Intrebare:
Poate inceta contractul individual de munca al unei angajate pe perioada determinata, conform art. 56 lit. j) din Codul muncii, respectiv la data expirarii termenului pentru care a fost incheiat, daca la acea data salariata se afla in concediu de maternitate sau are contractul suspendat pentru concediu de ingrijire a copilului pana la 2 ani?
Raspuns:
Se pune problema raportului intre suspendarea de drept a contractului individual de munca (art. 50 lit. a) din Codul muncii) sau suspendarea la cerere (art. 51 lit. a) din Codul muncii) si incetarea de drept a acestuia (art. 56 lit. j) din Codul muncii).
Intrucat dispozitiile legale in vigoare nu excepteaza de la acordarea concediului de maternitate sau concediului de ingrijire a copilului pana la 2 ani femeile incadrate in munca pe durata determinata, rezulta ca si in cazul lor contractul individual de munca se suspenda, chiar daca termenul pentru care a fost incheiat contractul urmeaza a exprira inainte de implinirea duratei concediului respectiv.
Intr-o asemenea situatie, contractul individual de munca nu poate inceta prin implinirea termenului pentru care a fost incheiat, dupa cum, de regula, nu poate inceta nici prin concediere, indiferent daca a fost incheiat pe durata determinata sau nedeterminata.
Astfel cum s-a pronuntat si doctrina juridica, institutia suspendarii constituie una dintre modalitatile prin care dreptul muncii asigura protectia (ocrotirea) salariatului.
In sustinerea solutiei propuse sunt si prevederile art. 49 alin. (3) si alin. (4) din Codul muncii – Legea nr. 53/2003, cu modificarile ulterioare, potrivit cu care: „Pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente”, fiind exceptate de la aceste beneficii numai cazurile suspendarii contractului individual de munca datorate unei fapte imputabile salariatului
Concluzie:
Va recomandam sa emiteti o decizie, ca act intern al angajatorului, prin care sa se dispuna suspendarea sau sa se constate starea de suspendare a contractului individual de munca.
luni, 4 octombrie 2010
Noutati legislative cu privire la tichete de cresa, concediu medical, venituri neimpozabile, clauze abuzive
* Legea nr. 161 din 12 iulie 2010 pentru modificarea art. 84 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului si a Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 497 din 19 iulie 2010
Dreptul consumatorului la denuntarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrans de nicio clauza contractuala sau intelegere intre parti, in cazurile prevazute de lege, aceasta fiind considerata nula de drept. Referitor la clauze abuzive, drepturile partilor referitoare la o justa despagubire nu vor fi afectate in cazul denuntarii unilaterale.
* Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2007 din 19 iulie 2010 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 1/2010, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 22 iulie 2010
In temeiul art. 42 lit. b) din Codul fiscal, sunt neimpozabile sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare.
Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica in urma a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale.
In vederea interpretarii unitare a prevederilor art. 42 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare:
La drepturile salariale, cat si actualizarile aferente acestora cu indicele de inflatie, indiferent de modul in care au fost acordate – fie cu titlul de drepturi salariale actualizate, fie sub forma de despagubiri reprezentand drepturi salariale actualizate –, se calculeaza si se retine impozit pe venit, precum si contributiile legale de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj si asigurari sociale de sanatate.
* Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 627 din 12 iulie 2010 pentru aprobarea Metodologiei de control privind modul de eliberare a certificatelor de concediu medical in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 22 iulie 2010
Platitorii de indemnizatii prevazuti la art. 36 alin. (3) din OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pot sesiza casa de asigurari de sanatate referitor la eliberarea certificatelor de concediu medical numai pentru angajatii sau asiguratii proprii.
Sesizarea se adreseaza casei de asigurari de sanatate cu care medicul are incheiata conventie pentru eliberarea certificatelor de concediu medical si va cuprinde obligatoriu: denumirea angajatorului, datele de identificare ale acestuia, descrierea punctuala a cazurilor, copie a certificatelor de concediu medical care urmeaza a fi controlate, istoricul acordarii de concedii medicale angajatului in cauza, mentionarea realizarii stagiului de cotizare. Sesizarile anonime ori cele care nu cuprind datele si documentele precizate la pct. 2.1 nu se iau in considerare si se claseaza.
