Valabil la 16.09.2011
Cum va proceda o societate in cazul in care se produce o eroare la calculul salariilor prin omiterea inscrierii unui bonus, iar aceasta eroare este observata dupa inchiderea lunii contabile si ulterior depunerii declaratiei 112? Cum se va inregistra, prin urmare, corectia si cum se va corecta declaratia 112? De asemenea, cand va fi facuta plata de taxe aferente acestei corectii si cum va proceda societatea si in cazul in care nu a fost primit un concediu medical in timp util pana la inchiderea lunii?
Intr-o astfel de situatie, societatea va reveni asupra statului de salarii intocmit initial si va intocmi un stat de salarii rectificativ, unde va fi inclus bonusul respectiv pentru salariatul /salariatii care trebuiau sa beneficieze de bonus. Se recalculeaza asadar impozitul pe venit cat si toate contributiile sociale obligatorii, atat cele individuale cat si cele ale angajatorului, depunandu-se Declaratia 112 rectificativa.
Declaratia 112 poate fi corectata de contribuabili din proprie initiativa, prin depunerea unei declaratii rectificative, tinand cont de urmatoarele:
- Declaratia 112 rectificativa se intocmeste pe acelasi model de formular ca si declaratia care se corecteaza, bifandu-se cu X casuta aflata pe prima pagina a formularului;
- Declaratia rectificativa se completeaza integral, inscriindu-se toate datele si informatiile prevazute de formular, inclusiv cele care nu difera fata de declaratia initiala
Plata diferentelor de impozit si contributii rezultate in urma recalcularii drepturilor salariale se efectueaza la momentul sesizarii erorii si depunerii Declaratiei rectificative 112, cu mentiunea ca pentru perioada dintre data la care obligatiile ar fi trebuit achitate si data achitarii efective se percep dobanzi si penalizari de intarziere.
In acelasi mod se procedeaza si cu concediul medical primit cu intarziere, astfel ca se rectifica statul de salarii pentru luna la care se refera, impreuna cu Declaratia 112.
joi, 15 septembrie 2011
miercuri, 14 septembrie 2011
Fise fiscale 2011
Fise fiscale
De la 1 ianuarie 2012, se vor elimina fisele fiscale pentru drepturile salariale si asimilate salariilor realizate dupa aceasta data. Pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente anului 2011, exista obligatia completarii si depunerii fiselor fiscale pana in ultima zi a lunii februarie a anului 2012, de catre angajatori.
De asemenea, prin noul act normativ, s-a stabilit obligativitatea platitorilor de venituri din salarii de a elibera, la cererea contribuabilului un document care sa cuprinda informatii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat in cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat si retinut. Acest document nu este un formular tipizat.
De la 1 ianuarie 2012, se vor elimina fisele fiscale pentru drepturile salariale si asimilate salariilor realizate dupa aceasta data. Pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor aferente anului 2011, exista obligatia completarii si depunerii fiselor fiscale pana in ultima zi a lunii februarie a anului 2012, de catre angajatori.
De asemenea, prin noul act normativ, s-a stabilit obligativitatea platitorilor de venituri din salarii de a elibera, la cererea contribuabilului un document care sa cuprinda informatii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat in cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat si retinut. Acest document nu este un formular tipizat.
vineri, 9 septembrie 2011
Studiu de caz: Popririle pe salariu in cazul mai multor creditori si ordinea de preferinta la distribuirea sumei
Valabil la 18.08.2011
O societate are un angajat care trebuie sa indeplineasca o serie de obligatii. Acestea implica, in concret, plata a doua pensii pentru copii minori si plata unei pensii pentru un copil major. In acest sens, au fost emise hotarari judecatoresti. De asemenea, este emisa si o adresa de catre executorul judecatoresc pentru poprire pe salariu. Cum va efectua societatea popririle? Se va acorda intaietate pensiei de intretinere?
Inainte de toate, trebuie amintit ca, potrivit art. 169 alin. (4) din Codul muncii, republicat, retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net. Codul de procedura civila, care completeaza Codul muncii, detaliaza acest aspect. Conform art. 409 alin. (1) Cod procedura civila, salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;
b) pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Alin. (2) din aceleasi articol prevede ca daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel. In speta prezentata se presupune ca s-a inceput urmarirea de catre mai multi creditori asupra aceleiasi sume, respectiv salariul debitorului poprit.
