Noul cod fiscal majoreaza deducerea personala

sursa:http://contabilul.manager.ro/a/14477/noul-cod-fiscal-majoreaza-deducerea-personala-ce-se-intampla-cu-impozitul-pe-salarii.html Dupa ce va fi aprobat, noul CF va majora deducerea salariala pentru toti angajatii care obtin cel mult 3000 lei brut. Asa cum arata actualul proiect al Codului Fiscal, se stabileste ca deducerea personala din venitul net lunar la functia de baza la calcularea impozitului de 16%, va fi majorata cu 50 lei pentru salariatii are obtin cel mult 1000 lei brut si care au in intretinere una, doua sau trei persoane. Deducerea va ajunge pana la 600 lei fata de 550 lei acum in cazul acestora, iar in cazul celor care au patru sau mai mult persoane in intretinere, se aplica o deducere mai mare cu 150 lei(800 lei fata de 650 lei in prezent.) Nu se fac modificari in cazul celor care nu au persoane in intretinere, fiind stabilita aceeasi deducere de 250 lei ca si in prezent. Practic, acordarea acestei facilitati inseamna ca suma reprezentand deducerea se scade din venitul net asupra caruia se calcuelaza impozitul de 16%. Astfel, la o deducere mai mare cu 50 lei decat in prezent, salariatul va primi in plus 8 lei, iar la o deducere mai mare cu 150 lei va ramane suplimentar cu 24 lei. In ceea ce priveste deducerile personale pentru salariatii cu veniturile intre 1000 si 3000 lei brut, acestea sunt regresive fata de cele pentru salariile brute pana in 1000 lei si se stabilesc prin ordin al ministrului de finante. Salariile de peste 3000 lei brut nu primesc nicio deducere,iar asa cum arata datele Ministerului Muncii, la finele lunii septembrie anul trecut, inainte de majorarea salariului minim pe economie la 975 lei, 1,48 milioane dintr-un total de 4,66 milioane angajati cu norma intreaga obtineau castiguri de cel mult 1000 lei brut.

Cotele de contribuții sociale obligatorii – 2015

sursa:http://codfiscal.net/42537/cotele-de-contributii-sociale-obligatorii-2015 Potrivit LEGII nr. 186/2014 – Legea bugetului de stat pe anul 2015, LEGII nr. 187/2014 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 și art. 296^18 (3) lit.a), d), e) si f) din LEGEA 571/2003 privind Codul fiscal, cotele de contribuții sociale obligatorii pentru anul 2015 sunt: pensii CAS 2015 Cotele de contribuţie de asigurări sociale, Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal: – 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator; – 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator; – 36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator . pensii administrate privat 2015 Cota aferenta fondurilor de pensii administrate privat, inclusa in contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 5% sănătate CASS 2015 – contributia datorata de angajator/plătitor de venit = 5,2% – contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse = 5,5% – contributia datorata de persoanele prevazute la art. 259 alin. (6) din Legea nr.95/2006 (persoanele care se asigura facultativ) = 10,7% concedii indemnizații 2015 – contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator/platitor de venit =0,85% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. c) din Codul fiscal ajutorul de somaj 2015 – contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^1) din Codul fiscal – contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit = 0.5% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^2) din Codul fiscal accidente de muncă și boli profesionale 2015 – contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator/platitor de venit = 0,15%-0,85% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. e) din Codul fiscal fond garantare 2015 – contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de angajator/platitor de venit = 0.25%#Baza legala: art. 296^18 (3) lit. f) din Codul fiscal câștigul salarial mediu brut 2015 ™Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 este de 2.415 lei. salariul minim 2015 Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este 975 lei lunar, începând cu 01.01.2015 și 1.050 lei începând cu 01.07.2015.

Agentii de plasare a fortei de munca in strainatate ar putea avea noi obligatii de respectat

Alexandru Boiciuc - avocatnet.ro Senatul a adoptat recent un proiect de lege care introduce noi obligatii pentru agentii de plasare a fortei de munca in strainatate. Potrivit modificarilor, acestia vor trebui sa incheie contracte de mediere si sa trimita periodic la inspectoratele teritoriale de munca o situatie a persoanelor mediate si/sau angajate in strainatate. De asemenea, agentii de plasare vor fi drastic amendati daca vor cere sume de bani de la persoanele care le solicita angajarea Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate a fost adoptat de Senat in sedinta din 12 februarie, in calitate de prima Camera sesizata, acesta vizand, in principal, imbunatatirea desfasurarii activitatilor de mediere a fortei de munca in strainatate. Astfel, agentii de plasare se vor ocupa de medierea cetatenilor romani care solicita sa lucreze pe baza ofertelor ferme de munca transmise de angajatorii straini. Pentru a putea sa desfasoare aceasta activitate de mediere, agentii de plasare vor trebui sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: • sa fie inregistrati la inspectoratul teritorial de munca (ITM) in a carui raza teritoriala isi au sediul; • sa aiba incheiate contracte care contin oferte ferme de locuri de munca cu angajatori sau cu parteneri de mediere straini; • sa dispuna de spatiul si dotarile necesare pentru buna desfasurare a activitatii; • sa aiba incadrat in munca personal care dovedeste experienta in recrutarea de personal. In urma inregistrarii la ITM, agentii de plasare vor fi obligati sa organizeze o baza de date cu ofertele ferme de munca din strainatate, informatiile referitoare la conditiile de ocupare a acestora, datele de identificare, calificarile si aptitudinile solicitantilor. Pentru a se inregistra la ITM, agentii de plasare vor trebui sa prezinte urmatoarele documente: • certificatul constatator emis de Oficiul National al Registrului Comertului din care sa rezulte ca au ca activitate principala "Activitati ale agentilor de plasare a fortei de munca"; • dovada existentei sediilor secundare -- agentii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii. Ulterior, acestia vor trebui sa comunice infiintarea sediilor secundare atat ITM-ului la care sunt inregistrati, cat si ITM-ului in a carui raza teritoriala se infiinteaza acestea. O noutate introdusa de proiectul adoptat de senatori -- care trebuie sa treaca si de deputati pentru a se aplica -- este faptul ca agentii de plasare vor fi nevoiti sa incheie contracte de mediere cu persoanele care solicita sa se angajeze in strainatate. Totodata, este specificat clar ca agentii de plasare vor efectua in mod gratuit activitatile de mediere pentru solicitantii locurilor de munca, in acest fel urmand sa se evite, potrivit initiatorilor proiectului, abuzurile. "Abuzurile in domeniul recrutarii si plasarii fortei de munca in strainatate sunt numeroase, variate si atent construite, motiv pentru care persoanele care apeleaza la acest tip de servicii din partea agentilor de ocupare a fortei de munca in strainatate pot deveni cu usurinta victime ale acestui gen de practici. Situatiile in care agentul de ocupare a fortei de munca solicita tariful de mediere si de la solicitantul din tara, si de la angajatorul strain, percepe tarife pentru inscrierea solicitantilor in baza lor de date, fara a le gasi efectiv un loc de munca, sau a altor comisioane si taxe sunt doar cateva argumente ce necesita gasirea unor solutii ferme si eficiente in vederea protejarii cetatenilor romani care urmeaza a fi mediati pentru munca in strainatate", este punctat in expunerea de motive a proiectului. In afara de obligatia de a incheia contractele de munca si in limba romana, agentii vor fi nevoiti sa pastreze copii ale acestora la sediul social sau la sediile secundare. Acestia vor trebui, in acelasi timp, sa transmita trimestrial la ITM situatia persoanelor mediate si/sau angajate in strainatate. Referitor la amenzi, agentii de plasare care vor interpune alti intermediari intre cetatenii romani si angajatorii straini in afara de partenerii de mediere din strainatate vor putea primi amenzi intre 10.000 si 20.000 de lei. Tot cu o suma cuprinsa intre 10.000 si 20.000 de lei vor fi sanctionati si agentii care nu indeplinesc conditiile legale de functionare, nu incheie contracte de mediere cu cetatenii romani care solicita angajarea in strainatate sau care cer acestora bani pentru activitatea de mediere. O amenda intre 5000 si 10.000 de lei va fi data pentru organizarea bazei de date fara a se respecta conditiile impuse, dar si pentru necomunicarea catre ITM a sediilor secundare infiintate sau pentru nepastrarea copiilor contractelor de munca incheiate cu cetatenii romani trimisi la munca. Daca nu vor transmite la ITM situatia trimestriala a persoanelor mediate si/sau angajate in strainatate, agentii de plasare vor primi o amenda intre 3000 si 5000 de lei. In alta ordine de idei, doar agentii de plasare se vor putea ocupa de activitatea de mediere, orice alte persoane juridice/fizice care vor face acest lucru urmand sa primeasca o amenda cuprinsa intre 10.000 si 15.000 de lei. De constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se vor ocupa inspectorii de munca. Atentie! Modificarile prezentate fac parte dintr-un proiect de lege. Pentru a intra in vigoare, acesta trebuie adoptat de Camera Deputatilor, promulgat prin decret prezidential si publicat in Monitorul Oficial.

