Cand este necesara autorizatia de munca pentru incheierea CIM?

Intrebare O firma are o angajata din Ucraina care este studenta in Romania si are permis de sedere dar nu si permis de munca. I se poate incheia contract de munca doar in baza permisului de sedere? Solutia specialistului Strainii pot fi incadrati in munca in conditiile stabilite de O.U.G nr. 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform art. 2 din acest act normativ, in sensul acestei ordonante de urgenta prin strain se intelege persoana care nu are cetatenia romana, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene. Prin urmare, daca persoana din Ucraina nu are cetatenia romana, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene incadrarea sa in munca pe teritoriul Romaniei poate fi efectuata in conditiile O.U.G nr. 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei. Conform art. 3 alin. (1) din acest act normativ, strainii pot fi incadrati in munca pe teritoriul Romaniei la angajatori care functioneaza in mod legal, cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) locurile de munca vacante nu pot fi ocupate de cetateni romani, ai altor state membre ale Uniunii Europene, ai statelor semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic European, precum si de rezidenti permanenti pe teritoriul Romaniei; b) indeplinesc conditiile speciale de pregatire profesionala, experienta in activitate si autorizare, solicitate de angajator potrivit legislatiei in vigoare; c) fac dovada faptului ca sunt apti din punct de vedere medical sa desfasoare activitatea respectiva si nu au antecedente penale care sa fie incompatibile cu activitatea pe care o desfasoara sau urmeaza sa o desfasoare pe teritoriul Romaniei; d) se incadreaza in contingentul anual aprobat prin hotarare a Guvernului; e) angajatorii au achitate obligatiile catre bugetul de stat pe ultimul trimestru; f)angajatorul sa desfasoare efectiv activitatea pentru care se solicita eliberarea autorizatiei de munca. g) angajatorul sa nu fi fost sanctionat anterior pentru munca nedeclarata sau angajare ilegala. La alin. (2) al aceluiasi articol se prevede ca prevederile alin. (1) lit. a) nu se aplica strainilor care indeplinesc functia de administrator intr-o societate comerciala cu participare straina, in situatia in care este o singura persoana numita in aceasta functie, daca strainul desfasoara activitatea in calitate de sportiv profesionist, in conditiile existentei unei dovezi ca a desfasurat activitate similara in alta tara, solicitantilor autorizatiei pentru lucratorii sezonieri, solicitantilor autorizatiei de munca nominale, pentru lucratorii transfrontalieri, precum si strainilor posesori ai unui permis de sedere in scop de studii. Conform art. 4 alin. (1) din O.U.G nr. 56/2007, autorizatia de munca se elibereaza, la cererea angajatorului, de catre Oficiul Roman pentru Imigrari, prin formatiunile sale teritoriale, daca se constata indeplinirea urmatoarelor conditii: a) angajatorul prezinta documentele prevazute de prezenta ordonanta de urgenta pentru fiecare tip de autorizatie de munca prin care dovedeste ca desfasoara o activitate legala in Romania, ca nu are datorii la bugetul de stat pe ultimul trimestru si ca a facut o selectie legala; b) strainul indeplineste conditiile speciale de pregatire profesionala, experienta in activitate si autorizare, este apt din punct de vedere medical sa desfasoare activitatea respectiva, nu are antecedente penale si se incadreaza in contingentul anual aprobat prin hotarare a Guvernului, precum si conditiile prevazute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) si h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 11 si art. 27 alin. (2) lit. c) si e) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu completarile ulterioare. (2) Autorizatia de munca se elibereaza in vederea admiterii pe teritoriul Romaniei si pentru prelungirea dreptului de sedere pe perioade de cel mult un an. (3) Autorizatia de munca se elibereaza si strainilor care: a) provin din state cu care Romania are incheiate acorduri, conventii sau intelegeri de desfiintare a vizelor pentru trecerea frontierei in acest scop sau pentru care Romania a renuntat unilateral la obligativitatea vizelor; b) beneficiaza de drept de sedere temporara pentru reintregirea familiei, acordat in conditiile stabilite de legislatia privind regimul strainilor in Romania; c) beneficiaza de drept de sedere temporara in scop de studii si solicita incadrarea in munca in baza unui contract individual de munca cu timp partial, cu program de maximum 4 ore pe zi; d) sunt detasati pe teritoriul Romaniei. (4) Autorizatia de munca nu se acorda strainilor care in ultimii 2 ani au avut un drept de sedere pentru desfasurarea de activitati comerciale si nu au respectat planul de afaceri prevazut la art. 43 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002, republicata, cu completarile ulterioare. Categoriile de straini care pot fi incadrati in munca sau, dupa caz, pot presta munca la persoane fizice sau juridice din Romania, fara autorizatie de munca sunt prevazute la art. 5 din O.U.G nr. 56/2007 dupa cum urmeaza: a) strainii titulari ai dreptului de sedere permanenta pe teritoriul Romaniei; b) strainii al caror acces pe piata muncii din Romania este reglementat prin acorduri, conventii sau intelegeri bilaterale incheiate de Romania cu alte state, daca aceasta posibilitate este stabilita prin textul acordului, conventiei sau intelegerii; c) strainii care au dobandit o forma de protectie in Romania; d) strainii care desfasoara activitati didactice, stiintifice sau alte categorii de activitati specifice cu caracter temporar in institutii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din Romania, in baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de sedere pentru desfasurarea de activitati de cercetare stiintifica, si personalul cu calificare speciala, in baza ordinului ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, precum si strainii care desfasoara activitati artistice in institutii de cultura din Romania, in baza ordinului ministrului culturii si patrimoniului national; e) strainii care urmeaza sa desfasoare pe teritoriul Romaniei activitati temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administratiei publice centrale sau locale ori de autoritati administrative autonome; f) strainii care sunt numiti sefi de filiala, reprezentanta sau de sucursala pe teritoriul Romaniei a unei companii care are sediul in strainatate, in conformitate cu actele prevazute de legislatia romana in acest sens; g) strainii membri de familie ai cetatenilor romani; h) strainii angajati ai persoanelor juridice cu sediul in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European ori in Confederatia Elvetiana, detasati in Romania, cu conditia prezentarii permisului de sedere din acel stat; i) solicitantii de azil, dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, daca se mai afla in procedura de determinare a unei forme de protectie; j) strainii tolerati, pe perioada cat li s-a acordat tolerarea ramanerii pe teritoriul Romaniei. In consecinta, pentru a incheia un contract individual de munca cu persoana din Ucraina aveti nevoie de autorizatie de munca daca: - persoana nu are cetatenia romana, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene si, totodata, - nu se incadreaza in situatiile de exceptie stabilite la art. 5 din O.U.G nr. 56/2007 mai sus citat. Daca persoana din Ucraina are cetatenie romana, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene sau se incadreaza intr-una dintre situatiile de exceptie stabilite la art. 5 din O.U.G nr. 56/2007 autorizatia de munca nu este necesara pentru incheierea contractului individual de munca.