Art. 456 alin. (1) Cod procedura civila prevede ca in termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:
a) sa consemneze suma de bani sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului, in cazul popririi prevazute la art. 453 alin. 1;
b) sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul popririlor prevazute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului, suma ii va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului.
Conform alin. (2) din acelasi articol, daca sunt infiintate mai multe popriri, tertul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicând, dupa caz, executorului ori creditorilor aratati la lit. a) si b) din acelasi alineat numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare in parte.
Potrivit art. 459 Cod procedura civila, in cazul in care sunt infiintate mai multe popriri si sumele cuvenite creditorilor depasesc suma urmaribila din veniturile debitorului, tertul poprit, in termenul prevazut de art. 458 alin. 1, va retine si va consemna suma urmaribila si va depune dovada consemnarii la executorul judecatoresc. Distribuirea se va face potrivit dispozitiilor art. 562-571.
Ordinea de preferinta la distribuirea sumei este prevazuta la art. 563 alin. (1) Cod procedura civila, respectiv:
a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor.
b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
c) creantele rezultand din obligatia de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
i) alte creante.
Alin. (2) din acelasi articol prevede ca in cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.
O societate are un angajat care trebuie sa indeplineasca o serie de obligatii. Acestea implica, in concret, plata a doua pensii pentru copii minori si plata unei pensii pentru un copil major. In acest sens, au fost emise hotarari judecatoresti. De asemenea, este emisa si o adresa de catre executorul judecatoresc pentru poprire pe salariu. Cum va efectua societatea popririle? Se va acorda intaietate pensiei de intretinere?
Inainte de toate, trebuie amintit ca, potrivit art. 169 alin. (4) din Codul muncii, republicat, retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net. Codul de procedura civila, care completeaza Codul muncii, detaliaza acest aspect. Conform art. 409 alin. (1) Cod procedura civila, salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;
b) pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Alin. (2) din aceleasi articol prevede ca daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel. In speta prezentata se presupune ca s-a inceput urmarirea de catre mai multi creditori asupra aceleiasi sume, respectiv salariul debitorului poprit.
Art. 456 alin. (1) Cod procedura civila prevede ca in termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:
a) sa consemneze suma de bani sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului, in cazul popririi prevazute la art. 453 alin. 1;
b) sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul popririlor prevazute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului, suma ii va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului.
Conform alin. (2) din acelasi articol, daca sunt infiintate mai multe popriri, tertul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicând, dupa caz, executorului ori creditorilor aratati la lit. a) si b) din acelasi alineat numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare in parte.
Potrivit art. 459 Cod procedura civila, in cazul in care sunt infiintate mai multe popriri si sumele cuvenite creditorilor depasesc suma urmaribila din veniturile debitorului, tertul poprit, in termenul prevazut de art. 458 alin. 1, va retine si va consemna suma urmaribila si va depune dovada consemnarii la executorul judecatoresc. Distribuirea se va face potrivit dispozitiilor art. 562-571.
Ordinea de preferinta la distribuirea sumei este prevazuta la art. 563 alin. (1) Cod procedura civila, respectiv:
a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor.
b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
c) creantele rezultand din obligatia de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
i) alte creante.
Alin. (2) din acelasi articol prevede ca in cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.
