Ordinul CNAS nr. 1000/2009 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei
22 Decembrie 2009
Avocatnet.ro
Ordinul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 1000/2009 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 617/2007 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 891 din 18 decembrie 2009.
Avand in vedere:
— Referatul de aprobare al Directiei generale relatii cu furnizorii, al Directiei juridic, contencios si acorduri internationale si al Directiei sisteme informatice nr. DGF 2.138/JA 6.730/DSI 2.162/2009;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 197/2008 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniu sanatatii, aprobata prin Legea nr. 228/2009;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 118/2008 privind modificarea si completarea unor acte normative in vederea eliminarii legaturilor dintre nivelul unor drepturi de asistenta sociala si nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, aprobata cu completari prin Legea nr. 161/2009, in temeiul dispozitiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 972/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate emite urmatorul ordin:
Articol unic. — Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 617/2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 649 din 24 septembrie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 17, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Contributia pentru veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile din pensii prevazute de Codul fiscal se datoreaza si se calculeaza incepand cu 1 ianuarie 2010.”
2. La articolul 18, alineatele (1)—(3), (5) si (6) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 18. — (1) Contributiile pentru persoanele prevazute la art. 213 alin. (2) lit. b) si e) din lege se stabilesc prin aplicarea cotei prevazute de lege asupra indemnizatiei pentru incapacitate de munca din cauza unui accident de munca sau unor boli profesionale, respectiv asupra indemnizatiei de somaj, si se suporta de catre angajator ori din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, constituit in conditiile legii, respectiv din bugetul asigurarilor de somaj.
(2) Pentru perioada in care indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca din cauza unui accident de munca sau unor boli profesionale nu se suporta din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, angajatorul are obligatia de a plati contributia raportat la fondul de salarii pentru salariatii aflati in aceasta situatie.
(3) Angajatorii vor retine din contributia datorata fondului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sumele calculate potrivit alin. (1).
...............................................................................................
(5) Contributiile pentru persoanele prevazute la art. 213 alin. (2) lit. d), f), i) si j) din lege se stabilesc prin aplicarea cotei prevazute de lege asupra sumei reprezentand valoarea a doua salarii de baza minime brute pe tara, se suporta din bugetul de stat si se calculeaza dupa urmatoarea formula:
Salariul de baza minim Numarul de zile lucratoare
brut pe tara in care s-a aflat in
x 2 x .................% situatiile prevazute la
_______________ x art. 213 alin. (2) lit. d),
Numarul de zile lucratoare din f), i) si j) din luna pentru
luna in care se face calculul care se face calculul
(6) Contributia persoanelor aflate in concediu pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani si in cazul copilului cu Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate,
Irinel Popescu
Bucuresti, 9 decembrie 2009.
Nr. 1.000
marți, 22 decembrie 2009
joi, 17 decembrie 2009
Proiect modificare cote contributii 2010
http://www.legislatiamuncii.ro/Stiri/n2/3057/proiect-de-lege-privind-modificarea-cotelor-contributiilor-sociale.html
sanatate - 0,5
cas - 9,5
sanatate - 0,5
cas - 9,5
3 confuzii frecvente privind concediul pentru cresterea copilului
1. Concediul pentru cresterea copilului nu este acelasi lucru cu concediul de maternitate. Cele doua tipuri de concedii nu trebuie confundate, avandu-se in vedere urmatoarele aspecte:
Concediul pentru cresterea copilului
• se acorda optional, la cererea oricaruia dintre parintii copilului;
• este conditionat de realizarea de venituri impozabile o perioada de 12 luni in
ultimul an anterior nasterii copilului;
• se acorda pe o perioada lunga de timp, respectiv pana cand copilul implineste
2 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
• poate fi efectuat numai dupa concediul de maternitate obligatoriu.
