Potrivit art. 21 din Codul muncii, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.
Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Ea nu produce efecte daca incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor in care aceasta a intervenit ca urmare a pensionarii, a reintegrarii salariatului care a ocupat anterior acel post, a condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, a retragerii autorizatiilor sau avizelor necesare practicarii profesiei sau a expirarii termenului pentru care s-a incheiat, in masura in care contractul de munca a fost incheiat pentru o perioada determinata.
De asemenea, clauza de neconcurenta nu isi produce efectele in cazul desfacerii contractului de munca din motive independente de persoana salariatului.
vineri, 24 iunie 2011
Recuperare indemnizatii din FNUASS. Termen de prescriptie. Inregistrari contabile
Problema:
Cum trebuie procedat in situatia unor concedii medicale achitate de unitate pentru care nu s-a depus cerere de recuperare la Sanatate, am inteles ca aceste sume nu se pot recupera daca sunt mai vechi de 90 de zile. As vrea sa stiu de cand este valabil acest termen de 90 de zile de recuperare a concediilor medicale si, in cazul in care au ramas sume nerecuperate, cum trebuie tratate din punct de vedere contabil si fiscal aceste sume.
Solutie:
Art. 38 al OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, astfel cum a fost modificat prin OUG 117/2010, stabileste urmatoarele:
„(1) Sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva.
(2) Sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate.”
Pana la data intrarii in vigoare a acestor modificari (30 decembrie 2010) art. 138 stabilea ca sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate
Asadar, dupa modificarea art.38 al OUG 158/2005 prin OUG 117/2010 recuperarea sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva nu se mai poate face din contributiile datorate pentru lunile urmatoare.
In ceea ce priveste termenul de recuperare a sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, casele de asigurari sociale de sanatate considera ca aceste pot fi recuperate in termenul de 90 de zile stabilit de art. 40 din OUG 158/2005.
In opinia noastra, dispozitiile art. 40 din OUG 158/2005 precum si cele ale art. 82 din Norma de aplicare a prevederilor acestei ordonante stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate, inclusiv indemnizatia de incapacitate temporara de munca, poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.
Asadar, termenul de 90 de zile prevazut de dispozitiile legale amintite nu reprezinta termenul in care angajatorul poate sa recupereze sumele reprezentand indemnizatii platite salariatilor care, potrivit prevederilor OUG 158/2005, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
Cele doua texte legale, art. 40 si art. 82, folosesc termenul de beneficiar, astfel: „Indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era in drept sa le solicite.”
Or, in acceptiunea OUG 158/2005 angajatorul nu are calitatea de beneficiar. Beneficiarul este persoana caruia i se acorda un drept de asigurari sociale de sanatate prevazut de OUG 158/2005, in situatia expusa, salariatul.
Asadar, dispozitiile art. 40 si art. 82 stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate(salariatul) poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.
La aceasta concluzie se ajunge si prin interpretarea sistematica a dispozitiilor OUG 158/2005. Astfel, se observa ca dispozitiile art. 39 se refera persoana careia i se achita indemnizatia inclusiv in cazul asiguratului decedat.
Ca atare, singura concluzie care poate fi acceptata este aceea ca, termenul de 90 de zile reprezinta perioada in care care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate (salariatul) poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.
In conditiile in care, in OUG 158/2005 nu este prevazut un termen in care angajatorul poate sa solicite rambursarea acestor sume, consideram ca aceste sume pot fi recuperate in termenul general de prescriptie de 3 ani.
Insa, asa cum am aratat, punctul de vedere al caselor teritoriale de sanatate este ca acest termen este de 90 de zile.
Indemnizatiile platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva nerecuperate in termen, constituie creante prescrise.
Din punct de vedere contabil creantele prescrise se inregistreaza cu ajutorul contului 6588 – „Alte cheltuieli de exploatare”.
Art. 21 alin. (1) din Codul fiscal stabileste ca la determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
Asadar, pierderile inregistrate la scoaterea acestor creante neincasate din evidenta nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, nefiind efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sau reglementate prin acte normative in vigoare.