Reminder De azi, Fiscul administreaza comisioanele datorate de angajatori inspectoratelor de munca

Voinea Elena - avocatnet.ro ANAF administreaza comisioanele pe care angajatorii le datoreaza inspectoratelor teritoriale de munca, pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca. Aceasta prevedere se aplica de astazi si este cuprinsa intr-o lege care a intrat in vigoare in decembrie 2014. Statul are de recuperat debite restante de la angajatorii care le datoreaza inspectoratelor teritoriale de munca (ITM) sume cu titlu de comision, pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca. Recuperarea acestor debite a fost realizata pana in decembrie 2014 de catre Inspectia Muncii, prin intermediul ITM-urilor, in baza Legii nr. 41/2012 privind aprobarea OUG nr. 17/2011. Responsabilitatile Inspectiei Muncii privind administrarea creantelor au fost transferate catre Fisc, masura fiind stabilita prin Legea nr. 170/2014, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 si care a intrat in vigoare pe 21 decembrie 2014. Potrivit acestor dispozitii, creantele reprezentand comisionul datorat pana la data de 31 decembrie 2010 de angajatori inspectoratelor teritoriale de munca pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca, precum si obligatiile accesorii aferente, stabilite prin titluri de creanta si neachitate pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 170/2014 (adica pana pe 21 decembrie 2014) se fac venit la bugetul de stat si au regim de creanta bugetara. Procedurile de administrare a acestor creante bugetare sunt continuate, de astazi, de catre ANAF si unitatile sale subordonate, care se subroga in drepturile si obligatiile inspectoratelor teritoriale de munca. Administrarea creantelor este indeplinita in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala. Totusi, sumele care reprezinta comisionul, inclusiv dobanzile, penalitatile de intarziere sau majorarile de intarziere, pentru care dreptul de a cere executarea silita s-a prescris pana la data preluarii in administrare a acestora de catre ANAF, raman in responsabilitatea inspectoratelor teritoriale de munca. Conform actului normativ, ANAF preia de la Inspectia Muncii si de la ITM toate drepturile si obligatiile procesuale, in cazul litigiilor avand ca obiect contestatiile la executare silita/procedurile de insolventa si va dobandi calitatea procesuala a Inspectiei Muncii si a ITM-urilor in toate procesele aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata. Cum se va realizeaza transferul de creante de la ITM la Fisc? Pentru ca ANAF sa se poata ocupa de administrarea creantelor fiscale, inspectoratele teritoriale de munca vor preda organelor fiscale, pana pe 18 februarie 2015, urmatoarele documente cuprinse in Legea 170/2014: • inscrisurile, in original, in care sunt individualizate creantele datorate si neachitate pana la data intrarii in vigoare a legii si care reprezinta titluri executorii, neatacate in termenul legal sau dispozitivul hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat contestatia formulata impotriva acestora; • dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata pentru litigiile avand ca obiect contestatiile la executare silita sau contestatiile impotriva actelor prin care se dispun si se duc la indeplinire masurile asiguratorii, precum si in cazul litigiilor care privesc procedurile de insolventa, aferente creantelor; • situatia soldurilor creantelor bugetare; • situatia sumelor platite in plus fata de obligatia de plata; • orice alte informatii/documente disponibile, necesare urmaririi si verificarii sumelor datorate. Atentie! Din decembrie 2014, contribuabilii platesc comisioanele si obligatiile fiscale accesorii aferente acestora la unitatile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale, in raza carora sunt luati in administrare, dupa cum se mentioneaza in Legea nr. 170/2014. De asemenea, contribuabilii efectueaza platile intr-un cont distinct al bugetului de stat, codificat cu codul de identificare fiscala al acestora. Recuperarea creantelor, "pasata" de la Inspectia Muncii la ANAF si invers Colectarea creantelor de la angajatorii care datorau comisioane ITM-urilor, pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca, se realiza in baza Legii nr. 130/1999, de catre Inspectia Muncii, prin structurile sale teritoriale. Insa, la 1 februarie 2011, legea a fost abrogata si practic s-a ajuns in situatia in care nu exista nici un organ de specialitate al statului care sa aiba competente in recuperarea acestor debite. Astfel, a fost aprobata OUG nr. 17/2011, care stabilea cadrul institutional necesar recuperarii, la bugetul de stat, a acestor debite restante, respectiv prin desemnarea ANAF ca autoritate competenta abilitata sa preia de la Inspectia Muncii atributiile de recuperare a debitelor prin executare silita. Conform normelor legislative, ordonantele emise de Guvern trebuie aprobate si de catre Parlament, prin lege, ca sa-si poata produce in continuare efecte juridice. Parlamentarii pot aproba ordonantele in formele emise de Executiv sau ii pot aduce modificari. Legea pentru aprobarea OUG nr. 17/2011 a trecut mai intai pe la senatori care au aprobat ordonata in forma in care a si fost publicata in Monitorul Oficial. Ulterior, legea a intrat in dezbaterea deputatilor care au decis abrogarea prevederii prin care Fiscul trebuia sa recupereze comisioanele datorate de angajatori inspectoratelor de munca. Mai exact, prin Legea nr. 41/2012 privind aprobarea OUG nr. 17/2011 deputatii au eliminat din ordonanta art. III care stabilea: “Pentru creantele bugetare prevazute la alin. (1) al art. I datorate pana la data de 31 decembrie 2010, procedurile de executare silita aflate in derulare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta vor fi continuate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate, care se subroga in drepturile si obligatiile Inspectiei Muncii si inspectoratelor teritoriale de munca, dupa caz, in calitate de creditor bugetar, si le succeda de drept in aceasta calitate, actele indeplinite anterior ramanand valabile”, potrivit variantei propuse de senatori. In acest fel recuperarea creantelor a fost atribuita din nou inspectoratelor teritoriale de munca, aceastea fiind institutiile care au dreptul sa recupereze creantele de la angajatori. Totusi, Ministerul Muncii a intentionat sa schimbe legislatia in vigoare, astfel incat, recuperarea creantelor sa ii revina in sarcina Fiscului, asa cum era stabilit initial prin OUG nr. 17/2011. In acest sens, a initiat, in februarie 2013, un proiect de act normativ, care insa nu a mai fost aprobat. Insa Ministerul Muncii a propus in vara lui 2013 un al proiect de act normativ, care insa a trecut de Parlament, fiind vorba despre recenta Lege nr. 170/2014, care prevede ca ANAF administreaza in locul ITM comisionul datorat de angajatori.