Indemnizatia de 75% din salariul de baza este efectul intrarii salariatilor in somaj tehnic

Intrebare La negocierea contractului colectiv de munca un sindicat doreste sa introduca urmatorul articol (pentru a se evita disponibilizarile). "Pentru situatiile de lipsa activitate, constatate ca atare de catre angajator, salariatii parasesc locul de munca dupa 3 ore de asteptare urmand a fi platiti pentru intreaga etapa de 12 ore cu o indemnizatie egala cu 75% din salariul individual de baza al salariatului in cauza." Este corect? Solutia specialistului Daca in speta se doreste reglementarea prin contractul colectiv de munca a somajului tehnic, atunci veti avea in vedere la negocierea contractului colectiv de munca dispozitiile art. 52, 53 si 54 din Codul muncii republicat. Potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii republicat, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. Astfel, in baza manifestarii de vointa a angajatorului contractele individuale de munca ale salariatilor pot fi suspendate de catre angajator in temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. In conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. (1) din Codul muncii , republicat, pe durata reducerii si/sau a intreruperii temporare a activitatii, salariatii implicati in activitatea redusa sau intrerupta, care nu mai desfasoara activitate, beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 52 alin. (3). Totodata, alin. (2) din acelasi articol prevede ca pe durata reducerii si/sau a intreruperii temporare prevazute la alin. (1), salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa dispuna reinceperea activitatii. Modalitatea in care salariatii urmeaza sa se afle la dispozitia angajatorului in cazul somajului tehnic nu este prevazuta de legiuitor, astfel incat aceasta se va putea stabili prin contractul colectiv de munca. In concluzie, plata unei indemnizatii de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat este efectul suspendarii contractelor individuale de munca ale salariatilor datorita intrarii acestora in somaj tehnic in temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii republicat. Cu alte cuvinte, nu se poate plati o astfel de indemnizatie in lipsa suspendarii CIM ale salariatilor. Daca CIM nu sunt suspendate, deci salariatii nu se afla in somaj tehnic, nu exista posibilitatea legala a platii unei indemnizatii de 75% din salariul de baza, ci exista obligatia angajatorului de a plati integral salariile astfel cum au fost negociate si stabilite prin CIM.