Cum trebuie procedat in situatia unor concedii medicale achitate de unitate pentru care nu s-a depus cerere de recuperare la Sanatate, am inteles ca aceste sume nu se pot recupera daca sunt mai vechi de 90 de zile. As vrea sa stiu de cand este valabil acest termen de 90 de zile de recuperare a concediilor medicale si, in cazul in care au ramas sume nerecuperate, cum trebuie tratate din punct de vedere contabil si fiscal aceste sume.
Solutie:
Art. 38 al OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, astfel cum a fost modificat prin OUG 117/2010, stabileste urmatoarele:
„(1) Sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva.
(2) Sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate.”
Pana la data intrarii in vigoare a acestor modificari (30 decembrie 2010) art. 138 stabilea ca sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate
Asadar, dupa modificarea art.38 al OUG 158/2005 prin OUG 117/2010 recuperarea sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva nu se mai poate face din contributiile datorate pentru lunile urmatoare.
In ceea ce priveste termenul de recuperare a sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, casele de asigurari sociale de sanatate considera ca aceste pot fi recuperate in termenul de 90 de zile stabilit de art. 40 din OUG 158/2005.
In opinia noastra, dispozitiile art. 40 din OUG 158/2005 precum si cele ale art. 82 din Norma de aplicare a prevederilor acestei ordonante stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate, inclusiv indemnizatia de incapacitate temporara de munca, poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.
Asadar, termenul de 90 de zile prevazut de dispozitiile legale amintite nu reprezinta termenul in care angajatorul poate sa recupereze sumele reprezentand indemnizatii platite salariatilor care, potrivit prevederilor OUG 158/2005, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
Cele doua texte legale, art. 40 si art. 82, folosesc termenul de beneficiar, astfel: „Indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era in drept sa le solicite.”
Or, in acceptiunea OUG 158/2005 angajatorul nu are calitatea de beneficiar. Beneficiarul este persoana caruia i se acorda un drept de asigurari sociale de sanatate prevazut de OUG 158/2005, in situatia expusa, salariatul.
Asadar, dispozitiile art. 40 si art. 82 stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate(salariatul) poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.
La aceasta concluzie se ajunge si prin interpretarea sistematica a dispozitiilor OUG 158/2005. Astfel, se observa ca dispozitiile art. 39 se refera persoana careia i se achita indemnizatia inclusiv in cazul asiguratului decedat.
Ca atare, singura concluzie care poate fi acceptata este aceea ca, termenul de 90 de zile reprezinta perioada in care care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate (salariatul) poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.
In conditiile in care, in OUG 158/2005 nu este prevazut un termen in care angajatorul poate sa solicite rambursarea acestor sume, consideram ca aceste sume pot fi recuperate in termenul general de prescriptie de 3 ani.
Insa, asa cum am aratat, punctul de vedere al caselor teritoriale de sanatate este ca acest termen este de 90 de zile.
Indemnizatiile platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva nerecuperate in termen, constituie creante prescrise.
Din punct de vedere contabil creantele prescrise se inregistreaza cu ajutorul contului 6588 – „Alte cheltuieli de exploatare”.
Art. 21 alin. (1) din Codul fiscal stabileste ca la determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
Asadar, pierderile inregistrate la scoaterea acestor creante neincasate din evidenta nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, nefiind efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sau reglementate prin acte normative in vigoare.
Concediul fara plata pentru cresterea copilului
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 830 din 10 decembrie 2010, introduce, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, o noua ipoteza de concediu fara plata, pe care angajatorul are obligatia de a-l acorda, la cerere.
Astfel, potrivit acestui act normativ, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an. In acest caz, salariatii beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, cuprinsa intre 600 lei si 3.400 lei;
b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. In acest caz, salariatii beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, cuprinsa intre 600 lei si 1.200 lei.
Potrivit art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, dupa implinirea de catre copil a varstei de un an, cu exceptia copilului cu handicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru prima varianta (concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 an) au dreptul la un concediu fara plata pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani.
