care l-ati citat. Data aparitiei: 05 Octombrie 2012

In ce conditii riscam pedeapsa pentru evaziune fiscala?

Legea care reglementeaza modul de prevenire si combatere a evaziunii fiscale este Legea 241/2005. Potrivit prevederilor art. 9 din Legea 241/2005, (1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive; d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala. (2) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 2 ani. (3) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani. In plus, legea prevede si urmatoarele infractiuni: Art. 3 - Constituie infractiune si se pedepseste cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de evidenta contabila distruse, in termenul inscris in documentele de control, desi acesta putea sa o faca. Art. 4 - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale, in termen de cel mult 15 zile de la somatie. Art. 5 - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in conditiile prevazute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale. Art. 6 - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa. Art. 7 - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi detinerea sau punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special. (2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi tiparirea, detinerea sau punerea in circulatie, cu stiinta, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate. Art. 8 - (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat. (2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi asocierea in vederea savarsirii faptei prevazute la alin. (1). (3) Tentativa faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste. Astfel, dupa cum puteti constata nu exista o limita a valorii prejudiciului peste care fapta se considera a fi infractiune. Cu toate acestea, potrivit prevederilor art. 10 din Legea 541/2005 , (1) In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar. (2) Dispozitiile prevazute la alin. (1) nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1). Deci doar in situatiile de mai sus se poate reduce pedeapsa prevazuta in cazul infractiunilor de evaziune fiscala. Data aparitiei: 05 Octombrie 2012