Noul Cod fiscal ar putea modifica modul de impozitare a veniturilor

avocatnet.ro - Voinea Elena Impozitarea salariilor si cea a veniturilor realizate de catre microintreprinderi s-ar putea schimba, dupa cum se precizeaza in proiectul Noului Cod fiscal, citat de Capital. Acest document urmeaza sa fie aprobat de Guvern pana pe 20 februarie si sa fie transmis Parlamentului pentru dezbatere, informeaza aceeasi sursa. Conform proiectului Noului Cod fiscal obtinut de Capital, impozitarea salariilor pentru marea majoritate a angajatilor s-ar putea modifica. De asemenea, ar putea fi introduse noutati si in ceea ce priveste impozitul pe veniturile microintreprinderilor, arata aceeasi sursa. Proiectul Codului Fiscal urmeaza sa fie aprobat de Guvern pana pe 20 februarie si sa fie transmis Parlamentului pentru dezbatere. Ministerul de Finante si-a propus ca legea sa fie votata pana la jumatatea anului 2015 pentru a fi publicata in Monitorul Oficial cu sase luni inainte de aplicare, mentioneaza Capital. Aceasta informatie vine dupa ce premierul VIctor Ponta a anuntat la inceputul acestui an ca Noul Cod fiscal si Noul Cod de procedura fiscala vor fi finalizate de Guvern pana la 15 februarie, dupa care vor fi prezentate din nou in dezbatere publica si transmise Parlamentului la 15 martie, spre dezbatere si adoptare. Deducerea personala la calcularea impozitului de 16% ar putea fi majorata Potrivit documentului citat de Capital, deducerea personala din venitul net lunar la functia de baza la calcularea impozitului de 16% va fi majorata cu 50 lei pentru pentru salariatii care obtin cel mult 1.000 lei brut si care au in intretinere una, doua sau trei persoane. In plus, salariatii care au patru sau mai multe persoane in intretinere vor avea o deducere mai mare cu 150 lei, insemnand 800 lei, fata de 650 lei in prezent. In schimb, cei care nu au nicio persoana in intretinere vor ramane cu actuala deducere de 250 lei. "Practic, acordarea acestei facilitati inseamna ca suma reprezentand deducerea se scade din venitul net asupra caruia se calculeaza impozitul de 16%. Astfel, la o deducere mai mare cu 50 lei decat in prezent, salariatul va primi in plus 8 lei, iar la o deducere mai mare cu 150 lei va ramane suplimentar cu 24 lei", mentioneaza Capital. Totodata, vor creste deducerile personale si pentru salariatii care primesc intre 1.000 si 3.000 lei brut. Codul fiscal stabileste in prezent ca deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel: • pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 lei; • pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 lei; • pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 450 lei; • pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 lei; • pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.000,01 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice, se precizeaza in legislatia in vigoare. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala. Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. Microintreprinderile ar putea plati impozit in functie de numarul salariatilor Proiectul Noului Cod Fiscal obtinut de Capital prevede cote diferite de impozit pentru veniturile microintreprinderilor, in functie de numarul de salariati (persoane angajate cu contract individual de munca cu norma intreaga). "Astfel, cota de impozit va fi de 1% pentru microintreprinderile care au peste doi salariati inclusiv si de 3% pentru microintreprinderile care au un salariat. Microintreprinderile care nu au salariati vor plati o cota de 3% la care se adauga 1.530 lei trimestrial. Aceasta suma va fi actualizata prin ordin de ministru in functie de evolutia salariului de baza minim brut garantat in plata", informeaza sursa citata. Vor plati 3% si microintreprinderile care nu au salariati si care se afla intr-una dintre urmatoarele situatii inscrise la registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti: • dizolvare urmata de lichidare, • inactivitate temporara, • declaratie pe proprie raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social sau la sediile secundare. In functie de evolutia numarului de salariati, cotele de impozit se vor modifica incepand din trimestrul imediat urmator, arata aceeasi sursa. Documentul obtinut de Capital mai prevede ca pentru a se incadra in categoria microintreprinderilor, firmele nu vor trebui sa obtina venituri din activitatile de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si a gazelor naturale. Totodata, ar putea fi scutite de impozit veniturile aferente titlurilor de plata obtinute de persoanele indreptatite conform legii, titularii initiali aflati in evidenta Comisiei Centrale pentru stabilirea despagubirilor sau mostenitorii legali ai acestora si despagubirile primite in baza deciziilor CEDO. Capital informeaza ca in noua varianta a Codului Fiscal este eliminat articolul introdus prin OG nr. 8/2013 care obliga la plata impozitului pe venituri, de la 1 februarie 2013, toate persoanele juridice care indeplineau la 31 decembrie 2012 conditiile pentru microintreprinderi privind veniturile totale si provenienta acestora. Va reamintim ca de la 1 februarie 2013 toate firmele care realizeau venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numarul de salariati, au fost obligate sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor, chiar daca pana in acel moment ele erau platitoare de impozit pe profit. Ulterior, incepand cu 1 iunie 2013, regimul fiscal aplicat microintreprinderilor a devenit optional pentru firmele care se infiinteaza in cursul anului, cu conditia ca ele sa aiba un capital social de minimum 25.000 de euro. In cazul in care conditia referitoare la capitalul social nu este respectata, persoanele juridice devin microintreprinderi incepand cu anul fiscal urmator celui in care capitalul social este redus sub valoarea reprezentand echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro de la data inregistrarii. Cine poate fi microintreprindere din 1 ianuarie 2015? Codul fiscal stabileste ca o microintreprindere este o persoana juridica care indeplineste cumulativ mai multe conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent. Concret, in acest an pot sa plateasca impozit de 3% pe veniturile microintreprinderilor firmele care indeplinesc urmatoarele conditii: • realizeaza venituri, altele decat cele din activitati desfasurate in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital sau in domeniile jocurilor de noroc; • realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale; • realizeaza venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 65.000 euro; • capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale, • nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti. Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, atunci aceasta va plati impozit de profit de 16%. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintrele limitele prevazute anterior, luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate de la inceputului anului fiscal. Mai multe informatii despre regimul fiscal al microintreprinderilor aplicabil in 2015 puteti citi in acest articol.