Astfel, potrivit acestui act normativ, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an. In acest caz, salariatii beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, cuprinsa intre 600 lei si 3.400 lei;
b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. In acest caz, salariatii beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, cuprinsa intre 600 lei si 1.200 lei.
Potrivit art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, dupa implinirea de catre copil a varstei de un an, cu exceptia copilului cu handicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru prima varianta (concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 an) au dreptul la un concediu fara plata pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani.
joi, 23 iunie 2011
Contract de locatiune
Firma doreste sa incheie un contract de locatiune a unei lucrari cu o persoana fizica. Aceasta persoana fizica imi va emite lunar factura sau o tratez ca pe un salariat (contract civilcolaborator) si ii intocmesc lunar stat de plata? Care sunt contributiile pe care trebuie sa i le retin?
Contractul de locatiune a unei lucrari incheiat cu o persoana fizica neautorizata este un contract civil. Beneficiarul veniturilor din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil poate opta intre doua modalitati de impozitare, respectiv:
1) retinere la sursa reprezentand plati anticipate; In acest caz, potrivit dispozitiilor art. 52 alin.(2) din Codul fiscal , impozitul ce trebuie retinut, se stabileste aplicand o cota de impunere de 10 % la venitul brut.
2) stabilirea impozitului pe venit ca impozit final; In acest caz, conform art. 522 alin. (2) din Codul fiscal , impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.
Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris in momentul incheierii fiecarui raport juridic/contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestuia.
Societatea, in calitate de platitor de venit, are obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii urmatoarelor contributii:
1. Contributia la sistemul asigurarilor sociale.
Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil au obligatia, pentru veniturile realizate, de a plati contributia individuala de asigurari sociale. Contributia la sistemul asigurarilor sociale se datoreaza asupra veniturilor obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil indiferent de periodicitatea realizarii acestor venituri, in mod exclusiv sau nu.
Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale pentru veniturile obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil o constituie venitul brut realizat. Baza de calcul, in decursul unei luni calendaristice, nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Pentru veniturile realizate in mod ocazional baza de calcul anuala nu poate depasi de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011 este de 2.022 lei.
Daca beneficiarul veniturilor din drepturi din contracte/conventii civile este pensionar in sistemul public de pensii, prevederile OUG 58/2010 modificata prin OUG nr. 82/2010 nu ii sunt aplicabile si in consecinta nu se datoreaza contributia la sistemul asigurarilor sociale de stat.
2. Contributia la sistemul asigurarilor pentru somaj.
Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil au obligatia, pentru veniturile realizate, de a plati contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj. Contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj, in cota de 0,5%, se datoreaza asupra veniturilor obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil indiferent de periodicitatea realizarii acestor venituri, in mod exclusiv sau nu. Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj pentru veniturile obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil o constituie venitul brut realizat.
Baza de calcul, in decursul unei luni calendaristice, nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Pentru veniturile realizate in mod ocazional baza de calcul anuala nu poate depasi de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Daca beneficiarul veniturilor realizate in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil este pensionar in sistemul public de pensii, prevederile OUG nr. 58/2010 modificata prin OUG nr. 82/2010 nu ii sunt aplicabile.
Platitorul de venit, in vederea declararii evidentei nominale a persoanelor care realizeaza venituri din contracte/ conventii civile are obligatia de a calcula, de a retine si de a vira lunar contributiile de asigurari sociale individuale obligatorii. Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza.
In ceea ce priveste declararea contributiilor sociale se disting doua situatii:
- Venituri din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil pentru care se retine doar impozitul pe venit - se intocmeste de catre platitorul de venituri declaratia 100;
- Venituri din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil pentru care exista obligatia retinerii contributiilor sociale la sistemul asigurarilor sociale de stat si la sistemul asigurarilor pentru somaj si a impozitului pe venit - se intocmeste de catre platitorul de venituri declaratia 112.
Anual, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent trebuie sa se depuna declaratia informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit (declaratia 205) pentru cazul in care s-a retinut impozitul de 10%.