Concediul de maternitate
• se acorda mamei si are caracterul unui concediu medical;
• necesita un stagiu de cotizare de o luna in ultimele 12 luni anterioare lunii de
acordare a concediului medical de maternitate;
• se acorda in functie de recomandarea medicului;
• concediul de maternitate prenatal este optional, in timp ce concediul postnatal
este obligatoriu pentru o perioada de 42 de zile dupa nasterea copilului.
2. Concediul pentru cresterea copilului nu este acelasi lucru cu concediul pentru ingrijirea copilului bolnav. Este necesar sa facem aceasta distinctie, deoarece confuzia este frecventa si ea s-a datorat reglementarii initiale a celor doua tipuri de concedii in aceeasi sectiune a Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
In prezent insa, acordarea concediului pentru ingrijirea copilului bolnav este reglementata de O.U.G. nr. 158/2005, reprezentand un veritabil drept de asigurari sociale bazat pe principiul contributivitatii.
Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav
• este un concediu medical care se poate acorda oricaruia dintre parinti atunci cand copilul este bolnav;
• se acorda pana la o anumita varsta a copilului (7 ani, respectiv 18 ani daca copilul sufera de afectiuni intercurente);
• are o durata limitata anual (45 zile pe an);
• necesita un stagiu de cotizare de o luna in ultimele 12 anterioare lunii de acordare a concediului medical.
3. Concediul pentru cresterea copilului si concediul paternal. Confuzia dintre cele doua tipuri de concedii se datoreaza momentului in care ele se acorda, precum si faptului ca ambele pot fi solicitate de tatal copilului.
Concediul paternal
• se acorda potrivit Legii nr. 210/1999 privind concediul paternal si spre deosebire
de concediul pentru cresterea copilului nu este un concediu de asigurari sociale;
• se acorda dupa nasterea copilului, dar nu mai tarziu de 8 saptamani de la acest
moment;
• indemnizatia aferenta acestui concediu se suporta din fondul de salarii al angajatorului,
iar nu din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Concediul pentru cresterea copilului
• se acorda optional, la cererea oricaruia dintre parintii copilului;
• este conditionat de realizarea de venituri impozabile o perioada de 12 luni in
ultimul an anterior nasterii copilului;
• se acorda pe o perioada lunga de timp, respectiv pana cand copilul implineste
2 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
• poate fi efectuat numai dupa concediul de maternitate obligatoriu.
Concediul de maternitate
• se acorda mamei si are caracterul unui concediu medical;
• necesita un stagiu de cotizare de o luna in ultimele 12 luni anterioare lunii de
acordare a concediului medical de maternitate;
• se acorda in functie de recomandarea medicului;
• concediul de maternitate prenatal este optional, in timp ce concediul postnatal
este obligatoriu pentru o perioada de 42 de zile dupa nasterea copilului.
2. Concediul pentru cresterea copilului nu este acelasi lucru cu concediul pentru ingrijirea copilului bolnav. Este necesar sa facem aceasta distinctie, deoarece confuzia este frecventa si ea s-a datorat reglementarii initiale a celor doua tipuri de concedii in aceeasi sectiune a Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
In prezent insa, acordarea concediului pentru ingrijirea copilului bolnav este reglementata de O.U.G. nr. 158/2005, reprezentand un veritabil drept de asigurari sociale bazat pe principiul contributivitatii.
Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav
• este un concediu medical care se poate acorda oricaruia dintre parinti atunci cand copilul este bolnav;
• se acorda pana la o anumita varsta a copilului (7 ani, respectiv 18 ani daca copilul sufera de afectiuni intercurente);
• are o durata limitata anual (45 zile pe an);
• necesita un stagiu de cotizare de o luna in ultimele 12 anterioare lunii de acordare a concediului medical.
3. Concediul pentru cresterea copilului si concediul paternal. Confuzia dintre cele doua tipuri de concedii se datoreaza momentului in care ele se acorda, precum si faptului ca ambele pot fi solicitate de tatal copilului.