S-a majorat diurna pe care firmele o pot acorda fara sa plateasca impozite sau contributii

(avocatnet.ro) Firmele isi pot remunera salariatii cu diurne mai mari, pentru deplasarile interne, fara plata unor impozite sau contributii suplimentare, dupa ce valoarea sumelor neimpozabile care pot fi acordate ca indemnizatie zilnica a fost majorata. Potrivit reglementarilor fiscale aplicabile in momentul de fata, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, a carei valoare nu depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice: • nu este inclusa in veniturile salariale si nu este impozabila; • nu se cuprinde in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii. Incepand din 27 ianuarie, valoarea diurnei pentru personalul bugetar a crescut cu 4 lei, ajungand la 17 lei/zi, astfel ca un salariat angajat in mediu privat poate primi, o diurna neimpozabila pentru o delegatie in tara in suma de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi. In acelasi timp, sumele care depasesc aceasta valoare: • se supun impozitului pe salarii, • se includ in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii, indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala). Anterior acestei majorari, firmele puteau acorda ca diurna neimpozabila o suma de maxim 32,5 lei/zi. Atentie! Valoarea diurnei pentru personalul bugetar care se deplaseaza in tara a fost majorata prin Ordinul MFP nr. 60/2015, care a intrat in vigoare in 27 ianuarie.

Prestare de servicii in stat membru UE. Ce documente sunt necesare pentru salariati?

Analizam mai jos cazul unei societati din Romania care are ca obiect de activitate lucrari de constructie a cladirilor si un angajat care presteaza servicii in acest domeniu intr-un alt stat membru UE. Intre cele doua societati s-a incheiat un contract de prestari servicii si se intocmeste factura penru lucrarile respective. Vom vedea astfel ce docmente se vor intocmi pentru angajatul detasat si ce salariu de incadrare se va stabili. Solutia consultantului: Art. 18 alin. (1) din Codul muncii stabileste ca, in cazul in care persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in timp util, inainte de plecare, informatiile prevazute la art. 17 alin. (3), precum si informatii referitoare la: a) durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate; b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata; c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate; d) conditiile de clima; e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara; f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala; g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz. La alin. (2) al aceluiasi articol se prevede ca informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca. Prin urmare, angajatorul care dispune trimiterea temporara a propriului salariat sa presteze munca in strainatate, are obligatia informarii acestuia in conformitate cu dispozitiile legale anterior mentionate. Alaturi de informare, angajatorul incheie cu salariatul respectiv un act aditional la contractul individual de munca al acestuia din urma in care se vor stabili cel putin urmatoarele: durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate, moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata, prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate, in conformitate cu dispozitiile art. 18 alin. (1) din Codul muncii, republicat ( in practica actul aditional este numit Act aditional de detasare). Conform art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentului (CE) 883/2004, sub rezerva articolelor 12-16 persoana care desfasoara o activitate salariata sau independenta intr-un stat membru se supune legislatiei din statul membru respectiv. Astfel, regula este ca se vor datora contributii sociale in statul in care salariatii presteaza activitate cu exceptia situatiilor stabilite la art. 12-16 din regulament, in speta, in Franta. Salariatii pot ramane supusi legislatatiei de securitate sociala din Romania cu consecinta platii contributiilor sociale in aceste stat pe o perioada de 24 de luni daca sunt indeplinite conditiile impuse de Regulament. Pentru ca salariatul detasat in sensul art. 12 din Regulament sa ramana supus legislatiei de securitate sociala din statul membru din care este detasat, angajatorul trebuie sa obtina documentul portabil A1. Obtinerea documentului portabil A1 nu este obligatorie dar, in lipsa lui, societatea din Romania datoreaza contributiile sociale si in Franta. Conform prevederilor art. 2 din Codul muncii, dispozitiile acestui cod se aplica: a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania; b) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila; c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei; d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca; f) angajatorilor, persoane fizice si juridice; g) organizatiilor sindicale si patronale. Astfel cum putem observa, prevederile Codului muncii se aplica cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila. In consecinta, se aplica legistatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca daca aceasta este mai favorabila (un salariu minim mai mare). Pentru a primi asistenta medicala in Franta, anterior plecarii din Romania salariatul trebuie sa solicite de la casa teritoriala de asigurari de sanatate unde este asigurat documentul portabil S1.

Ce documente sunt necesare pentru intocmirea cererii de acordare a indemnizatiei de somaj?

