Ce scadere a inregistrat salariul mediu net in vara aceasta

Daca pe multe alte planuri cresterile economice au continuat, nu acelasi lucru se poate spune si despre salariul mediu net care a "reusit" sa inregistreze o scadere la inceputul acestei veri. Astfel, in iunie 2013, salariul mediu brut a inregistrat o scadere de 0,3% pana la un cuantum de 2.219 lei, comparativ cu luna mai, in timp ce valoarea neta a fost de 1.606 lei, cele mai mari castiguri fiind consemnate in extractia petrolului brut si a gazelor naturale, arata datele Institutului National de Statistica /INS/, publicate marti. In luna iunie 2013, castigul salarial mediu nominal net a fost de 1.606 lei, in scadere fata de luna precedenta cu cinci lei (-0,3%), iar valorile cele mai mari s-au inregistrat in extractia petrolului brut si a gazelor naturale (4.049 lei). La polul opus s-a situat castigul salarial mediul net din domeniul hoteluri si restaurante (880 lei). Potrivit INS, in principal, cresterile castigului salarial mediu net din iunie, fata de luna mai 2013, in sectorul economic, s-au datorat acordarii de prime ocazionale (inclusiv prime pentru performanta), sume din profitul net si din alte fonduri (inclusiv tichete de masa), dar si realizarilor de productii/incasarilor mai mari (functie de contracte). De asemenea, cresterile castigului salarial mediu net se datoreaza si disponibilizarilor de salariati cu castiguri salariale mici, in unele activitati economice. S-au inregistrat insa si cresteri ale salariului mediu net in urmatoarele domenii: fabricarea bauturilor (+14%), fabricarea produselor din tutun (+12,3%), fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice, fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului, tiparirea si reproducerea pe suporturi a inregistrarilor, telecomunicatii, activitati de editare, fabricarea produselor textile (intre +6% si +7,5%). Sursa: Agerpres Data aparitiei: 06 August 2013

Iata care sunt noile tarife percepute de Inspectia Muncii

In Monitorul Oficial nr. 491 Ordinul 1.681 din 30 iulie 2013 a fost publicat Ordinul 1.681 din 30 iulie 2013 privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestarilor de servicii efectuate in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii. Ordinul stabileste astfel ca se va percepe un tarif de 50 lei pentru eliberarea de certificate, adeverinte sau duplicate de adeverinte din arhivele inspectoratelor teritoriale de munca, in prezent taxa fiind cu 10 lei mai mare. Eliberarea de certificate cu informatii extrase din baza de date a Inspectiei Muncii cu registrele salariatilor transmise de angajatori costa 15 lei de persoana, comparativ cu 10 lei in normativul anterior. In ce priveste datele din registrul general de evidenta a salariatilor, furnizate pe hartie pentru refacerea continutului lor la angajator, companiile platesc: 10 lei/pagina pentru datele angajatorului, 10 lei/pagina pentru lista tuturor salariatilor si 10 lei/salariat sau fost salariat pentru detalii legate de salariat. Anterior, tariful era de 50 lei/registru de cel mult 1 MB, in format electronic, plus 10 lei pentru fiecare MB suplimentar. Tarifele nu se aplica pentru institutiile din subordinea Ministerului Muncii, instantele de judecata, organele de cercetare penala, organele de urmarire penala, organele fiscale, precum si oricare institutii scutite de taxe, tarife si comisioane. Inspectia Muncii poate, de asemenea, sa incheie protocoale de colaborare cu alte institutii, in urma carora sa furnizeze aceste servicii gratis. Noul normativ nu mentioneaza, insa, o serie de servicii incluse in normativul anterior, cum ar fi participarea inspectorilor muncii la efectuarea determinarilor de noxe, care costa 40 lei/ora, sau servicii de analiza si eliberare de autorizatii pentru detinerea si depozitarea de materiale explozibile, care costau intre 60 si 360 de lei in functie de tipul documentului sau materialului vizat. Sursa: costelgilca.ro Data aparitiei: 06 August 2013

Invaliditatea salariatului. Cum facem incetarea contractului in ReviSal?