Concediul paternal
• se acorda potrivit Legii nr. 210/1999 privind concediul paternal si spre deosebire
de concediul pentru cresterea copilului nu este un concediu de asigurari sociale;
• se acorda dupa nasterea copilului, dar nu mai tarziu de 8 saptamani de la acest
moment;
• indemnizatia aferenta acestui concediu se suporta din fondul de salarii al angajatorului,
iar nu din bugetul asigurarilor sociale de stat.
luni, 7 decembrie 2009
PFA si ANGAJAT tert
Calitatea intreprinzatorului persoana fizica titular al intreprinderii individuale - de angajator, colaborator, salariat
7 Decembrie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu
" Potrivit art. 24 din Ordonanta de urgenta nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale[1], pentru organizarea si exploatarea intreprinderii sale, intreprinzatorul persoana fizica, in calitate de angajator persoana fizica, poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, potrivit legii, si poate colabora cu alte persoane fizice autorizate, cu alti intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic. "
Deci angajarea priveste doar tertele persoane, el nu va putea fi propriul salariat. De altfel, inexistenta calitatii de propriu salariat nu il afecteaza in sensul ca el este asigurat in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si are dreptul de a fi asigurat in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj, asa cum dispune art. 25 alin. 3 din Ordonanta de urgenta nr. 44/2008.
Subliniem ca pentru acest comerciant nu opereaza interdictia prevazuta la art. 17 alin. 1 din aceeasi ordonanta, referitoare la imposibilitatea angajarii cu contract de munca a unor terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care s-a inregistrat, deoarece aceasta este de stricta reglementare – numai pentru persoana fizica autorizata.
In conformitate cu art. 25 din Ordonanta de urgenta nr. 44/2008, intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale nu va fi considerat un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza, chiar daca colaborarea este exclusiva; el poate cumula insa si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel in care si-a organizat intreprinderea individuala.
[1] Publicata in M. Of. nr. 328 din 25 aprilie 2008, modificata si completata ulterior.
7 Decembrie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu
" Potrivit art. 24 din Ordonanta de urgenta nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale[1], pentru organizarea si exploatarea intreprinderii sale, intreprinzatorul persoana fizica, in calitate de angajator persoana fizica, poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, potrivit legii, si poate colabora cu alte persoane fizice autorizate, cu alti intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic. "
Deci angajarea priveste doar tertele persoane, el nu va putea fi propriul salariat. De altfel, inexistenta calitatii de propriu salariat nu il afecteaza in sensul ca el este asigurat in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si are dreptul de a fi asigurat in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj, asa cum dispune art. 25 alin. 3 din Ordonanta de urgenta nr. 44/2008.
Subliniem ca pentru acest comerciant nu opereaza interdictia prevazuta la art. 17 alin. 1 din aceeasi ordonanta, referitoare la imposibilitatea angajarii cu contract de munca a unor terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care s-a inregistrat, deoarece aceasta este de stricta reglementare – numai pentru persoana fizica autorizata.
In conformitate cu art. 25 din Ordonanta de urgenta nr. 44/2008, intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale nu va fi considerat un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza, chiar daca colaborarea este exclusiva; el poate cumula insa si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel in care si-a organizat intreprinderea individuala.
[1] Publicata in M. Of. nr. 328 din 25 aprilie 2008, modificata si completata ulterior.
joi, 19 noiembrie 2009
PENSIA cumulat cu SALARIUL
Legea nr. 329/2009
UPDATE Executivul a adoptat instructiunile privind interzicerea cumulului pensie-salariu
19 Noiembrie 2009
Avocatnet.ro
Guvernul in exercitiu a adoptat, in sedinta de miercuri, instructiunile de aplicarea a Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea institutiilor publice care prevede interzicerea cumulului pensie-salariu si obligatia persoanelor care, in prezent, beneficiaza de ambele forme de venit, de a opta doar pentru una din ele, pana la data de 9 decembrie 2009.
Dimensiune text print ym Articol interesant (45)
Concret, prin adoptarea acestui act normativ se reglementeaza modul de aplicare a masurilor privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale obtinute din surse bugetare.