Dreptul la preaviz in cazul unei societati in faliment

Intrebare In data de 09.08.2012 copilul implineste varsta de 2 ani iar angajata revine din concediul pentru cresterea copilului. Societatea a intrat in faliment si doreste sa disponibilizeze salariata. In aceste conditii - salariata mai are dreptul la preaviz. (In prezent societatea falimentara mai are doi salariati). Solutia specialistului Potrivit art. 86 alin. (5) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, un contract de munca sau de inchiriere, in calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz. Art. 86 alin. (6) din acelasi act normativ prevede ca prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei se va face de urgenta de catre administratorul judiciar/lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare. Asadar, dreptul de a concedia salariatii unei societati intrate in insolventa apartine administratorului judiciar si lichidatorului, care sunt scutiti de formalitatile prevazute de lege cu privire la concedierea colectiva a personalului, fiind obligati sa respecte doar termenul de preaviz (care fata de modificarile Codului muncii apreciez ca este de 20 de zile lucratoare). Prin urmare, in situatia de exceptie cand angajatorul se afla sub incidenta Legii nr. 85/2006, fiind deschisa procedura de insolventa, pentru desfacerea contractelor individuale de munca ale salariatilor este prevazuta o procedura de exceptie in dispozitiile art. 86 din lege, derogatorie de la dreptul comun – Codul muncii, insa in mod obligatoriu cu acordarea preavizului la concediere.

Munca in ture si ore suplimentare

Intrebare Salariatii unei societati cu program de lucru in ture, efectueaza si munca suplimentara. In contractul colectiv aplicabil este stipulat ca in cazul in care, compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de lege, munca suplimentara va fi platita cu un spor de 100%. Daca un salariat a realizat 184 ore intr-o luna din care 8 suplimentare, concret cate ore va fi platit in luna respectiva fara ore suplimentare? Solutia specialistului Astfel cum prevede art. 120 alin. (1) din Codul muncii, munca suplimentara este munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112. Potrivit art. 122 munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. Art. 123 stabileste ca, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. Munca in ture nu constituie o exceptie de la prevederile legale stabilite de Codul muncii , cu privire la munca suplimentara, repausul saptamanal, perioada de repaus obligatorie dupa ziua de munca de 12 ore. In practica, in cazul muncii in ture se intalnesc situatii in care numarul zilelor in care salariatul presteaza activitate nu corespunde cu numarul zilelor lucratoare ale lunii. Cuantumul salariului nu variaza in functie de numarul de ore lucratoare din luna respectiva. In consecinta, la stabilirea salariului numarul de ore lucrate se raporteaza la numarul orelor lucratoare ale lunii, conform programului de lucru. Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara. Ca atare, orele suplimentare se stabilesc pe baza duratei normale a timpului de munca saptamanal. Orele suplimentare astfel stabilite se compenseaza in conditiile prevazute de art. 122 – 123 din Codul muncii, mai sus redate.