Controlul la medicul care a incheiat conventia cu casa de asigurari de sanatate si care a eliberat certificatele de concediu medical care fac obiectul sesizarii consta in verificarea unor documente, date, informatii si are ca scop identificarea cel putin a urmatoarelor elemente principale:
a) existenta si valabilitatea conventiei de eliberare de certificate de concediu medical;
b) documentul de achizitionare a carnetelor de certificate de concediu medical, dovada modului de gestionare si evidenta a acestora; pentru unitatile sanitare care au mai multi medici angajati, dovada pentru distribuirea si arhivarea certificatelor se face prin prezentarea tabelului centralizator nominal care contine urmatoarele rubrici obligatorii: numele medicului, data repartizarii carnetului/carnetelor; seria si numarul carnetului/carnetelor repartizate, semnatura de primire, parafa medicului;
c) existenta adeverintei de la platitor in care sa se mentioneze numarul de zile de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni, in baza careia se poate elibera certificatul medical, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A;
d) inregistrarile primare si concordanta dintre:
- datele mentionate in fila de certificat medical supusa verificarii si consemnarile din registrul de consultatii, respectiv fisa medicala/fisa de observatie clinica generala, implicit cu continutul din documentele-anexa care sustin diagnosticul;
- recomandarile medicului inregistrate in documentele medico-legale, cu privire la perioada de concediu, datele la care pacientul trebuie sa revina la control, recomandarile de tratament pe care trebuie sa le urmeze, precum si alte indicatii care tin de programul de recuperare, dupa caz;
- data acordarii certificatului de concediu medical si data eliberarii acestuia, cu respectarea prevederilor legale in vigoare;
- numarul de zile de concediu medical acordate de medicii curanti cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si a normelor de aplicarea a acesteia;
e) declaratia pe proprie raspundere a asiguratului potrivit art. 81 alin. (2) din Normele de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 60/32/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
f) recomandarile comunicate de medic bolnavului si consemnate in documentele medicale (fisa de consultatie, foaie de observatie, biletul de externare, scrisoare medicala etc.), precum si in declaratia asiguratului la rubrica "Observatiile medicului prescriptor", cu privire la recomandarile legate de procesul de recuperare si daca este necesara efectuarea de tratamente de specialitate, investigatii paraclinice si/sau alte proceduri medicale.
In situatia in care in urma controlului se constata eliberarea certificatelor de concediu medical cu nerespectarea prevederilor legale in vigoare, organele de control vor aplica sanctiunea prevazuta la art. 48 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
* Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 566 din 12 iulie 2010 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acorda sub forma de tichete de cresa pentru semestrul II 2010, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 516 din 23 iulie 2010
Pentru semestrul II 2010, incepand cu luna august, valoarea sumei lunare indexate care se acorda sub forma de tichete de cresa, stabilita potrivit prevederilor pct. 6.1. si 6.3. din Normele metodologice de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.317/2006, cu modificarile ulterioare, este de 370 lei.
Dreptul consumatorului la denuntarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrans de nicio clauza contractuala sau intelegere intre parti, in cazurile prevazute de lege, aceasta fiind considerata nula de drept. Referitor la clauze abuzive, drepturile partilor referitoare la o justa despagubire nu vor fi afectate in cazul denuntarii unilaterale.
* Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2007 din 19 iulie 2010 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 1/2010, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 22 iulie 2010
In temeiul art. 42 lit. b) din Codul fiscal, sunt neimpozabile sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare.
Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica in urma a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale.
In vederea interpretarii unitare a prevederilor art. 42 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare:
La drepturile salariale, cat si actualizarile aferente acestora cu indicele de inflatie, indiferent de modul in care au fost acordate – fie cu titlul de drepturi salariale actualizate, fie sub forma de despagubiri reprezentand drepturi salariale actualizate –, se calculeaza si se retine impozit pe venit, precum si contributiile legale de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj si asigurari sociale de sanatate.
* Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 627 din 12 iulie 2010 pentru aprobarea Metodologiei de control privind modul de eliberare a certificatelor de concediu medical in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 512 din 22 iulie 2010
Platitorii de indemnizatii prevazuti la art. 36 alin. (3) din OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pot sesiza casa de asigurari de sanatate referitor la eliberarea certificatelor de concediu medical numai pentru angajatii sau asiguratii proprii.