Persoanele care fac obiectul reglementarilor cuprinse in Capitolul IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International sunt pensionarii care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, din exercitarea unei activitati in baza unui contract individual de munca, a unui raport de serviciu sau in baza actului de numire la:
- autoritatile si institutiile publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare;
- regiile autonome, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o entitate administrativ – teritoriala.
Beneficiarii dreptului la pensie, in sensul prezentului act normativ, sunt:
1. pensionarii sistemului public de pensii,
2. pensionarii apartinand sistemelor neintegrate sistemului public, respectiv:
a) pensionarii proveniti din cadrele militare si functionarii publici cu statut special din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale
b) pensionarii sistemului de asigurari sociale al avocatilor
c) pensionarii sistemelor proprii de asigurari sociale ale cultelor recunoscute de lege, si anume: Biserica Romano - Catolica, Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea din Romania, Biserica Reformata din Romania, Biserica Unitariana din Transilvania, Unitatea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania, Unitatea Penticostala - Biserica lui Dumnezeu Apostolica din Romania, Biserica Evanghelica C.A. din Romania si Biserica Evanghelica-Luterana din Romania.
3. beneficiarii pensiilor de serviciu, stabilite prin legi speciale sau statute profesionale.
Persoanele pot cumula pensia cu veniturile salariale numai in situatia in care pensia neta are un cuantum mai mic sau egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat stabilit anual prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Pentru anul 2009, salariul mediu brut este de 1693 lei.
Pensia neta reprezinta cuantumul pensiei rezultat in urma deducerii contributiei de asigurari sociale de sanatate si a impozitului pe venit, fara a se lua in considerare indemnizatiile cu caracter necontributiv acordate in baza legilor speciale, pensia I.O.V.R., indemnizatia de insotitor platita pensionarilor pentru limita de varsta care, conform legii, provin din pensionari incadrati in gradul I de invaliditate, indemnizatiile acordate nevazatorilor si persoanelor cu handicap si nici sumele acordate cu titlu de drepturi restante.
Pentru pensionarii care incaseaza pensie atat din sistemul public de pensii, cat si din celelalte sisteme de pensii neintegrate acestuia sau, dupa caz, numai din sisteme neintegrate, la determinarea plafonului se are in vedere cuantumul rezultat din cumularea tuturor pensiilor.In situatia in care din cumularea pensiilor nete rezulta un cuantum mai mare decat nivelul salariului mediu brut, persoana poate cumula veniturile salariale realizate, numai cu una din pensii, al carei cuantum se situeaza sub nivelul salariului mediu brut, la alegere.
Pana la data de 9 decembrie 2009, pensionarii care, la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Capitolului IV din Legea nr. 329/2009, se afla in situatiile de mai sus, au obligatia de a-si exprima in scris optiunea intre suspendarea platii pensiei si incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a actului de numire in functie sau, dupa caz, de a-si exprima in scris optiunea cu privire la mentinerea in plata a uneia dintre pensiile fata de cuantumul careia este permis cumulul.
Documentele care trebuie depuse la angajator sau, dupa caz, la Casa Teritoriala de Pensii, vor putea fi descarcate/consultate de pe site-ul MMFPS.
Legea nr. 392/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International a fost adoptata de Executiv, in data de 15 septembrie 2009, prin asumarea raspunderii, iar la inceputul acestei luni, Curtea Constitutionala a decis ca prevederile ei nu incalca Legea fundamentala.
Actul normativ a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009.
Conform dispoziţiilor art.26 din Legea nr.329/2009 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a elaborat instrucţiunile privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale
Conform prevederilor Capitolului IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional Ministerul Muncii, Familiei şi protecţiei Sociale a elaborat instrucţiunile privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale.
Concret, prin adoptarea acestui act normativ se reglementează modul de aplicare a măsurilor privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale obţinute din surse bugetare.