Va prezentam, prin cele ce urmeaza, care sunt prevederile de actualitate aferente acordarii indemnizatiei de somaj. Iata care sunt documentele necesare pentru intocmirea cererii de acordare a indemnizatiei de somaj. - actul de identitate, in original; - actele de studii si de calificare, in original si in copie; - adeverinta medicala din care sa rezulte ca persoana este clinic sanatoasa sau apta de munca ori ca are eventuale restrictii medicale; - acte eliberate de organele financiare teritoriale, din care sa rezulte ca persoana nu realizeaza venituri sau ca realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare. In afara documentelor mentionate mai sus, care urmeaza sa fie prezentate de toate categoriile de solicitanti de indemnizatie de somaj, cererea pentru acordarea indemnizatiei de somaj va fi insotita, dupa caz, si de urmatoarele documente: A. In cazul persoanelor provenite din munca: a) carnetul de munca, in original si in copie, si/ sau adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, , precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002; b) copie de pe hotararea judecatoreasca definitiva prin care instanta competenta potrivit legii a dispus reintegrarea in munca, atunci cand reintegrarea nu mai este posibila la unitatea la care persoana a fost incadrata in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia; c) adeverinta de la unitatea care a preluat patrimoniul unitatii in care persoana a fost incadrata anterior, din care sa rezulte ca reincadrarea in munca nu mai este posibila din cauza desfiintarii postului; B. In cazul pensionarilor de invaliditate care isi redobandesc capacitatea de munca: a) carnetul de munca, in original si in copie, si/ sau adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 174/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare, precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002; b) decizia de revizuire medicala, in original si in copie, emisa de medicul expert al asigurarilor sociale, din care sa rezulte redobandirea capacitatii de munca; c) adeverinta de la ultima unitate sau unitatea care a preluat patrimoniul acesteia, dupa caz, din care sa rezulte ca reincadrarea in munca nu mai este posibila din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior; C. In cazul persoanelor ale caror raporturi de munca sau de serviciu au incetat in perioada de suspendare a acestora: a) carnetul de munca, in original si in copie, si/ sau adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 174/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare, precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002; b) act din care sa rezulte data incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca sau de serviciu; D. In cazul absolventilor institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale: a) actul de absolvire a formei respective de invatamant, in original si in copie; b) adeverinta eliberata de furnizorul de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, prin care se certifica data inregistrarii persoanei in evidentele proprii, in cazul in care persoana s-a inregistrat in vederea medierii pentru incadrare in munca la un furnizor de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, acreditat sau notificat conform legii; E. In cazul absolventilor scolilor speciale pentru persoane cu handicap, in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale: actul de absolvire a scolii speciale pentru persoane cu handicap, in original si in copie. Sursa: ANOFM

ANAF a transmis un nou comunicat privind formularul 307

Ca urmare a publicarii proiectului de ordin pentru aprobarea modelului si continutului formularului (307) "Declaratie privind sumele rezultate din ajustarea/corectia ajustarilor/regularizarea taxei pe valoarea adaugata", ANAF a emis si un comunicat prin care informeaza cu privire la noile modificari. Prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Aministrare Fiscala nr. 640/2012 a fost aprobat modelul si continutul formularului (307) "Declaratie privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adaugata". Prin modificarile aduse art. 1563 alin. (9) din Codul fiscal au fost extinse situatiile in care persoanele impozabile au obligatia de declarare a sumelor rezultate ca urmare a efectuarii de ajustari/corectie a ajustarilor/regularizari de taxa pe valoarea adaugata. Astfel, s-a prevazut obligatia depunerii formularului (307) si de catre persoanele impozabile care au solicitat anularea inregistrarii de TVA intrucat cifra de afaceri nu a depasit plafonul de scutire si care trebuie sa efectueze regularizarile prevazute la art. 134 alin. (5) din Codul fiscal sau sa ajusteze baza de impozitare conform prevederilor art. 138 din Codul fiscal, pentru operatiuni realizate inainte de anularea inregistrarii in scopuri de TVA. Pentru asigurarea suportului declarativ in situatiile nou reglementate este necesara adaptarea corespunzatoare a formularului (307), precum si a instructiunilor de completare ale acestuia. Sursa: ANAF

Noul Cod fiscal valabil de la 1 septembrie 2013

Va reamintim ca in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490/2.08.2013, a fost publicata Ordonanta Guvernului nr. 16/2013 prin care au fost aduse o serie de modificari si completari Codului Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. In acelasi timp, au fost modificate si Normele de aplicare a Codului fiscal prin HG nr. 613/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 528 din 22 august. Normele de aplicare au fost completate cu prevederile modificate si aplicabile de la 1 septembrie 2013. Prezentam astfel principalele modificari reglementate de actul normativ mentionat referitoare la cota redusa de taxa pe valoarea adaugata (TVA), operatiunile pentru care se aplica masurile de simplificare la TVA si accizarea altor categorii de produse, prevederi care se vor aplica incepand cu 1 septembrie 2013. 1. Se aplica cota redusa de TVA de 9% la livrarea de bunuri cum sunt: - toate sortimentele de paine, precum si urmatoarele specialitati de panificatie: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzelute si impletituri, care se incadreaza in grupa de produse de brutarie la codul CAEN/CPSA 1071; - faina alba de grau, faina semialba de grau, faina neagra de grau si faina de secara, care se incadreaza la codul CAEN/CPSA 1061; - triticum spelta, grau comun si meslin, care se incadreaza la codul NC 1001 99 00 si secara, care se incadreaza la codul NC 1002 90 00. 2. Se aplica masurile de simplificare (taxarea inversa) prevazute la art. 160 din Codul Fiscal si pentru urmatoarele operatiuni: - livrarea de energie electrica catre un comerciant persoana impozabila. Comerciantul persoana impozabila reprezinta persoana impozabila a carei activitate principala, in ceea ce priveste cumpararile de gaz, de energie electrica si de energie termica sau agent frigorific, o reprezinta revanzarea de astfel de produse si al carei consum propriu de astfel de produse este neglijabil. Pentru a aplica taxarea inversa, furnizorul de energie electrica trebuie sa obtina din partea cumparatorului dovada ca acesta este un comerciant persoana impozabila, respectiv: - licenta de furnizare a energiei electrice, eliberata de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei Electrice, care atesta calitatea de comerciant de energie electrica a cumparatorului; - declaratia pe propria raspundere din care sa rezulte ca activitatea sa principala, in ceea ce priveste cumpararile de energie electrica o reprezinta revanzarea acesteia si consumul sau propriu din energia electrica cumparata este neglijabil. - transferul de certificate verzi. Potrivit art. 2 lit. h) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de producere a energiei din surse regenerabile de energie, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, certificatul verde reprezinta titlul ce atesta producerea din surse regenerabile de energie a unei cantitati de energie electrica. Atentie! Prevederile referitoare la aplicarea taxarii inverse pentru livrarile de cereale si plante tehnice, livrarea de energie electrica si transferul de certificate verzi se aplica pana la 31 decembrie 2018 inclusiv. 3. Vor fi supuse accizelor extinzandu-se sfera produselor cu acciza nearmonizata urmatoarele categorii de bunuri: - bijuterii din aur si/sau platina cu codul NC 7113 19 00, cu exceptia verighetelor. Acciza este de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu pana la 14 K si de 2 euro/gram pentru cele de peste 14K. - confectii de blanuri naturale, cu codurile NC: 4303 10 10 si 4303 10 90. Acciza este intre 50 si 1.200 euro/bucata, in functie de costul de achizitie sau productie al blanurilor. - iahturi si alte nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agrement, cu codurile NC: 8903 91, 8903 92 si 8903 99, cu exceptia celor destinate utilizarii in sportul de performanta. Acciza este intre 500 euro/metru liniar pentru iahturile si navele care au lungimea egala sau mai mare de 8 metri si de 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100CP. - autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achizitionate intracomunitar noi sau rulate, cu codurile NC: 8703 23, 8703 24 si 8703 33, a caror capacitate cilindrica este mai mare sau egala cu 3.000 cm cubi. Acciza este de 1 euro/cm cub. - arme de vanatoare si arme de uz personal, altele decat cele de uz militar sau de uz sportiv, cu codurile NC: 9302 00 00, 9303, 9304 00 00. Acciza este intre 50 si 1.500 euro/bucata, in functie de costul de achizitie al armelor. - cartuse cu glont si alte tipuri de munitie pentru armele de vanatoare si armele de uz personal, cu codurile NC: 9306 21, 9306 29, 9306 30. Acciza este intre 0,1 si 0,4 euro/bucata. 4. Incepand cu 1 septembrie 2013, se va majora si acciza la alcoolul etilic de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur. Sursa: DGFP Valcea