Sesizarea se adreseaza casei de asigurari de sanatate cu care medicul are incheiata conventie pentru eliberarea certificatelor de concediu medical si va cuprinde obligatoriu: denumirea angajatorului, datele de identificare ale acestuia, descrierea punctuala a cazurilor, copie a certificatelor de concediu medical care urmeaza a fi controlate, istoricul acordarii de concedii medicale angajatului in cauza, mentionarea realizarii stagiului de cotizare. Sesizarile anonime ori cele care nu cuprind datele si documentele precizate la pct. 2.1 nu se iau in considerare si se claseaza.
Controlul la medicul care a incheiat conventia cu casa de asigurari de sanatate si care a eliberat certificatele de concediu medical care fac obiectul sesizarii consta in verificarea unor documente, date, informatii si are ca scop identificarea cel putin a urmatoarelor elemente principale:
a) existenta si valabilitatea conventiei de eliberare de certificate de concediu medical;
b) documentul de achizitionare a carnetelor de certificate de concediu medical, dovada modului de gestionare si evidenta a acestora; pentru unitatile sanitare care au mai multi medici angajati, dovada pentru distribuirea si arhivarea certificatelor se face prin prezentarea tabelului centralizator nominal care contine urmatoarele rubrici obligatorii: numele medicului, data repartizarii carnetului/carnetelor; seria si numarul carnetului/carnetelor repartizate, semnatura de primire, parafa medicului;
c) existenta adeverintei de la platitor in care sa se mentioneze numarul de zile de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni, in baza careia se poate elibera certificatul medical, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A;
d) inregistrarile primare si concordanta dintre:
- datele mentionate in fila de certificat medical supusa verificarii si consemnarile din registrul de consultatii, respectiv fisa medicala/fisa de observatie clinica generala, implicit cu continutul din documentele-anexa care sustin diagnosticul;
- recomandarile medicului inregistrate in documentele medico-legale, cu privire la perioada de concediu, datele la care pacientul trebuie sa revina la control, recomandarile de tratament pe care trebuie sa le urmeze, precum si alte indicatii care tin de programul de recuperare, dupa caz;
- data acordarii certificatului de concediu medical si data eliberarii acestuia, cu respectarea prevederilor legale in vigoare;
- numarul de zile de concediu medical acordate de medicii curanti cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si a normelor de aplicarea a acesteia;
e) declaratia pe proprie raspundere a asiguratului potrivit art. 81 alin. (2) din Normele de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 60/32/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
f) recomandarile comunicate de medic bolnavului si consemnate in documentele medicale (fisa de consultatie, foaie de observatie, biletul de externare, scrisoare medicala etc.), precum si in declaratia asiguratului la rubrica "Observatiile medicului prescriptor", cu privire la recomandarile legate de procesul de recuperare si daca este necesara efectuarea de tratamente de specialitate, investigatii paraclinice si/sau alte proceduri medicale.
In situatia in care in urma controlului se constata eliberarea certificatelor de concediu medical cu nerespectarea prevederilor legale in vigoare, organele de control vor aplica sanctiunea prevazuta la art. 48 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
* Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 566 din 12 iulie 2010 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acorda sub forma de tichete de cresa pentru semestrul II 2010, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 516 din 23 iulie 2010
Pentru semestrul II 2010, incepand cu luna august, valoarea sumei lunare indexate care se acorda sub forma de tichete de cresa, stabilita potrivit prevederilor pct. 6.1. si 6.3. din Normele metodologice de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.317/2006, cu modificarile ulterioare, este de 370 lei.
Angajata in CCC revine la serviciu inainte de termen
Intrebare:
Avem o angajata in CCC pana la data de 06.01.2010. Angajata a anuntat societatea ca doreste sa se intoarca la serviciu incepand cu data de 01.05.2009. Noi am angajat pe altcineva pe perioada determinata, pana la 06.01.2010, intrucat angajata a depus o cerere pe propria raspundere prin care solicita CCC pana la implinirea, de catre copil, a varstei de 2 ani. Cum procedam? Il concediem pe cel angajat pe perioada determinata?
Raspuns:
Conform Codului muncii, pana cand copilul implineste varsta de 2 ani angajata se poate reintoarce oricand la serviciu si poate reintra oricand in concediul de crestere si ingrijire a copilului. Deci in calitate de angajator sunteti obligat sa o reprimiti pe salariata. Salariatul angajat in locul dansei trebuia sa fie incadrat "pana la intoacererea titularului" si nu pe perioada determinata (conf art 82 alin (2) din Codul muncii). Nu-i puteti desface contractul de munca angajatului pe perioada determinata, intrucat daca acesta din urma va actioneaza in instanta are toate sansele sa castige.