Suprapunere timp de munca

Intrebare Un salariat are un contract individual de munca (CIM) cu norma intreaga si un program de lucru de la 8:00 la 16:00 si un contract individual de munca cu timp partial de lucru de 4 ore si un program de lucru de la 12:00 la 16:00. Este corect stabilit programul de lucru, avand in vedere ca acesta se suprapune in cazul celor doua contracte? Cele doua contracte sunt incheiate cu acelasi angajator. Solutia specialistului Potrivit art. 111 din Codul muncii republicat, timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. In speta, timpul de munca in care salariatul indeplineste sarcinile si atributiile aferente CIM cu timp partial se suprapune peste o parte din timpul de munca in care salariatul indeplineste sarcinile si atributiile aferente CIM cu norma intreaga. Cu alte cuvinte, indeplinirea sarcinilor si atributiilor unui CIM in timpul de lucru suprapus (12-16) inlatura indeplinirea celorlalte sarcini si atributii aferente celui de-al doilea CIM, imprejurare fata de care apreciem ca nu este posibila incheierea unor contracte individuale de munca cu programul de lucru astfel cum a fost stabilit in speta.

Cand si cum trebuie intocmit dosarul de pensionare pentru limita de varsta

Potrivit dispozitiilor art. 103 alin. (2) din Legea 263/2010 cererea de pensionare insotita de actele prin care se dovedeste indeplinirea cumulative a conditiilor prevazute de prezenta lege, se depune incepand cu data indeplinirii acestor conditii, la casa teritoriala de pensii competenta, in a carei raza domiciliaza persoana care solicita pensionare. Dosarul de pensionare va contine: a) Cerere tip pentru inscrierea la pensie pentru limita de varsta. Acest formular se poate obtine direct de la Casele de Pensii. b) Carnetul de munca, depus in original si insotit de copie si alte documente care dovedesc vechimea in munca. Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca, potrivit actualei legi a pensiilor 263/2010. Pentru substituirea carnetului de munca, actualele sisteme de evidenta a raporturilor de munca sunt adeverintele de vechime eliberate de angajator in conditiile art. 34 alin. (5) din Codul muncii, respectiv Revisal reglementat de Hotararea Guvernului nr. 500/2011. Astfel, la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate. Totodata, dupa data abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 poate fi reconstituita, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. In cazul in caer la data depunerii cererii de pensionare persoana nu mai este angajata cu contract de munca, carnetul de munca va fi depus in starea sa actuala, avand inscrisa ultima incetare a activitatii, somajului sau alocatiei de sprijin sau mentiunea privind abrogarea Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, datata cu 01.01.2011. In situatia in care se vor prezenta si alte acte de vechime in munca, acestea vor cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca; d) mentionarea temeiului legal in baza caruia a avut loc incadrarea; e) functia, meseria sau specialitatea exercitata; f) salariul tarifar de incadrare; g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordata; h) perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat. Actele vor avea numar si data de inregistrare, stampila unitatii emitente, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii. Angajatorii sau orice alti detinatori de arhive raspund direct de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor, elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza in vederea stabilirii, recalcularii sau revizuirii drepturilor de pensie. c) Livretul militar Perioada cat o persoana a satisfacut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat, reprezinta perioada asimilitata stagiului de cotizare si se ia in considerare petnru pensia pentru limita de varsta. Pentru ca perioada se stagiu militar sa i se ia in calcul, solicitantul trebuie sa prezinte o copie a livretului militar, din care sa rezulte perioada de stagiu efectuata. d) Adeverinta de certificare a perioadei de studii invatamand superior Perioada in care solicitantul a urmat cursurile de zi ale invatamantului superior, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora (potrivit art. 49 lit. b) din Legea nr. 263/2010), reprezinta stagiu de cotizare pentru pensia limita de varsta. Daca pe durata studiilor intervine o situatie prin care salaraitul este nevoit sa realizeze un stagiu de cotizare conform legii, se va lua in considerare acest stagiu efectiv realizat. e) Adeverinta privind sporurile la salariu Pentru stabilirea corecta a veniturilor pe baza carora urmeaza a fi calculata pensia, solicitantul trebuie sa depuna si adeverinte din care sa rezulte sporurile cu caracter permanent de care a beneficiat pe parcursul raporturilor sale de munca. Aceste adeverinte sunt foarte importante, ele demonstrand atat veniturile suplimentare obtinute, cat si caracterul acestora. Nu toate sporurile primire reprezinta sporuri cu caracter permanent asa cum sunt definite de lege si care pot fi incluse in calculul pensiei. Adeverintele prin care se dovedesc aceste sporuri vor cuprinde urmatoarele informatii: - datele de identificare a persoanei; - denumirea unitatii; - perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca; - functia, meseria sau specialitatea exercitata; - denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata; - perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat; - adeverintele vor purta numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii. Adeverintele privind sporurile cu caracter permanent acordate in perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se vor prezenta numai in situatiile in care aceste sporuri nu sunt inregistrate in carnetul de munca. f) Adeverinta privind conditiile de munca Este in avantajul dumneavostra sa depuneti si adeverinte privind desfasurarea activitatii in astfel de conditii, dat fiind faptul ca la calcul pensiei se are in vedere influenta conditiilor speciale si deosebite de munca, precum si a grupelor I si II de munca, g) Procura speciala, pentru mandatar (original si copie); Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala. h) Acte pentru dovedirea calitatii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, si/sau al Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din Decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 103 alin. (1) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stabileste ca pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei careia i s-a incredintat sau i s-a dat in plasament copilul minor, dupa caz, depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala. Asadar, pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite depusa personal sau prin mandatar desemnat prin procura speciala, incepand cu data indeplinirii conditiilor prevazute de lege (art. 103 alin.(2) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), persoana indreptatita nefiind obligata sa il solicite. Data aparitiei: 28 Mai 2012