Persoanele care fac obiectul reglementărilor cuprinse în Capitolul IV din Legea nr. 329/2009 sunt pensionarii care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, din exercitarea unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau în baza actului de numire, la:
autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare;
regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o entitate administrativ – teritorială.
Beneficiarii dreptului la pensie, în sensul prezentului act normativ sunt:
pensionarii sistemului public de pensii,
pensionarii aparţinând sistemelor neintegrate sistemului public, respectiv:
a) pensionarii proveniţi din cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale
b) pensionarii sistemului de asigurări sociale al avocaţilor
c) pensionarii sistemelor proprii de asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege, şi anume: Biserica Romano - Catolică, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România, Biserica Reformată din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Unitatea Bisericilor Creştine Baptiste din România, Unitatea Penticostală - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Evanghelică C.A. din România şi Biserica Evanghelică-Luterană din România.
beneficiarii pensiilor de serviciu, stabilite prin legi speciale sau statute profesionale.
Persoanele pot cumula pensia cu veniturile salariale numai în situaţia în care pensia netă are un cuantum mai mic sau egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat stabilit anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru anul 2009, salariul mediu brut este de 1693 lei.
Pensia netă reprezintă cuantumul pensiei rezultat în urma deducerii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a impozitului pe venit, fără a se lua în considerare indemnizaţiile cu caracter necontributiv acordate în baza legilor speciale, pensia I.O.V.R., indemnizaţia de însoţitor plătită pensionarilor pentru limită de vârstă care, conform legii, provin din pensionari încadraţi în gradul I de invaliditate, indemnizaţiile acordate nevăzătorilor şi persoanelor cu handicap şi nici sumele acordate cu titlu de drepturi restante.
Pentru pensionarii care încasează pensie atât din sistemul public de pensii, cât şi din celelalte sisteme de pensii neintegrate acestuia sau, după caz, numai din sisteme neintegrate, la determinarea plafonului se are în vedere cuantumul rezultat din cumularea tuturor pensiilor.În situaţia în care din cumularea pensiilor nete rezultă un cuantum mai mare decât nivelul salariului mediu brut, persoana poate cumula veniturile salariale realizate, numai cu una din pensii, al cărei cuantum se situează sub nivelul salariului mediu brut, la alegere.
Până la data de 9 decembrie 2009, pensionarii care, la data intrării în vigoare a dispoziţiilor Capitolului IV din Legea nr. 329/2009 se află în situaţiile de mai sus, au obligaţia de a-şi exprima în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie sau, după caz, de a-şi exprima în scris opţiunea cu privire la menţinerea în plată a uneia dintre pensiile faţă de cuantumul căreia este permis cumulul.
Documentele, care trebuie depuse la angajator sau, dupa caz, la Casa Teritorială de Pensii, vor putea fi descărcate/consultate în curând pe site-ul MMFPS.
UPDATE Executivul a adoptat instructiunile privind interzicerea cumulului pensie-salariu
19 Noiembrie 2009
Avocatnet.ro
Guvernul in exercitiu a adoptat, in sedinta de miercuri, instructiunile de aplicarea a Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea institutiilor publice care prevede interzicerea cumulului pensie-salariu si obligatia persoanelor care, in prezent, beneficiaza de ambele forme de venit, de a opta doar pentru una din ele, pana la data de 9 decembrie 2009.
Dimensiune text print ym Articol interesant (45)
Concret, prin adoptarea acestui act normativ se reglementeaza modul de aplicare a masurilor privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale obtinute din surse bugetare.
Persoanele care fac obiectul reglementarilor cuprinse in Capitolul IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International sunt pensionarii care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, din exercitarea unei activitati in baza unui contract individual de munca, a unui raport de serviciu sau in baza actului de numire la:
- autoritatile si institutiile publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare;
- regiile autonome, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o entitate administrativ – teritoriala.