ContaUtil: Plata impozitului retinut la sursa in luna precedenta

In ce priveste plata impozitului retinut la sursa in luna precedenta, va informam ca au aceasta obligatie platitorii de urmatoarele venituri: - din drepturi de prop. intelectuala; - din contracte/ conventii civile si de agent; - expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara; - obt. de o pers. fizica dintr-o asociere cu o pers. juridica - din premii si jocuri de noroc - obt. de nerezidenti - din alte surse C.F.: art. 52 alin. (3), art. 52^1 alin. (4), art. 77 alin. (6), art. 79 alin. (3), art. 116 alin.(5) Mai exact, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, platitorii de venit, persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, au indatorirea de a calcula, retine si vira impozitul retinut la sursa, reprezentand plati anticipate, pentru veniturile platite reprezentand: - drepturi de proprietate intelectuala; activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului Civil, precum si a contractelor de agent; activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara; asocierea unei persoane fizice cu o persoana juridica, platitoare pe venit microintreprindere. Trebuie mentionat ca nu se retine impozit in cazul veniturilor realizate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil obtinute de contribuabilii care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere si sunt inregistrati fiscal potrivit legislatiei in materie. Contribuabilii care obtin venituri din categoriile mentionate mai sus, datoreaza contributii sociale individuale, contributii care se calculeaza, retin, declara si vireaza de catre platitorii de venituri. Totodata, declararea impozitului de 10% sau de 16% si a contributiilor sociale individuale se face in formularul 112 "Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate", formular care se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanta. in acest caz, platitorul de venit trebuie sa detina un certificat calificat, eliberat in conditiile Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica. Platitorii de venit, persoane juridice sau alte entitati completeaza formularul 112, sectiunea C, conform instructiunilor prevazute in Ordinul comun al viceprim-ministrului, ministrului Finantelor Publice, ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si ministrului Sanatatii nr. 1.045/2.084/793/2012. Sursa: asistenta-contribuabili.ro

Contract de comision. Obligatii declarative

Sunt o persoana fizica care a incheiat un contract de comsion din vanzari cu o persoana juridica rezidenta a unui stat UE. Ce taxe si contributii datorez si ce obligatii declarative am? Pentru un contract cu o persoana nerezidenta trebuie respectate anumite conditii de inregistrare, aceasta se face in termen de 30 de zile din momentul incheierii contractului, se completeaza formularul „Declaratie de inregistrare a contractelor/documentelor care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei, initiale/aditionale (conexe), incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente“, cod MFP 14.13.01.40/n care se depune la organul fiscal competent, conform Ordinului nr. 1.400/2012. In cazul neinregistrarii contractului amenzile pot fi pana la 5.000 lei. In cazul desfasurarii de activitati economice pe teritoriul Romaniei persoanele nerezidente sunt obligate sa obtina un cod de identificare fiscala (CIF) conform art. 18 ?i 72 din Codul de procedura fiscala. Daca nerezidentul nu obtine CIF-ul, atunci cand platitorul de venit rezident care obligat sa depuna pe 28 februarie o declaratie cu toate platile efectuate care sunt subiect de impozit prin retinere la sursa conform art. 119 din Codul fiscal, acesta poate avea problem la depunerea declaratiei, drept urmare acesta are posibilitatea sa obtina un asemenea cod in numele nerezidentului. Pentru contractele incheiate de persoane romane rezidente, cu persoane juridice straine nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii. Venitul obtinut de catre persoana fizica romana se declara annual prin declaratia de venit global cu cota de impozit de 16%, conform contractului incheiat.

Concediul paternal vs CCC

Intrebare: In baza carui articol se emite decizia de suspendare in cazul unei cereri de suspendare a contractului de munca, pentru perioada 19.08.2013-18.09.2013, pentru concediu paternal de o luna. Trebuie aceasta suspendare transmisa in Revisal? Raspuns: Perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale, se inscriu in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) conform art. 3 alin. (2) lit. h) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), cu modificarile si completerile ulterioare. Temeiul de drept pentru suspendarea contractului de munca din intiativa salariatului pentru concediu crestere copil in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani este art. 51 alin. (1) lit. a) din Codul muncii – Legea 53/2003. Decizia de suspendare a CIM pentru concediu crestere copil va fi inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal). A nu se confunda concediul pentru cresterea copilului cu concediul paternal. Potrivit art. 51 alin. (1) lit. c) din Codul muncii , concediul paternal suspenda contractul individual de munca la initiativa salariatului. Asadar, la initiativa salariatului, in situatia concediului paternal, in temeiul dispozitiilor art. 51 din Codul muncii, contractul individual de munca se suspenda. Tatal copilului nou-nascut, care participa efectiv la ingrijirea acestuia, indiferent daca copilul este nascut din casatorie, din afara casatoriei sau este adoptat are dreptul la concediu paternal cu durata de 5 zile lucratoare (Legea 210/1999 prind concediul paternal). Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului.

Incheierea contractului de munca la domiciliu

Intrebare: Cum trebuie procedat daca angajatul pana pe data de 31 august a prestat munca la sediul angajatorului, iar de la 01 septembrie va presta munca la domiciliul angajatului? Raspuns: In temeiul dispozitiilor art. 109 din Codul muncii, la data de 30 august va incheia cu angajatorul un contract de munca cu munca la domiciliu incepand cu data de 1 septembrie. La data de 31 august va inceta contractul de munca in vigoare.