In concluzie, va recomandam sa reprimiti salariata care este in concediu de crestere copil pana la doi ani pe postul pe care l-a detinut inainte sa intre in concediu si propuneti salariatului angajat cu contract de munca pe durata determinata o alta functie cu atributii conforme cu pregatirea acestuia.
Avem o angajata in CCC pana la data de 06.01.2010. Angajata a anuntat societatea ca doreste sa se intoarca la serviciu incepand cu data de 01.05.2009. Noi am angajat pe altcineva pe perioada determinata, pana la 06.01.2010, intrucat angajata a depus o cerere pe propria raspundere prin care solicita CCC pana la implinirea, de catre copil, a varstei de 2 ani. Cum procedam? Il concediem pe cel angajat pe perioada determinata?
Raspuns:
Conform Codului muncii, pana cand copilul implineste varsta de 2 ani angajata se poate reintoarce oricand la serviciu si poate reintra oricand in concediul de crestere si ingrijire a copilului. Deci in calitate de angajator sunteti obligat sa o reprimiti pe salariata. Salariatul angajat in locul dansei trebuia sa fie incadrat "pana la intoacererea titularului" si nu pe perioada determinata (conf art 82 alin (2) din Codul muncii). Nu-i puteti desface contractul de munca angajatului pe perioada determinata, intrucat daca acesta din urma va actioneaza in instanta are toate sansele sa castige.
In concluzie, va recomandam sa reprimiti salariata care este in concediu de crestere copil pana la doi ani pe postul pe care l-a detinut inainte sa intre in concediu si propuneti salariatului angajat cu contract de munca pe durata determinata o alta functie cu atributii conforme cu pregatirea acestuia.
Litigiu privind anularea deciziei de concediere individuala in baza art. 65 din Codul muncii
Intrebare:
In cazul unui litigiu privind anularea deciziei de concediere individuala in baza art. 65 din Codul muncii, este necesara (in conformitate cu noile prevederi ale Codului muncii) si argumentarea, dovedirea cu date financiare (sau de alta natura) privind restructurarea/desfiintarea departamentului/ postului respectiv sau sunt suficiente numai hotararile AGA si organigramele respective?
Raspuns :
Potrivit art. 65 alin. (2) din Codul muncii asa cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2006, desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Daca cauza nu este reala si serioasa, riscul sa pierdeti procesul este maxim.
De asemenea, speram ca in momentul in care ati luat hotararea concedierii v-ati asigurat ca postul salariatului vizat nu beneficiaza de protectie, si ca puteti dovedi ca nu ati urmarit inlaturarea salariatului ci desfiintarea postului.
Prin chiar definitia concedierii pentru motive care nu tin de persoana salariatului potrivit art. 65 alin. (1) intelegem incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
Motivele pentru care puteti desfiinta locul de munca le puteti sustine prin orice mijloace de proba potrivit art. 287 din Codul muncii.
Cum sarcina probei va revine in totalitate prezentati atat dovezi organizatorice cat si economice.
Atentie! Indiferent de motivele invocate, acestea nu trebuie sa fie legate de performantele pe care, in concret, le-a avut salariatul care ocupa locul respectiv de munca.
In cazul unui litigiu privind anularea deciziei de concediere individuala in baza art. 65 din Codul muncii, este necesara (in conformitate cu noile prevederi ale Codului muncii) si argumentarea, dovedirea cu date financiare (sau de alta natura) privind restructurarea/desfiintarea departamentului/ postului respectiv sau sunt suficiente numai hotararile AGA si organigramele respective?
Raspuns :
Potrivit art. 65 alin. (2) din Codul muncii asa cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2006, desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Daca cauza nu este reala si serioasa, riscul sa pierdeti procesul este maxim.
De asemenea, speram ca in momentul in care ati luat hotararea concedierii v-ati asigurat ca postul salariatului vizat nu beneficiaza de protectie, si ca puteti dovedi ca nu ati urmarit inlaturarea salariatului ci desfiintarea postului.
Prin chiar definitia concedierii pentru motive care nu tin de persoana salariatului potrivit art. 65 alin. (1) intelegem incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
Motivele pentru care puteti desfiinta locul de munca le puteti sustine prin orice mijloace de proba potrivit art. 287 din Codul muncii.