Anual pana la data de 30 iunie a anului curent pentru anul precedent trebuie sa se depuna declaratia informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit (declaratia 205) pentru cazul in care s-a retinut impozitul de 16%.
In cazul in care unitatea retine impozit de 10% beneficiarul veniturilor va depune pana pe data de 15 mai a anului curent pentru anul anterior declaratia privind veniturile realizate (declaratia 200).
In cazul in care se opteaza pentru retinerea impozitului final de 16%, persoana fizica nu mai este obligata sa depuna declaratia 200.
Contractul de locatiune a unei lucrari incheiat cu o persoana fizica neautorizata este un contract civil. Beneficiarul veniturilor din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil poate opta intre doua modalitati de impozitare, respectiv:
1) retinere la sursa reprezentand plati anticipate; In acest caz, potrivit dispozitiilor art. 52 alin.(2) din Codul fiscal , impozitul ce trebuie retinut, se stabileste aplicand o cota de impunere de 10 % la venitul brut.
2) stabilirea impozitului pe venit ca impozit final; In acest caz, conform art. 522 alin. (2) din Codul fiscal , impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.
Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris in momentul incheierii fiecarui raport juridic/contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestuia.
Societatea, in calitate de platitor de venit, are obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii urmatoarelor contributii:
1. Contributia la sistemul asigurarilor sociale.
Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil au obligatia, pentru veniturile realizate, de a plati contributia individuala de asigurari sociale. Contributia la sistemul asigurarilor sociale se datoreaza asupra veniturilor obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil indiferent de periodicitatea realizarii acestor venituri, in mod exclusiv sau nu.
Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale pentru veniturile obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil o constituie venitul brut realizat. Baza de calcul, in decursul unei luni calendaristice, nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Pentru veniturile realizate in mod ocazional baza de calcul anuala nu poate depasi de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011 este de 2.022 lei.
Daca beneficiarul veniturilor din drepturi din contracte/conventii civile este pensionar in sistemul public de pensii, prevederile OUG 58/2010 modificata prin OUG nr. 82/2010 nu ii sunt aplicabile si in consecinta nu se datoreaza contributia la sistemul asigurarilor sociale de stat.
2. Contributia la sistemul asigurarilor pentru somaj.
Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil au obligatia, pentru veniturile realizate, de a plati contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj. Contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj, in cota de 0,5%, se datoreaza asupra veniturilor obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil indiferent de periodicitatea realizarii acestor venituri, in mod exclusiv sau nu. Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj pentru veniturile obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil o constituie venitul brut realizat.
Baza de calcul, in decursul unei luni calendaristice, nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Pentru veniturile realizate in mod ocazional baza de calcul anuala nu poate depasi de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Daca beneficiarul veniturilor realizate in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil este pensionar in sistemul public de pensii, prevederile OUG nr. 58/2010 modificata prin OUG nr. 82/2010 nu ii sunt aplicabile.
Platitorul de venit, in vederea declararii evidentei nominale a persoanelor care realizeaza venituri din contracte/ conventii civile are obligatia de a calcula, de a retine si de a vira lunar contributiile de asigurari sociale individuale obligatorii. Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza.
In ceea ce priveste declararea contributiilor sociale se disting doua situatii:
- Venituri din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil pentru care se retine doar impozitul pe venit - se intocmeste de catre platitorul de venituri declaratia 100;
- Venituri din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil pentru care exista obligatia retinerii contributiilor sociale la sistemul asigurarilor sociale de stat si la sistemul asigurarilor pentru somaj si a impozitului pe venit - se intocmeste de catre platitorul de venituri declaratia 112.
Anual, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent trebuie sa se depuna declaratia informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit (declaratia 205) pentru cazul in care s-a retinut impozitul de 10%.
Anual pana la data de 30 iunie a anului curent pentru anul precedent trebuie sa se depuna declaratia informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit (declaratia 205) pentru cazul in care s-a retinut impozitul de 16%.