Vom analiza mai jos cazul unui salariat care urmeaza sa se pensioneze pe caz de boala. Salariatul a primit decizia medicala privind pierderea totala a capacitatii de munca, de la casa de pensii, cu data de 26.07.2013, si doreste incetarea contractului incepand cu data de 01.08.2013. Nefiind vorba de decizia de pensionare, vom stabili care este temeiul incetarii contractului de munca si cu ce data se va face aceasta. De asemenea, vom stabili in cat timp trebuie transmis ReviSalul, precum si daca societatea trebuie sa il pastreze pe salariat pe stat in concediu fara plata pana cand soseste decizia de pensionare. Solutia consultantului: Nu exista o prevedere legala care sa reglementeze asupra raporturilor de munca dintre angajator si salariat in perioada cuprinsa intre data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca si data comunicarii deciziei de pensionare. In baza art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, contractul individual de munca existent inceteaza de drept la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate. Decizia de pensie la care face referire art. 56 alin. (1) lit. d) nu este decizia medicala asupra capacitatii de munca emisa de medicul expert al asigurarilor sociale ci decizia casei teritoriale de pensii. In consecinta, contractul individual de munca inceteaza de drept la data comunicarii deciziei de pensie emisa de casa teritoriala de pensii si nu la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca. In perioada dintre data emiterii deciziei medicului expert al asigurarilor sociale si data comunicarii deciziei de pensionare de catre casa de pensii, salariatul invalid de gradul I sau II nu mai poate presta activitate si nu exista nici temei pentru incetarea contractului individual de munca, acesta incetand, cum am aratat, la data comunicarii deciziei de pensie. Dupa emiterea deciziei medicale asupra capacitatii de munca, salariatul poate solicita incetarea contractului individual de munca prin acordul partilor. Conform art. 104 alin. (3) lit. a) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in functie de elementele specifice fiecarei categorii de pensie, pensiile se acorda si de la o alta data, dupa cum urmeaza: a) de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca sau, dupa caz, de la data incetarii calitatii de asigurat, cu exceptia asiguratilor prevazuti la art. 6 alin. (2), daca cererea a fost inregistrata in termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca, in situatia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat; Astfel, daca salariatul soclita incetarea contractului el va primi pensia de la data incetarii, aceasta data reprezentand data incetarii calitatii de asigurat, daca formuleaza cererea in termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca. Daca salariatul formuleaza cerere de concediu fara plata pana la data comunicarii deciziei de pensie, cel mai probabil casa de pensii nu va pune in plata pensia. In consecinta, daca contractul individual de munca inceteaza prin acordul partilor, data incetarii este data stabilita de parti iar inregistrarea in registrul general de evidenta a salariatilor va fi efectuata chiar la data incetarii contractului. Data aparitiei: 06 August 2013

Sanctionarea disciplinara a angajatului cu reducerea salariului de baza. Incheiem act aditional?