Beneficiarii dreptului la pensie, in sensul prezentului act normativ, sunt:
1. pensionarii sistemului public de pensii,
2. pensionarii apartinand sistemelor neintegrate sistemului public, respectiv:
a) pensionarii proveniti din cadrele militare si functionarii publici cu statut special din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale
b) pensionarii sistemului de asigurari sociale al avocatilor
c) pensionarii sistemelor proprii de asigurari sociale ale cultelor recunoscute de lege, si anume: Biserica Romano - Catolica, Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea din Romania, Biserica Reformata din Romania, Biserica Unitariana din Transilvania, Unitatea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania, Unitatea Penticostala - Biserica lui Dumnezeu Apostolica din Romania, Biserica Evanghelica C.A. din Romania si Biserica Evanghelica-Luterana din Romania.
3. beneficiarii pensiilor de serviciu, stabilite prin legi speciale sau statute profesionale.
Persoanele pot cumula pensia cu veniturile salariale numai in situatia in care pensia neta are un cuantum mai mic sau egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat stabilit anual prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Pentru anul 2009, salariul mediu brut este de 1693 lei.
Pensia neta reprezinta cuantumul pensiei rezultat in urma deducerii contributiei de asigurari sociale de sanatate si a impozitului pe venit, fara a se lua in considerare indemnizatiile cu caracter necontributiv acordate in baza legilor speciale, pensia I.O.V.R., indemnizatia de insotitor platita pensionarilor pentru limita de varsta care, conform legii, provin din pensionari incadrati in gradul I de invaliditate, indemnizatiile acordate nevazatorilor si persoanelor cu handicap si nici sumele acordate cu titlu de drepturi restante.
Pentru pensionarii care incaseaza pensie atat din sistemul public de pensii, cat si din celelalte sisteme de pensii neintegrate acestuia sau, dupa caz, numai din sisteme neintegrate, la determinarea plafonului se are in vedere cuantumul rezultat din cumularea tuturor pensiilor.In situatia in care din cumularea pensiilor nete rezulta un cuantum mai mare decat nivelul salariului mediu brut, persoana poate cumula veniturile salariale realizate, numai cu una din pensii, al carei cuantum se situeaza sub nivelul salariului mediu brut, la alegere.
Pana la data de 9 decembrie 2009, pensionarii care, la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Capitolului IV din Legea nr. 329/2009, se afla in situatiile de mai sus, au obligatia de a-si exprima in scris optiunea intre suspendarea platii pensiei si incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a actului de numire in functie sau, dupa caz, de a-si exprima in scris optiunea cu privire la mentinerea in plata a uneia dintre pensiile fata de cuantumul careia este permis cumulul.
Documentele care trebuie depuse la angajator sau, dupa caz, la Casa Teritoriala de Pensii, vor putea fi descarcate/consultate de pe site-ul MMFPS.
Legea nr. 392/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International a fost adoptata de Executiv, in data de 15 septembrie 2009, prin asumarea raspunderii, iar la inceputul acestei luni, Curtea Constitutionala a decis ca prevederile ei nu incalca Legea fundamentala.
Actul normativ a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009.
Conform dispoziţiilor art.26 din Legea nr.329/2009 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a elaborat instrucţiunile privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale
Conform prevederilor Capitolului IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional Ministerul Muncii, Familiei şi protecţiei Sociale a elaborat instrucţiunile privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale.
Concret, prin adoptarea acestui act normativ se reglementează modul de aplicare a măsurilor privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale obţinute din surse bugetare.
Persoanele care fac obiectul reglementărilor cuprinse în Capitolul IV din Legea nr. 329/2009 sunt pensionarii care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, din exercitarea unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau în baza actului de numire, la:
autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare;
regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o entitate administrativ – teritorială.