In cazul in care unitatea retine impozit de 10% beneficiarul veniturilor va depune pana pe data de 15 mai a anului curent pentru anul anterior declaratia privind veniturile realizate (declaratia 200).
In cazul in care se opteaza pentru retinerea impozitului final de 16%, persoana fizica nu mai este obligata sa depuna declaratia 200.
Procedura concedierii disciplinare
In acest domeniu, al concedierii disciplinare, aspectele de ordin procedural sunt vitale. Procedura concedierii trebuie urmata pas cu pas chiar si atunci cand abaterea savarsita de catre salariat este cat se poate de evidenta. Orice viciu de procedura va atrage declararea concedierii drept nelegala, indiferent daca, pe fond, salariatul a savarsit abaterea respectiva.
ATENTIE!
Instanta va dispune anularea concedierii fara a mai analiza, pe fond, situatia, daca va constata nerespectarea procedurii legale.
Procedura concedierii disciplinare presupune efectuarea unei cercetari prealabile de catre angajator. Fireste, angajatorul nu este organ de urmarire penala si nici nu i se poate pretinde sa utilizeze metode de cercetare sofisticate. Ceea ce i se pretinde este doar sa ia toate masurile rezonabile pentru a se convinge ca, într-adevar, salariatul a savarsit abaterea disciplinara respectiva.
Cercetarea prealabila se poate chiar rezuma la un simplu dialog cu salariatul, în anumite cazuri. Unele dintre etapele procedurii concedierii disciplinare sunt obligatorii, absenta lor atragand nulitatea deciziei, în timp ce altele sunt facultative, dar recoman - da bile pentru o protectie eficienta împotriva unei eventuale contestari a concedierii.
Etapele procedurii concedierii disciplinare sunt urmatoarele:
1. Intocmirea referatului constatator (procesul-verbal de constatare) – etapa recomandabila
2. Convocarea salariatului – etapa obligatorie
3. Ascultarea salariatului – etapa obligatorie
4. Emiterea deciziei de concediere – etapa obligatorie
5. Comunicarea deciziei de concediere – etapa obligatorie
ATENTIE!
Instanta va dispune anularea concedierii fara a mai analiza, pe fond, situatia, daca va constata nerespectarea procedurii legale.
Procedura concedierii disciplinare presupune efectuarea unei cercetari prealabile de catre angajator. Fireste, angajatorul nu este organ de urmarire penala si nici nu i se poate pretinde sa utilizeze metode de cercetare sofisticate. Ceea ce i se pretinde este doar sa ia toate masurile rezonabile pentru a se convinge ca, într-adevar, salariatul a savarsit abaterea disciplinara respectiva.
Cercetarea prealabila se poate chiar rezuma la un simplu dialog cu salariatul, în anumite cazuri. Unele dintre etapele procedurii concedierii disciplinare sunt obligatorii, absenta lor atragand nulitatea deciziei, în timp ce altele sunt facultative, dar recoman - da bile pentru o protectie eficienta împotriva unei eventuale contestari a concedierii.
Etapele procedurii concedierii disciplinare sunt urmatoarele:
1. Intocmirea referatului constatator (procesul-verbal de constatare) – etapa recomandabila
2. Convocarea salariatului – etapa obligatorie
3. Ascultarea salariatului – etapa obligatorie
4. Emiterea deciziei de concediere – etapa obligatorie
5. Comunicarea deciziei de concediere – etapa obligatorie
Fisa postului
Fisa postului este un document care precizeaza:
* sarcinile si responsabilitatile ce ii revin titularului postului
* conditiile de lucru ...
* rezultatele asteptate ...
* modalitatea de recompensare ...
* relatiile postului cu altele din cadrul firmei ...
Este un document asumat si semnat de salariat la angajare si care se anexeaza contractului individual de munca. ...
Potrivit lit. d1) a art. 17 alin. (2) din Codul muncii, astfel cum a fost introdusa prin Legea 40/2011 , persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului.
Aceste criterii de evaluare trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca, in conformitate cu alin. (3) din acelasi articol.