In randurile urmatoare, vom stabili daca este necesara incheierea unui act aditional la CIM pentru a se opera in REVISAL reducerea salariala corespunzatoare sau daca este suficienta decizia de sanctionare. Potrivit dispozitiilor HG 5002011, orice modificare a salariului trebuie anuntata, iar modificarea salariului (in timpul executarii contractului) impune incheierea unui act aditional, cu exceptia situatiei in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege. Modificarea salariului de baza poate interveni insa si prin actul unilateral al angajatorului cu titlu de sanctiune disciplinara, aplicarea sanctiunilor disciplinare fiind o prerogativa a angajatorului iar acordul salariatului nemaifiind necesar. Intrucat salariul de baza constituie element al REVISAL, sunt angajati ITM care apreciaza ca se vor inregistra inclusiv modificarile acestuia ca urmare a sanctiunii disciplinare dispuse de angajator si ca este necesar act aditional. Parerile insa nu sunt unitare si se pare ca ITM-urile aplica dispozitiile legale in functie de interpretarea data la nivel local. Solutia consultantului: In conformitate cu dispozitiile art. 248 alin. (1) din Codul muncii una dintre sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara este reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%. Procentul cuprins intre 5-10% se aplica la salariu de baza inscris in contractul individual de munca si in registrul general de evidenta a salariatilor. Inregistrarea in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) a reducerii salariului de baza ca sanctiune disciplinara nu este prevazuta expres de HG 500/2011. Apreciem, insa, ca aceasta trebuie inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor(Revisal) intrucat vizeaza modificarea unui element al registrului de evidenta a salariatilor (Revisal). Astfel, consideram ca reducerea salariului de baza ca sanctiune disciplinara se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) in baza deciziei de sanctionare disciplinara. Modificarea contractului individual de munca este reglementata de art. 41-48 din Codul muncii republicat, si implica obligatoriu acordul salariatului. Conform dispozitiilor art. 41 alin. (3) lit. e) din Codul muncii: modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre elementele: (...) e) salariul. Potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Codul muncii, anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice. Potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (5) din Codul muncii, Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege. In cazul in care salariatul este de acord cu diminuarea salariului incheiati un act aditional la contractul individual de munca. Data aparitiei: 06 Iunie 2013

Un nou formular fiscal, aprobat de ANAF. Pentru ce va fi utilizat?