Beneficiarii dreptului la pensie, în sensul prezentului act normativ sunt:
pensionarii sistemului public de pensii,
pensionarii aparţinând sistemelor neintegrate sistemului public, respectiv:
a) pensionarii proveniţi din cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale
b) pensionarii sistemului de asigurări sociale al avocaţilor
c) pensionarii sistemelor proprii de asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege, şi anume: Biserica Romano - Catolică, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România, Biserica Reformată din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Unitatea Bisericilor Creştine Baptiste din România, Unitatea Penticostală - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Evanghelică C.A. din România şi Biserica Evanghelică-Luterană din România.
beneficiarii pensiilor de serviciu, stabilite prin legi speciale sau statute profesionale.
Persoanele pot cumula pensia cu veniturile salariale numai în situaţia în care pensia netă are un cuantum mai mic sau egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat stabilit anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru anul 2009, salariul mediu brut este de 1693 lei.
Pensia netă reprezintă cuantumul pensiei rezultat în urma deducerii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a impozitului pe venit, fără a se lua în considerare indemnizaţiile cu caracter necontributiv acordate în baza legilor speciale, pensia I.O.V.R., indemnizaţia de însoţitor plătită pensionarilor pentru limită de vârstă care, conform legii, provin din pensionari încadraţi în gradul I de invaliditate, indemnizaţiile acordate nevăzătorilor şi persoanelor cu handicap şi nici sumele acordate cu titlu de drepturi restante.
Pentru pensionarii care încasează pensie atât din sistemul public de pensii, cât şi din celelalte sisteme de pensii neintegrate acestuia sau, după caz, numai din sisteme neintegrate, la determinarea plafonului se are în vedere cuantumul rezultat din cumularea tuturor pensiilor.În situaţia în care din cumularea pensiilor nete rezultă un cuantum mai mare decât nivelul salariului mediu brut, persoana poate cumula veniturile salariale realizate, numai cu una din pensii, al cărei cuantum se situează sub nivelul salariului mediu brut, la alegere.
Până la data de 9 decembrie 2009, pensionarii care, la data intrării în vigoare a dispoziţiilor Capitolului IV din Legea nr. 329/2009 se află în situaţiile de mai sus, au obligaţia de a-şi exprima în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie sau, după caz, de a-şi exprima în scris opţiunea cu privire la menţinerea în plată a uneia dintre pensiile faţă de cuantumul căreia este permis cumulul.
Documentele, care trebuie depuse la angajator sau, dupa caz, la Casa Teritorială de Pensii, vor putea fi descărcate/consultate în curând pe site-ul MMFPS.
Facilitati pentru salariata care alapteaza
Salariata care alapteaza are dreptul, in timpul programului de lucru, conform art. 17 alin. (1) din O.U.G. nr. 96/2003, la doua pauze pentru alaptare, de cate o ora fiecare. In aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste copilul.
Potrivit art. 17 alin. (2) al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003, aceste pauze pot fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca, cu doua ore. Reducerea se acorda pe baza cererii mamei copilului. Cererea poate fi facuta pe intreaga perioada in care mama alapteaza, iar copilul nu a implinit varsta de un an.
Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale ale mamei. Drepturile banesti cuvenite pe aceasta perioada se suporta integral din fondul de salarii al angajatorului.
Potrivit art. 17 alin. (2) al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003, aceste pauze pot fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca, cu doua ore. Reducerea se acorda pe baza cererii mamei copilului. Cererea poate fi facuta pe intreaga perioada in care mama alapteaza, iar copilul nu a implinit varsta de un an.
Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale ale mamei. Drepturile banesti cuvenite pe aceasta perioada se suporta integral din fondul de salarii al angajatorului.
luni, 16 noiembrie 2009
Modificare CodulMuncii
Decret nr. 1647 din 10/11/2009
pentru promulgarea Legii privind modificarea lit. e) a alin. (1) al art. 276 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Lege nr. 331 din 11/11/2009
privind modificarea lit. e) a alin. (1) al art. 276 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
pentru promulgarea Legii privind modificarea lit. e) a alin. (1) al art. 276 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Lege nr. 331 din 11/11/2009
privind modificarea lit. e) a alin. (1) al art. 276 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Abonați-vă la:
Postări (Atom)