Prima si a doua zi de Rusalii sunt zile libere pentru salariati

Semnificatia Sarbatorii Rusaliilor In duminica a VIII-a dupa Pasti crestin-ortodocsii sarbatoresc Pogorarea Sfantului Duh sau Duminica mare, sarbatoare cunoscuta si sub denumirea de Rusalii. Praznuita inca de pe vremea Sfintilor Apostoli, sarbatoarea Rusaliilor este, alaturi de Sarbatoarea Pastilor, cea mai veche sarbatoare crestina. Conform Sfintei Scripturi in ziua de Rusalii Duhul Sfant s-a pogorat asupra Sfintilor Apostoli, dandu-le darurile spirituale necesare propovaduirii Evangheliei in toate colturile lumii. Din sarbatoarea Rusaliilor fac parte Duminica Rusaliilor si lunea urmatoare, cinstita ca sarbatoarea Sfintei Treimi. Rusaliile reprezinta o sarbatoare straveche, preluata din mitologia romana. Cunoscuta pe atunci sub denumirea „Rosalia” sau „Sarbatoarea Trandafirilor”, Sarbatoarea de Rusalii era o zi inchinată cultului mortilor, in care se aduceau ofrande precum alimente si trandafiri pentru imbunarea sufletelor celor disparuti. La nivelul bisericii, aceasta sarbatoare este socotita drept ziua de nastere a Bisericii crestine. Sarbatoarea de Rusalii in Codul muncii La nivelul legislatiei muncii, prima si a doua zi de Rusaliilor se numara printre zilele de sarbatoare legale acordate salariatilor in fiecare an. Potrivit articolului 139 din Codul muncii republicat, zilele de sarbatoare legala in care salariatii nu lucreaza sunt: 1 si 2 ianuarie; prima si a doua zi de Pasti; 1 mai; prima si a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 1 decembrie; prima si a doua zi de Craciun; doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora. De aceste zile libere nu beneficiaza insa angajatii din unitatile a caror activitate sau productie nu poate fi intrerupta. In astfel de cazuri in care salariatii desfasoara activitate in zilele de sarbatoare legale, aceste zile se compenseaza cu timp liber platit acordat in urmatoarele 60 de zile sau cu un spor de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru, asa cum prevede art. 141 din Codul muncii republicat. Anul acesta Rusaliile sunt sarbatorite in zilele de 3 si 4 iunie, duminica si luni. Aceste zile reprezinta deci sarbatori legale in care majoritatea salariatilor nu vor desfasura activitate. Astfel ca, salariatii care vor lucra in aceste zile vor beneficia de timp liber corespunzator sau spor la salariu, acordate in conformitate cu dispozitiile legislatiei muncii. Data aparitiei: 28 Mai 2012