Cum sarcina probei va revine in totalitate prezentati atat dovezi organizatorice cat si economice.
Atentie! Indiferent de motivele invocate, acestea nu trebuie sa fie legate de performantele pe care, in concret, le-a avut salariatul care ocupa locul respectiv de munca.
joi, 30 septembrie 2010
UNBR a stabilit indemnizatia pentru cresterea copilului in cazul avocatilor
Incepand cu 01 octombrie 2010 cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, este de 40% din venitul de referinta pe profesie. Venitulul de referinta a fost stabilit la 2300 de lei, prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 708/2009, fiind valabil pe o perioada de un an de la data stabilirii sale.
Indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, se acorda doar asiguratilor care nu au dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului din sistemul public.
In cazul in care asiguratul beneficiaza din sistemul public de o indemnizatie pentru cresterea copilului in cuantum mai mic decat cel care se acorda in sistemul de asigurari sociale a avocatilor, se acorda diferenta dintre cele doua cuantumuri.
Pot beneficia de prezenta indemnizatie doar asiguratii care au 12 luni de stagiu de cotizare in ultimul an anterior datei nasterii copilului.
CODUL MUNCII 2010
La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, indemnizatiile pentru cresterea copilului aflate in plata se recalculeaza in conformitate cu prevederile prezentei hotarari.
Indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, se acorda doar asiguratilor care nu au dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului din sistemul public.
In cazul in care asiguratul beneficiaza din sistemul public de o indemnizatie pentru cresterea copilului in cuantum mai mic decat cel care se acorda in sistemul de asigurari sociale a avocatilor, se acorda diferenta dintre cele doua cuantumuri.
Pot beneficia de prezenta indemnizatie doar asiguratii care au 12 luni de stagiu de cotizare in ultimul an anterior datei nasterii copilului.
CODUL MUNCII 2010
La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, indemnizatiile pentru cresterea copilului aflate in plata se recalculeaza in conformitate cu prevederile prezentei hotarari.
Obligatia de angajare a persoanelor cu handicap
Enunt:
Este vorba de un angajat care detine un certificat de incadrare in grad de handicap (grad accentuat).
In contextul incadrarii in munca, prin persoana cu handicap se intelege si persoana invalida gradul III.
Greseala:
Societatea angajatoare urmareste sa nu angajeze aceasta persoana cu handicap si sa nu plateasca contributia prevazuta pentru handicapati la bugetul de stat.
Consecinte:
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap, intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati, pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:
a) sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;
b) sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat, in conditiile prevazute la lit. a) (art. 78 din Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 3 ianuarie 2008).
Rezolvare:
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.
Suma datorata de autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap, reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap, sau achizitionarea de produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat, se declara la pozitia 25 "Varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate" din formularul 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat", aprobat prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutul formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa, cu completarile ulterioare.
Procentul de 4% rezultat conform legii va fi un numar format din doua zecimale, care se va inmulti cu 50% din salariul minim brut pe tara stabilit prin hotarare a Guvernului in vigoare in luna pentru care se plateste.
Achizitionarea produselor de la unitatile protejate poate fi partiala, existand posibilitatea platii doar a sumei neacoperite pana la cea stabilita potrivit Legii nr. 448/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In situatia in care operatorul economic achizitioneaza produse sau servicii de la unitati protejate autorizate potrivit legii, pe baza de parteneriat, in suma mai mica decat suma datorata bugetului de stat, operatorul economic va datora bugetului de stat diferenta de suma.
In situatia in care operatorul economic achizitioneaza produse sau servicii de la unitati protejate autorizate potrivit legii, pe baza de parteneriat, in suma mai mare decat suma datorata bugetului de stat in luna respectiva, operatorul economic nu datoreaza nici o suma bugetului de stat, iar diferenta in plus se reporteaza in luna urmatoare, in sensul diminuarii de plata.
Este vorba de un angajat care detine un certificat de incadrare in grad de handicap (grad accentuat).
In contextul incadrarii in munca, prin persoana cu handicap se intelege si persoana invalida gradul III.
Greseala:
Societatea angajatoare urmareste sa nu angajeze aceasta persoana cu handicap si sa nu plateasca contributia prevazuta pentru handicapati la bugetul de stat.