5 August 2013 Roxana Neagu Fisiere atasate: Formular 630 - proiect Situatie calcul CASS (anexa formular 630) - proiect Un nou formular fiscal, cu numarul de identificare 630, a fost aprobat vineri, printr-un ordin publicat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Formularul completeaza lista celor peste 300 de declaratii, decizii, certificate sau notificari utilizate in prezent de autoritatile fiscale in relatia cu contribuabilii. Fiscul a publicat vineri in Monitorul Oficial nr. 485, Ordinul nr. 938/2013, prin care se aproba formularul 630 – Decizie de impunere anuala pentru stabilirea contributiei de asigurari sociale de sanatate. Formularul este insotit si de o anexa care prezinta o Situatie privind stabilirea contributiei lunare de asigurari sociale de sanatate. Noua decizie de impunere aprobata de Fisc va fi utilizata de autoritatile fiscale atat pentru stabilirea CASS de plata in cazul anumitor persoane fizice, cat si pentru regularizarea anuala a sumelor datorate cu titlu de plati anticipate de catre alta categorie de contribuabili. Formularul 630 ca decizie de impunere a CASS de plata Formularul 630 va fi utilizat, ca decizie de impunere anuala a CASS de plata pentru persoanele fizice prevazute la Titlul IX^2, Capitolul III din Codul fiscal Concret, este vorba despre acei contribuabili care realizeaza venituri din: cedarea folosintei bunurilor; investitii; premii si castiguri din jocuri de noroc; operatiuni de fiducie; alte surse (cum ar fi primele de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, castigurile primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare, onorariile din activitatea de arbitraj comercial, veniturile obtinute din valorificarea prin centrele de colectarea deseurilor de metal, hartie, sticla si altele asemenea, etc. Potrivit reglementarilor fiscale, acesti contribuabili datoreaza CASS in cota de 5,5%, suma de plata fiind stabilita de organele fiscale prin decizia de impunere anuala (formularul 630 tocmai aprobat). Banii pe care acesti contribuabili trebuie sa ii dea la stat ca CASS sunt stabiliti pe baza informatiilor din: declaratia privind venitul realizat, pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, transferuri de titluri de valoare (altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise) si operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen; declaratia de impunere trimestriala, pentru veniturile din tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise; declaratia privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit; evidenta fiscala, pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, in cazul in care venitul net se stabileste prin deducerea cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. ”Sumele reprezentand obligatiile anuale de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate stabilite prin decizia de impunere anuala se achita in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei”, se mai precizeaza in Codul fiscal. Atentie! Formularul 630 se foloseste pentru stabilirea CASS incepand cu anul fiscal 2012. Cand va fi utilizat noul formular pentru regularizarea anuala a CASS? Asa cum precizam anterior, decizia de impunere 630 va fi utilizata si pentru regularizarea sumelor platite anticipat ca CASS. Aceasta intrebuintare este valabila pentru urmatoarele categorii de contribuabili: intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale; membrii intreprinderii familiale; persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice; persoanele care realizeaza venituri din profesii libere; persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se determina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla. persoanele care realizeaza venituri din: cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem iriga, cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea. Va reamintim ca acesti contribuabili datoreaza la stat o contributie la sanatate de 5,5% din (in functie de caz): Venitul net anual realizat exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale (diferenta dintre totalul veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale) sau Valoarea anuala a normei de venit, raportata la cele 12 luni ale anului, ce nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia. Plata contributiilor la sanatate se efectueaza anticipat, in cursul anului, cu regularizarea sumelor datorate anual. Astfel, in baza declaratiei de venit estimat (Formular 220) sau a declaratiei de venit realizat (Formular 200), organul fiscal emite decizia de impunere pentru plati anticipate in care stabileste contributia de asigurari sociale de sanatate datorata anticipat si termenele de plata. Plata se efectueaza trimestrial, in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Dupa incheierea anului fiscal, in baza declaratiei privind venitul realizat depusa de contribuabili (Formular 200), organul fiscal stabileste obligatiile anuale de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate prin decizia de impunere anuala (viitorul formular 630) regularizand sumele datorate cu titlu de plati anticipate. Plata contributiei de asigurari sociale de sanatate stabilita prin decizia de impunere anuala se efectueaza in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei, iar sumele achitate in plus se compenseaza sau se restituie, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala. Atentie! In cazul celor care nu depun declaratie privind venitul realizat (de ex. persoanele impuse la norma de venit), contributiile de asigurari sociale platite trimestrial reprezinta plata finala in contul contributiei anuale datorate. Comunicarea formularului 630 – reguli importante Avand in vedere ca sume de plata stabilite de ANAF prin formularul 630 trebuie achitate de contribuabili in maxim 60 de zile de la comunicare, este important sa stiti care sunt normele legale in ceea ce priveste transmiterea unui act administrativ fiscal, mai ales ca, daca nu este comunicat corespunzator, actul emis de Fisc poate sa nu aiba nicio valoare juridica. Art. 44 din Codul de procedura fiscala stabileste ca actul administrativ fiscal se comunica prin remiterea acestuia contribuabilului/imputernicitului, daca se asigura primirea sub semnatura a actului administrativ fiscal sau prin posta, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Actul administrativ fiscal poate fi comunicat si prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanta, daca se asigura transmiterea textului actului administrativ fiscal si confirmarea primirii acestuia si daca respectivul contribuabi a solicitat expres acest lucru. In cazul in care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibila prin modalitatile prevazute mai sus aceasta se realizeaza prin publicitate. Comunicarea prin publicitate se face prin afisarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent si pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, a unui anunt in care se mentioneaza ca a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. In cazul actelor administrative emise de organele fiscale ale autoritatilor administratiei publice locale, afisarea se face, concomitent, la sediul acestora si pe pagina de internet a autoritatii administratiei publice locale respective. In lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului judetean. In toate cazurile, actul administrativ fiscal se considera comunicat in termen de 15 zile de la data afisarii anuntului. Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul in care este comunicat contribuabilului sau la o data ulterioara mentionata in actul administrativ comunicat. Daca nu a fost comunicat potrivit regulilor mentionate, actul administrativ fiscal nu este opozabil contribuabilului si nu produce niciun efect juridic.