marți, 19 iulie 2011
Modificari 2011 (preluare e-salarizare.com)
Modificarile esentiale pentru calculul lunii ianuarie 2011 sunt:
salariul minim pe economie 670 ron
salariul mediu pe economie 2022 ron
ajutor deces membru de familie 1011 ron
ajutor deces salariat 2022 ron
cas plafonat pentru salariat 5 * sal.mediu
cas plafonat pentru angajator nr asigurati * 5 * sal. Mediu
calcul somaj asupra oricarui medical suportat de angajator (nu mai exista conditia de 30 zile)
salariul minim pe economie 670 ron
salariul mediu pe economie 2022 ron
ajutor deces membru de familie 1011 ron
ajutor deces salariat 2022 ron
cas plafonat pentru salariat 5 * sal.mediu
cas plafonat pentru angajator nr asigurati * 5 * sal. Mediu
calcul somaj asupra oricarui medical suportat de angajator (nu mai exista conditia de 30 zile)
Salariul in valuta in CIM
HOTARIRE nr. 1222 din 1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentantelor din Romania ale societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine, precum si drepturile si obligatiile legate de salarizarea personalului roman
Forma sintetică la data 18-Jul-2011. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
Guvernul Romaniei hotaraste :
CAPITOLUL 1: Impozitele si taxele datorate de catre reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine
Art. 1
(1)Reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine pentru a-si putea desfasura activitatea sint obligate sa solicite Ministerului Comertului si Turismului eliberarea autorizatiei de functionare. Pentru obtinerea autorizatiei de functionare vor face dovada ca au depus, in devize convertibile, suma de 1.200 dolari S.U.A., reprezentind taxa de timbru aferenta cererii si eliberarii autorizatiei respective.
(2)Taxa prevazuta la alin. (1) este aferenta unui an calendaristic. Eliberarea de autorizatii pe o perioada mai mare de un an se poate face numai cu perceperea taxei prevazute la alin. (1), proportional cu numarul de ani prevazuti in cererea de autorizare.
(3)Daca in cererea de eliberare a autorizatiei de functionare, reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine solicita sa efectueze sau sa intermedieze activitati de comert exterior si pentru alte firme straine, taxa prevazuta la alin. (1) se majoreaza cu 10% pentru fiecare din aceste firme.
(4)In cazul autorizatiilor de functionare eliberate in cursul anului, pentru perioada pina la 31 decembrie al acelui an, se percepe partea din taxa anuala prevazuta la alin. (1) corespunzatoare trimestrelor ramase pina la finele anului, inclusiv trimestrul in curs.
(5)Respingerea cererii de autorizare sau renuntarea la autorizare inainte de aprobarea eliberarii acesteia da dreptul la restituirea a 80% din taxa prevazuta la alin. (1). Renuntarea la autorizatia aprobata, precum si retragerea acesteia, nu dau dreptul la restituirea taxei prevazute la alin. (1).
(6)Cererile pentru reinnoirea autorizatiilor, precum si reinnoirea autorizatiilor sint supuse taxei prevazute la alin. (1) in aceleasi conditii.
CAPITOLUL 2: Drepturile si obligatiile salariatilor
Art. 11
(1)Angajarea personalului la reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine se face, potrivit legii, numai pe baza de contract individual de munca, prin care se stabilesc principalele drepturi si obligatii ale partilor.
(2)Contractul se incheie pe durata determinata sau nedeterminata si se inregistreaza la Oficiul muncii.
(3)Oficiul muncii va urmari ca prin contractele de munca astfel incheiate salariile in valuta, precum si celelalte drepturi cuvenite, sa fie stabilite in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Art. 12
Pe linga salariile in valuta prevazute in contracte, reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine platesc in valuta si contributia la asigurarile sociale pentru cetatenii romani sau straini cu domiciliul in Romania, in cuantum de 25%, calculata asupra cistigului brut realizat in valuta de catre acestia.
CAPITOLUL 3: Dispozitii finale
Art. 15
Prevederile prezentei hotariri se aplica in mod corespunzator si cetatenilor romani si straini angajati, cu respectarea reglementarilor in vigoare sau ale intelegerilor speciale, de catre :
a)filiale ale bancilor straine si mixte ;
b)birouri ale sociatatilor de transport straine (aeriene, maritime, fluviale, cai ferate, rutiere), reprezentantelor (birourilor) unor agentii de turism straine si altele asemenea ;
c)reprezentantele unor organizatii de caritate straine.
Art. 16
Dispozitiile Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 1466 din 6 noiembrie 1973 pentru modificarea listei actelor si faptelor supuse taxelor de timbru, precum si a tarifului taxelor de timbru, stabilita prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 911/1955, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.