Consecinte:
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap, intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati, pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:
a) sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;
b) sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat, in conditiile prevazute la lit. a) (art. 78 din Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 3 ianuarie 2008).
Rezolvare:
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.
Suma datorata de autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap, reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap, sau achizitionarea de produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat, se declara la pozitia 25 "Varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate" din formularul 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat", aprobat prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutul formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa, cu completarile ulterioare.
Procentul de 4% rezultat conform legii va fi un numar format din doua zecimale, care se va inmulti cu 50% din salariul minim brut pe tara stabilit prin hotarare a Guvernului in vigoare in luna pentru care se plateste.
Achizitionarea produselor de la unitatile protejate poate fi partiala, existand posibilitatea platii doar a sumei neacoperite pana la cea stabilita potrivit Legii nr. 448/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In situatia in care operatorul economic achizitioneaza produse sau servicii de la unitati protejate autorizate potrivit legii, pe baza de parteneriat, in suma mai mica decat suma datorata bugetului de stat, operatorul economic va datora bugetului de stat diferenta de suma.
In situatia in care operatorul economic achizitioneaza produse sau servicii de la unitati protejate autorizate potrivit legii, pe baza de parteneriat, in suma mai mare decat suma datorata bugetului de stat in luna respectiva, operatorul economic nu datoreaza nici o suma bugetului de stat, iar diferenta in plus se reporteaza in luna urmatoare, in sensul diminuarii de plata.
Persoanele cu restante la asigurarile de sanatate, executate silit de ANAF
29 Septembrie 2010 Anca Dumitrescu
Senatul a adoptat miercuri o propunere legislativa ce va permite ANAF sa execute silit persoanele fizice care nu isi achita la termen contributiile datorate la fondul asigurarilor sociale de sanatate.
Actul normativ adoptat miercuri de senaori are ca obiect de reglementare modificarea art. 216 si art. 256 alin(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Proiectul propune preluarea de catre ANAF a ctivitatilor de colectare, control si solutionare a contestatiilor privind creantele bugetare reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri.
Pentru persoanele fizice care nu realizeaza venituri, colectarea contributiilor se va realiza in continuare de catre CNAS, prin casele de asigurari de sanatate.
Astfel, proiectul prevede ca, in cazul neachitarii la termen a contributiilor datorate la sanatate, colectarea veniturilor se va face de catre ANAF, care va proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorarilor de intarziere.
Colectarea contributiilor persoanelor juridice si fizice care au calitatea de angajator si colectarea contributiilor persoanelor fizice care realizeaza venituri se face de catre MFP, prin ANAF, in contul unic deschis pe seama CNAS, iar colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, se efectueaza de catre CNAS prin casele de asigurari de sanatate.
Propunerea a fost adoptata de Senat cu 61 de voturi "pentru", 3 voturi "impotriva" si o abtinere. Actul normativ va fi trimis pentru dezbatere si adoptare la Camera Deputatilor, in calitate de for decizional.
Senatul a adoptat miercuri o propunere legislativa ce va permite ANAF sa execute silit persoanele fizice care nu isi achita la termen contributiile datorate la fondul asigurarilor sociale de sanatate.
Actul normativ adoptat miercuri de senaori are ca obiect de reglementare modificarea art. 216 si art. 256 alin(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Proiectul propune preluarea de catre ANAF a ctivitatilor de colectare, control si solutionare a contestatiilor privind creantele bugetare reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri.
Pentru persoanele fizice care nu realizeaza venituri, colectarea contributiilor se va realiza in continuare de catre CNAS, prin casele de asigurari de sanatate.
Astfel, proiectul prevede ca, in cazul neachitarii la termen a contributiilor datorate la sanatate, colectarea veniturilor se va face de catre ANAF, care va proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorarilor de intarziere.
Colectarea contributiilor persoanelor juridice si fizice care au calitatea de angajator si colectarea contributiilor persoanelor fizice care realizeaza venituri se face de catre MFP, prin ANAF, in contul unic deschis pe seama CNAS, iar colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, se efectueaza de catre CNAS prin casele de asigurari de sanatate.
Propunerea a fost adoptata de Senat cu 61 de voturi "pentru", 3 voturi "impotriva" si o abtinere. Actul normativ va fi trimis pentru dezbatere si adoptare la Camera Deputatilor, in calitate de for decizional.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)