De acum veti plati mai mult pentru documentele furnizate de Inspectia Muncii. Noi tarife au fost publicate

6 August 2013 Elena Voinea Angajatorii si angajatii vor plati mai mult decat pana in prezent, pentru eliberarea de certificate sau adeverinte de la Inspectia Muncii, precizeaza un act normativ, aplicabil de luni, care modifica tarifele actuale. Potrivit reglementarilor in vigoare, Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, efectueaza prestari de servicii in domeniul relatiilor de munca la cererea persoanelor fizice, juridice, persoanelor fizice autorizate si a altor entitati constituite in conditiile legii. Adica, Inspectia Muncii elibereaza, contra cost, certificate, adeverinte sau alte documente, in urma solicitarilor venite din partea angajatorilor si angajatilor. Taxele aplicate de Inspectia Muncii pentru serviciile prestate erau cuprinse in Normativul cu tarifele pentru plata prestatiilor de servicii in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 1.323/2009. Documentul a fost modificat prin Ordinul Ministerul Muncii nr. 363/2010, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 333, din 19 mai 2010. La acea data nu au fost schimbate tarifele pentru documentele eliberate de Inspectia Muncii, insa au fost eliminate anumite servicii taxate de Inspectia Muncii, dintre care amintim analiza documentatiei şi expertizarea unitatilor in vederea eliberarii autorizatiei de detinere a materialelor explozive, expertiza si analiza documentatiei pentru acordarea vizei anuale a autorizatiei de detinere materii explozive. Ministerul Muncii a emis un nou ordin, care a intrat in vigoare luni 5 august 2013, prin care a modificat taxele aplicate pentru eliberarea de documente de la Inspectia Muncii. Este vorba despre Ordinul ministrului Muncii nr. 1681/2013 privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestarilor de servicii efectuate in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 491, din 5 august 2013, care abroga vechiul normativ referitor la tarifele percepute de Inspectia Muncii. Cat costa eliberarea de documente de la Inspectia Muncii? Potrivit noului act normativ, angajatorii sau angajatii care vor solicita documente sau furnizarea de informatii din Registrul general de evidenta a salariatilor (REVISAL) vor plati mai mult decat pana in prezent. Mai exact, pentru eliberarea de certificate/adeverinte/duplicate de adeverinte in baza documentelor existente in arhivele inspectoratelor teritoriale de munca (ITM), solicitantii vor plati un tarif de 50 lei/document, cu 10 lei mai mult decat pana pana acum. De asemenea, pentru eliberarea de certificate cu informatii extrase din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii cu registrele generale de evidenta a salariatilor transmise de angajatori taxa aplicata este de 15 lei/persoana. Anterior intrarii in vigoare a noilor reglementari, tariful practicat de Inspectia Muncii pentru astfel de servicii era de 10 lei/persoana. Sumele de bani, reprezentand tarifele aplicate pentru eliberarea de documente, se vireaza in contul de trezorerie sau la casieria inspectoratului teritorial de munca care efectueaza prestarea serviciului, mentioneaza actul normativ, care mai prevede ca Inspectia Muncii presteaza servicii la cererea angajatorilor si angajatilor numai dupa confirmarea achitarii tarifelor. In acelasi timp, noile reglementari stabilesc ca nu se percep tarife pentru prestarea de servicii catre: institutiile care functioneaza in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii; instantele de judecata, organele de cercetare penala, organele de urmarire penala, organele fiscale, precum si oricare alte institutii pentru care actele normative prevad scutirea de taxe, tarife si comisioane; institutiile cu care Inspectia Muncii a incheiat protocoale de colaborare privind efectuarea de prestari de servicii cu titlu gratuit, necesare realizarii atributiilor acestora, potrivit legii. Ce tarife se aplica pentru furnizarea datelor din REVISAL? Angajatorii care pierd datele din Revisal au posibilitatea, incepand cu 7 iunie 2013, sa le recupereze de la inspectoratele teritoriale de munca unde se afla in evidenta, dupa cum a anuntat, in iunie, Inspectia Muncii. Acest serviciu, la fel ca si cele de eliberare a documentelor, este oferit contra cost. Noul act normativ prevede doar taxele aplicabile pentru furnizarea datelor din REVISAL prin eliberarea unor extrase pe suport hartie din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii, dupa cum urmeaza: date angajator: 10 lei/pagina; lista tuturor salariatilor: 10 lei/pagina; detalii salariat: 10 lei/salariat sau fost salariat. Totusi, ordinul aplicabil de luni nu mentioneaza si tarifele percepute de inspectoratele de munca pentru furnizarea datelor din REVISAL in format electronic, pentru refacerea continutului sau la angajator, prin preluarea informatiilor din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii. Aceasta in conditiile in care vechile dispozitii stabileau ca furnizarea electronica a datelor din REVISAL era taxata cu 50 lei/registru de cel mult 1 MB, plus 10 lei pentru fiecare MB suplimentar. Aceste tarife nu mai figureaza in noile reglementari care au intrat, luni, in vigoare. Contactati de AvocatNet.ro, purtatorii de cuvant de la Inspectia Muncii si de la Ministerul Muncii nu au oferit nicio lamurire privind posibilitatea angajatorilor de a-si recupera datele din REVISAL in format electronic si costurile aferente, insa au precizat ca vor reveni cu informatii in zilele urmatoare. Va reamintim ca in luna iunie, cand Inspectia Muncii a anuntat ca angajatorii au posibilitatea sa recupereze datele pierdute din REVISAL de la ITM-uri, AvocatNet.ro a descoperit ca inspectoratele aplicau diferit dispozitiile. Daca unele inspectorate practica un tarif de 50 de lei pentru recuperarea datelor, altele nu percep taxe, in timp ce la un inspectorat, reprezentantii sustin chiar ca datele din Revisal nu mai pot fi deloc recuperate de angajatori. Pentru ca practica era neunitara la nivelul ITM-urilor, AvocatNet.ro a solicitat pozitia oficiala a Inspectiei Muncii, organismul central care are in subordine toate inspectoratele de munca din tara. Reprezentantii institutiei ne-au raspuns, la acea data, ca tarifele sunt unice pentru toate tipurile de angajatori, indiferent de marimea acestora si sunt reglementate de Ordinul nr.1.323/ 2009 privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestatiilor de servicii in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Taxele la care au facut referire, la acel moment, reprezentantii Inspectiei Muncii, respectiv acelea de 50 lei/registru de cel mult 1 MB, plus 10 lei pentru fiecare MB suplimentar, sunt chiar cele care nu mai figureaza in noul act normativ.