Detasare. Angajator in insolventa

Intrebare: O societate a detasat la o alta societate 4 salariati. Drepturile salariale ale acestor salariati, conform deciziei de detasare si acordului inte cele doua societati, au fost platite de societatea care a solicitat detasarea. Insa, respectiva societate a intrat in insolventa, drepturile salariale ale lunii ianuarie fiind inscrise la masa credala. Conform art. 47 din Codul muncii , se pot plati aceste drepturi salariale restante, inscrise la masa credala, de catre societatea care a detasat, ca angajator care a dispus detasarea (art. 47 alin. 4). Se pot scoate de la masa credala aceste salarii restante, odata ce se platesc de angajatorul care a dispus detasarea? Care este procedura?) Raspuns: Codul muncii defineste detasarea la 45 stabilind ca este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. Conform art. 47 alin. (1) din Codul muncii, drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea iar, potrivit alin. (4), numai daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea. Pe durata detasarii, contractul individual de munca se suspenda in baza art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. Suspendarea contractului individual de munca are ca efect, potrivit art. 49 alin. (2) din acelasi cod, suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator. Alin. (3) al aceluiasi articol prevede ca, pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne. Asadar, suspendarea are ca efect suspendarea prestarii muncii si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator. In perioada de suspendare, salariatul poate avea alte drepturi si obligatii daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne, cu exceptia obligatiei de a presta munca si de fi remunerat pentru munca prestata. In concluzie, angajatorul care l-a detasat pe salariat nu poate sa ii plateasca acestuia salariul pe durata detasarii, contractual individual de munca fiind suspendat. Conform art. 47 alin. (4) din Codul muncii, daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea. Asadar, angajatorul care dispune detasarea poate sa il plateasca pe salariatul detasat numai in situatia in care celalalt angajator nu isi indeplineste obligatia de plata. In aceasta situatie insa, angajatorul face o plata in numele celuilalt angajator intrucat nu are obligatia sa plateasca salariul cata vreme contractual individual de munca este suspendat. In aceste conditii, angajatorul la care salaiatii au fost detasati devine debitorul angajatorului care i-a detasat pe salariati. In vederea eliminarii din tabelul de creante, salariatii pot formula cerere la administratorul/lichidatorul judiciar. In acest caz, va formula cerere de inscriere la masa credala angajatorul care a platit salariatilor drepturile salariale.

drepturi delegat

Intrebare: Ce drepturi am daca sunt delegat intr-un alt punct de lucru? Eu am plecat cu autoturismul personal( Bucuresti- Constanta) si ei nu vor sa imi deconteze decat contravaloarea unui bilet de tren. In afara de decontarea primului drum, ma mai pot intoarce acasa cerand si de data aceasta decontarea drumului? Mentionez ca sunt plecat de acasa de 2 luni. Cineva mi-a zis ceva de dreptul de a te intoarce acasa o data la 2 sapt. Multumesc anticipat Raspuns: eu nu am gasit o reglementare care sa prevada obligatia de a accepta intoarcerea acasa da delegtului in timpul delegatiei, pt. interese personale, la un anumit interval de timp (oricare ar fi acela). cel mai important este ca poti refuza detasarea in continuare fiindca ai implinit cele 60 zile CALENDARISTICE pana la care angajatorul NU ARE nevoie de consimtamantul tau. dupa astea 60 zile , ARE ! :smile: - vezi art. 44 (1) din codul muncii. baza legala priv. obligatiile legate de delegarea salariatilor ar fi cam asta : A. codul muncii : ART. 42 (1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca. (2) Pe durata delegarii, respectiv a detaşarii, salariatul işi pastreaza functia şi toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca. ART. 43 Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. ART. 44 (1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia. (2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. B. hot. 1860/2006 : ART. 2 Pentru salariaţii din cadrul companiilor naţionale, societăţilor comerciale şi regiilor autonome la care drepturile salariale se acordă prin negociere, drepturile băneşti pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în cadrul localităţii, în interesul serviciului, se acordă în condiţiile prevăzute în contractele colective sau individuale de muncă. .......... ART. 16 Deplasarea cu autoturismul proprietate personală se poate face numai cu aprobarea prealabilă a ordonatorului de credite, atât pentru posesorul autoturismului, cât şi pentru persoanele din cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice care se deplasează împreună cu acesta. în acest caz, posesorul autoturismului va primi contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcurşi pe distanţa cea mai scurtă. ......... ART. 18 în cazul în care condiţiile de transport permit ca persoana aflată în delegare sau detaşare să se înapoieze zilnic în localitatea de domiciliu, după terminarea programului de lucru, din localitatea unde este trimisă în delegare sau detaşare, ordonatorul de credite poate aproba decontarea cheltuielilor zilnice de transport sau costul unui abonament de transport, dacă cheltuielile astfel efectuate sunt mai mici decât cele pentru plata indemnizaţiei zilnice de delegare sau de detaşare şi a cazării şi dacă prin aceasta nu se afectează bunul mers al activităţii la locul delegării sau detaşării. în această situaţie nu se acordă indemnizaţia zilnică de delegare sau de detaşare. .............. ART. 25 Nu se admit la decontare: a) taxele percepute suplimentar pentru bagajele personale; b) cheltuielile de transport ale persoanei care are asigurat, de către unitate, transportul gratuit în interesul serviciului; c) cheltuielile de transport pentru înapoiere, în cazul în care persoana, după terminarea delegării sau detaşării, a rămas să-şi efectueze concediul de odihnă sau datorită altor cauze de ordin personal; d) cheltuielile de transport, în cazul în care salariatul întrerupe timpul aferent delegării sau detaşării din cauza unor interese personale.