Minsterul Muncii a anuntat ca este Obligatoriu ca aceste Criterii de Evaluare a activitatii profesionale sa se regaseasca in Contractul individual de Munca
* sarcinile si responsabilitatile ce ii revin titularului postului
* conditiile de lucru ...
* rezultatele asteptate ...
* modalitatea de recompensare ...
* relatiile postului cu altele din cadrul firmei ...
Este un document asumat si semnat de salariat la angajare si care se anexeaza contractului individual de munca. ...
Potrivit lit. d1) a art. 17 alin. (2) din Codul muncii, astfel cum a fost introdusa prin Legea 40/2011 , persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului.
Aceste criterii de evaluare trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca, in conformitate cu alin. (3) din acelasi articol.
Minsterul Muncii a anuntat ca este Obligatoriu ca aceste Criterii de Evaluare a activitatii profesionale sa se regaseasca in Contractul individual de Munca
Politica salariala
Politica salariala reprezinta un instrument important pe care managementul il poate folosi pentru a sprijini supravietuirea sau dezvoltarea firmei in contextul crizei economice.
Politica salariala la nivelul companiei se poate analiza luand in considerare urmatoarea structura a veniturilor
salariale:
- salariul fix;
- bonusuri variabile;
- bonusuri fixe;
- beneficii.
Salariul fix
Salariul fix reprezinta salariul de baza negociat, inregistrat in cartea de munca si platit, in principiu, daca angajatul a lucrat o norma intreaga si si-a realizat atributiile prevazute din fisa postului.
Bonusurile variabile
Bonusurile variabile sunt acele venituri acordate salariatului in functie de indeplinirea si depasirea indicatorilor de performanta individuali.
Acestea iau, de regula, forma unor prime
Bonusurile fixe
Bonusurile fixe reprezinta acele venituri obtinute de angajat fara legatura cu performanta individuala, corelate,
de obicei, cu o anume evolutie financiara a firmei.
In bonusurile fixe se incadreaza, de exemplu, al treisprezecelea salariu, primele acordate cu ocazia diferitelor
evenimente, premiile de fidelitate.
Beneficiile angajatilor
Beneficiile reprezinta acele avantaje acordate angajatilor ca instrumente de motivare generala sau specifica, pentru formarea unei anumite culturi organizationale.
Lista de control cu principalele beneficii acordate angajatilor in Romania
– Cadourile pentru ocazii speciale (peste 75% dintre salariati primind in anii anteriori aceste beneficii)
– Tichetele de masa (peste 70% dintre salariati primind in anii anteriori aceste beneficii)
– Evenimente sociale organizate de firma (peste 70%)
– Produse racoritoare (peste 40%)
– Abonamente la o clinica medicala (peste 35%)
– Produse la pret redus (peste 35%)
– Asigurare de viata (peste 35%)
– Masa la cantina (peste 15%)
– Activitati sportive (peste 15%)
– Subventii pentru transport (peste 15%)
– Participare la profit (peste 5%)
– Acordare de actiuni (peste 4%)
– Plata contributiilor la fondurile de pensii private (aproximativ 3%)
– Alte beneficii, precum team-building si vacante platite
Telefonul mobil
Telefonul mobil nu mai este considerat un beneficiu, el reprezentand de multe ori un instrument absolut necesar
desfasurarii activitatii angajatilor.
Masina de serviciu
Masina de serviciu este un beneficiu oferit unor categorii de angajati (peste 90% din firme oferind acest beneficiu).
Circa 4-5% din companiile din Romania si peste 10% din firmele din Slovacia, Bulgaria, Cehia si Polonia ofera angajatilor o suma de bani ca alternativa la masina de serviciu, pentru a compensa transportul in interesul serviciului.
Este absolut obligatoriu sa adaptati politica salariala la contextul si situatia in care se afla firma dvs., luand in considerare atat obiectivele organizationale pe termen lung, cat si pe cele pe termen scurt.
O politica salariala rigida, care nu este adaptata nevoilor specifice ale firmei si contextului in care aceasta evolueaza, risca sa franeze dezvoltarea companiei sau chiar sa afecteze supravietuirea acesteia.