Anumite deduceri ale salariatilor, eliminate din Codul fiscal incepand de astazi

5 August 2013 Roxana Neagu Angajatii nu isi vor mai putea deduce anumite cheltuieli, incepand din 5 august, dupa ce Guvernul a eliminat din Codul fiscal, printr-un act normativ publicat vineri, prevederile care permiteau acest lucru. Codul fiscal a fost modificat prin OG nr. 16/2013, publicata in 2 august. Printre altele, ordonanta abroga art. 581 din Codul fiscal. 5. Articolul 581 se abroga. Art. 5 din OG nr. 16/2013 Acest articol din Codul fiscal dadea posibilitatea salariatilor sa isi deduca din veniturile impozabile din salarii, obtinute la functia de baza, in limita a 300 de lei pe an, cheltuielile efectuate pentru economisire in sistem colectiv pentru domeniul locativ. Abrogarea acestei dispozitii se face incepand din 5 august, cand art. 5 din OG nr. 16/2013 intra in vigoare. Ce se intampla cu cheltuielile efectuate deja? OG nr. 16/2012 stabileste ca pentru cheltuielile efectuate in perioada 1 ianuarie – 5 augsut 2013 pentru economisirea in sistem colectiv pentru domeniul locativ se aplica reglementarile in vigoare la data efectuarii cheltuielilor. Astfel, din veniturile impozabile din salarii obtinute la functia de baza, aferente anului 2013, pot fi deduse cheltuielile efectuate de la 1 ianuarie si pana in 5 august, in limita unei sume maxime de 300 lei. Pentru a solicita aceasta deducere, contribuabilii trebuie sa depuna la Fisc formularul 230 fie direct la registratura, fie prin posta cu scrisoare recomandata. Formularul se completeaza in doua exemplare, unul pentru autoritatea fiscala, iar celalalt ramane la contribuabil.