Calcul concediu medical cu luni anterioare in somaj tehnic

As dori si eu o lamurire cu privire la calculul unui concediu medical pentru un salariat care a avut perioade de somaj tehnic 75% conform art. 53 din Codul Muncii, cu plata tuturor contributiilor aferente atat salariatului cat si angajatorului , mai putin somaj. concret : CM boala obisnuita in perioada 01.07.2013 - 14.07.2013. Lunile anterioare : iunie 2013 : 19 zile lucrate = 1400 lei mai 2013 : 21 zile lucrate = 1400 lei aprilie 2013 : 22 zile lucrate = 1400 lei martie 2013 : 11 zile lucrate = 733 lei si 10 zile somaj tehnic 75% = 500 lei februarie 2013 : 20 zile lucrate = 1400 lei ianuaria 2013 : 21 zile lucrate = 1400 lei Se iau sau nu se iau in calcul zilele si suma aferenta perioadei de somaj tehnic din luna martie ? Daca da, imi puteti indica o baza legislativa in acest sens ? multumesc anticipat Raspuns: Cadrul legislativ: O.U.G. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in M.O. 1074/29.11.2005 si modificata prin Legea 391/2006 si O.U. 91/22.11.2006. Media zilnica a bazei de calcul privind indemnizatia de asigurari sociale de sanatate se determina ca raport intre suma veniturilor realizate in ultimele 6 luni, PE BAZA CARORA S-A ACHITAT CONTRIBUTIA PENTRU CONCEDII SI INDEMNIZATII, si numarul total de zile pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii in acesta perioada: Art.3: “Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute la art.2 alin (1) este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate DESTINATA SUPORTARII acestor indemnizatii, denumita in continuare PENTRU CONCEDII SI INDEMNIZATII.”; Art. 4 alin.(2): “Cota de contributie pentru concedii si indemnizatii, destinata exclusive finantarii cheltuielilor cu plata drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, ESTE DE 0,85% APLICATA LA FONDUL DE SALARII sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe venit ori asupra... si se achita la bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.”; Art.5: “ Incepand cu data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, cota de contributie prevazute la art.4 alin. (2) se datoreaza si se achita de catre: a). angajatori pentru asiguratii prevazuti la art. 1 alin.(1) lit. A si B; b). institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj pentru asiguratii prevazuti la art. 1. alin(1) lit. C; c). persoanele prevazute la art. 1 alin.(2). Art. 6 alin.(2): “ Persoanele juridice sau fizice prevazute la art.5 lit.a). au obligatia platii cotei de contributie pentru concedii si indemnizatii de 0,85%, aplicata la fondul de salarii REALIZAT, cu respectarea prevederilor legislatiei financiar-fiscale in materie. Prin fond de salarii realizat, in sensul prezentei ordonante de urgenta, se intelege TOTALITATEA SUMELOR utilizate de un angajator pentru plata DREPTURILOR SALARIALE SAU DE NATURA SALARIALA.” Art.10 alin.(1): “Baza de calcul a indemnizatiilor prevazute la art.2 se determina ca medie a VENITURILOR LUNARE din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii.”. Art. 53 din Legea nr. 53/2003-Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare:" Pe durata reducerii si/sau a intreruperii temporare a acitivitatii salariatii implicati in activitatea redusa sau intrerupta, care nu mai desfasoara activitate, beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat,..." Venitul brut al salariatului in luna martie 2013 este 1233 lei (733 lei zilele lucrate + 500 lei somajul tehnic) iar venitul net este 1030 lei [1233-(6+129+68)] . Venitul brut fiind baza de calcul pentru fondul de salarii.

Salariul functie de vechime

Salariul minim pe economie este unul fix indiferent de vechimea pe care o are salariatul? Precizez ca este vorba de o firma privata, iar salariatul nu are studii supsalariul minim garantat in plata se stabileste prin hotarare de guvern ! el nu are legatura cu vechimea in munca, ci cu politica economica si sociala a guvernului. sporul de vechime in munca nu este un drept izvorat din lege, ci se acorda in baza prevederilor din contractele individuale sau colective de munca. prin urmare, daca in contractul de munca este prevazuta o anumita perioada necesara pentru calcularea sporului de vechime, angajatul va beneficia de respectivul spor la salariu doar cand s-a acumulat acea perioada ! la marea majoritate a firmelor private, vechimea se considera a fi cuprinsa in salariul negociat. din pacate, limitele sporului de vechime si coeficientii cu care se indexau salariile in fct. de nivelul studiilor se gaseau, anii trecuti, in CCMNN 2007-2010 (ctr. colectiv de munca la nivel national), insa acesta a expirat in 2011 si nu a mai fost reinnoit, asa ca "firma" nu mai este obligata sa ajusteze (in +) salariul angajatului. in concluzie, salariul minim este un venit garantat in plata de guvern, obligatoriu ca prag minim de salarizare pt. toti angajatorii si care poate f bine sa nu reflecte nivelul muncii salariatului. acordarea unui salariu mai mare decat cel minim tine doar negocierea dintre platitor si beneficiar.erioare, este calificat.

Regimul contributiilor sociale in perioada concediului pentru cresterea copilului

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii. Persoanele fizice prevazute la art. 296^21 alin. 1) lit. a) - e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale; membrii intreprinderii familiale; persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice; persoanele care realizeaza venituri din profesii libere; persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se determina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla, in cazul in care beneficiaza de concedii si indemnizatii pentru cresterea copilului, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, trebuie sa-si indeplineasca obligatiile fiscale. In perioada in care contribuabilii mai sus mentionati beneficiaza de concedii si indemnizatii pentru cresterea copilului nu pot desfasura alte activitati supuse impozitului pe venit, iar in cazul in care desfasoara alte activitati, li se suspenda respectiva indemnizatie. Pentru aceste indemnizatii nu se datoreaza impozit pe venit si nici contributii sociale obligatorii. In acest context, contribuabilii care obtin astfel de indemnizatii au obligatia sa depuna la organul fiscal competent formularul 601 „Cerere de incetare a obligatiei de plata a contributiei de asigurari sociale”, deoarece inceteaza calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii, insotit de documente emise de institutiile platitoare. In cazul in care contribuabilii nu mai beneficiaza de indemnizatie, au obligatia depunerii in termen de 15 zile a formularului 600 „Declaratie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”, in vederea reasigurarii la sistemul public de pensii.

Tichetele de masa se pot acorda cu exceptii?

Analizam mai jos cazul unei societati care are 5 angajati cu functie de conducere. Vom vedea in ce conditii se va face acordarea tichetelor de masa si daca se pot acorda tichete numai unora dintre salariati. Solutia consultantului: Regulile de stabilire a salariatilor care beneficiaza de tichete de masa si conditiile de acordare a acestora sunt prevazute in HG 5/1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, conform prevederilor art. 2 din actul normativ mai sus mentionat: Angajatorii, impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau cu reprezentantii salariatilor, dupa caz, vor stabili prin contractele colective de munca clauze privind acordarea alocatiei individuale de hrana sub forma tichetelor de masa, care sa prevada: a) numarul salariatilor din unitate care pot primi lunar tichete de masa, precum si valoarea nominala a tichetului de masa, in limita celei prevazute de lege, tinand seama de posibilitatile financiare proprii ale angajatorilor; b) numarul de zile lucratoare din luna pentru care se distribuie tichete de masa salariatilor; c) criteriile de selectie privind stabilirea salariatilor care primesc tichete de masa, tinand seama de conditiile concrete de lucru in care isi desfasoara activitatea unele categorii de salariati, de prioritatile socioprofesionale si de alte elemente specifice activitatii. In concluzie, potrivit prevederilor legale mentionate numarul salariatilor din unitate care pot primi lunar tichete de masa, numarul de zile lucratoare pentru care se acorda si criteriile de selectie privind stabilirea salariatilor care primesc aceste tichete de masa se stabilesc prin contractul colectiv de munca incheiat la nivelul unitatii, cu consultarea sindicatului reprezentativ sau a reprezentantilor salariatilor.