Riscul ca firma sa ajunga in situatia de a nu mai fi capabila sa isi achite datoriile curente catre furnizori, banci si angajati este probabil cea mai relevanta provocare cu care se confrunta intreprinzatorii in contextul crizei economice.
Aceasta problema preocupa majoritatea companiilor, deoarece in aceasta perioada cererea de produse si servicii
poate scadea chiar cu peste 50% fata de situatia de dinaintea crizei economice.
Politica salariala la nivelul companiei se poate analiza luand in considerare urmatoarea structura a veniturilor
salariale:
- salariul fix;
- bonusuri variabile;
- bonusuri fixe;
- beneficii.
Salariul fix
Salariul fix reprezinta salariul de baza negociat, inregistrat in cartea de munca si platit, in principiu, daca angajatul a lucrat o norma intreaga si si-a realizat atributiile prevazute din fisa postului.
Bonusurile variabile
Bonusurile variabile sunt acele venituri acordate salariatului in functie de indeplinirea si depasirea indicatorilor de performanta individuali.
Acestea iau, de regula, forma unor prime
Bonusurile fixe
Bonusurile fixe reprezinta acele venituri obtinute de angajat fara legatura cu performanta individuala, corelate,
de obicei, cu o anume evolutie financiara a firmei.
In bonusurile fixe se incadreaza, de exemplu, al treisprezecelea salariu, primele acordate cu ocazia diferitelor
evenimente, premiile de fidelitate.
Beneficiile angajatilor
Beneficiile reprezinta acele avantaje acordate angajatilor ca instrumente de motivare generala sau specifica, pentru formarea unei anumite culturi organizationale.
Lista de control cu principalele beneficii acordate angajatilor in Romania
– Cadourile pentru ocazii speciale (peste 75% dintre salariati primind in anii anteriori aceste beneficii)
– Tichetele de masa (peste 70% dintre salariati primind in anii anteriori aceste beneficii)
– Evenimente sociale organizate de firma (peste 70%)
– Produse racoritoare (peste 40%)
– Abonamente la o clinica medicala (peste 35%)
– Produse la pret redus (peste 35%)
– Asigurare de viata (peste 35%)
– Masa la cantina (peste 15%)
– Activitati sportive (peste 15%)
– Subventii pentru transport (peste 15%)
– Participare la profit (peste 5%)
– Acordare de actiuni (peste 4%)
– Plata contributiilor la fondurile de pensii private (aproximativ 3%)
– Alte beneficii, precum team-building si vacante platite
Telefonul mobil
Telefonul mobil nu mai este considerat un beneficiu, el reprezentand de multe ori un instrument absolut necesar
desfasurarii activitatii angajatilor.
Masina de serviciu
Masina de serviciu este un beneficiu oferit unor categorii de angajati (peste 90% din firme oferind acest beneficiu).
Circa 4-5% din companiile din Romania si peste 10% din firmele din Slovacia, Bulgaria, Cehia si Polonia ofera angajatilor o suma de bani ca alternativa la masina de serviciu, pentru a compensa transportul in interesul serviciului.
Este absolut obligatoriu sa adaptati politica salariala la contextul si situatia in care se afla firma dvs., luand in considerare atat obiectivele organizationale pe termen lung, cat si pe cele pe termen scurt.
O politica salariala rigida, care nu este adaptata nevoilor specifice ale firmei si contextului in care aceasta evolueaza, risca sa franeze dezvoltarea companiei sau chiar sa afecteze supravietuirea acesteia.
Riscul ca firma sa ajunga in situatia de a nu mai fi capabila sa isi achite datoriile curente catre furnizori, banci si angajati este probabil cea mai relevanta provocare cu care se confrunta intreprinzatorii in contextul crizei economice.
Aceasta problema preocupa majoritatea companiilor, deoarece in aceasta perioada cererea de produse si servicii
poate scadea chiar cu peste 50% fata de situatia de dinaintea crizei economice.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)