Art. 17
Prezenta hotarire se aplica incepind cu data de 1 decembrie 1990.
-****-
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN
Forma sintetică la data 18-Jul-2011. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
Guvernul Romaniei hotaraste :
CAPITOLUL 1: Impozitele si taxele datorate de catre reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine
Art. 1
(1)Reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine pentru a-si putea desfasura activitatea sint obligate sa solicite Ministerului Comertului si Turismului eliberarea autorizatiei de functionare. Pentru obtinerea autorizatiei de functionare vor face dovada ca au depus, in devize convertibile, suma de 1.200 dolari S.U.A., reprezentind taxa de timbru aferenta cererii si eliberarii autorizatiei respective.
(2)Taxa prevazuta la alin. (1) este aferenta unui an calendaristic. Eliberarea de autorizatii pe o perioada mai mare de un an se poate face numai cu perceperea taxei prevazute la alin. (1), proportional cu numarul de ani prevazuti in cererea de autorizare.
(3)Daca in cererea de eliberare a autorizatiei de functionare, reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine solicita sa efectueze sau sa intermedieze activitati de comert exterior si pentru alte firme straine, taxa prevazuta la alin. (1) se majoreaza cu 10% pentru fiecare din aceste firme.
(4)In cazul autorizatiilor de functionare eliberate in cursul anului, pentru perioada pina la 31 decembrie al acelui an, se percepe partea din taxa anuala prevazuta la alin. (1) corespunzatoare trimestrelor ramase pina la finele anului, inclusiv trimestrul in curs.
(5)Respingerea cererii de autorizare sau renuntarea la autorizare inainte de aprobarea eliberarii acesteia da dreptul la restituirea a 80% din taxa prevazuta la alin. (1). Renuntarea la autorizatia aprobata, precum si retragerea acesteia, nu dau dreptul la restituirea taxei prevazute la alin. (1).
(6)Cererile pentru reinnoirea autorizatiilor, precum si reinnoirea autorizatiilor sint supuse taxei prevazute la alin. (1) in aceleasi conditii.
CAPITOLUL 2: Drepturile si obligatiile salariatilor
Art. 11
(1)Angajarea personalului la reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine se face, potrivit legii, numai pe baza de contract individual de munca, prin care se stabilesc principalele drepturi si obligatii ale partilor.
(2)Contractul se incheie pe durata determinata sau nedeterminata si se inregistreaza la Oficiul muncii.
(3)Oficiul muncii va urmari ca prin contractele de munca astfel incheiate salariile in valuta, precum si celelalte drepturi cuvenite, sa fie stabilite in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Art. 12
Pe linga salariile in valuta prevazute in contracte, reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine platesc in valuta si contributia la asigurarile sociale pentru cetatenii romani sau straini cu domiciliul in Romania, in cuantum de 25%, calculata asupra cistigului brut realizat in valuta de catre acestia.
CAPITOLUL 3: Dispozitii finale
Art. 15
Prevederile prezentei hotariri se aplica in mod corespunzator si cetatenilor romani si straini angajati, cu respectarea reglementarilor in vigoare sau ale intelegerilor speciale, de catre :
a)filiale ale bancilor straine si mixte ;
b)birouri ale sociatatilor de transport straine (aeriene, maritime, fluviale, cai ferate, rutiere), reprezentantelor (birourilor) unor agentii de turism straine si altele asemenea ;
c)reprezentantele unor organizatii de caritate straine.
Art. 16
Dispozitiile Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 1466 din 6 noiembrie 1973 pentru modificarea listei actelor si faptelor supuse taxelor de timbru, precum si a tarifului taxelor de timbru, stabilita prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 911/1955, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.
Art. 17
Prezenta hotarire se aplica incepind cu data de 1 decembrie 1990.
-****-
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN
Salariul platit in valuta
Data post: Joi, 20 Septembrie 2007, 17:39
Art. 161. [data, modalităţile şi formele plăţii salariului]
(1) Salariul se plăteşte în bani cel puţin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar, în cazul în care această modalitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil.
(3) Plata în natură a unei părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160, este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.
(4) Întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
1. Cel mai frecvent, plata salariului se efectuează chenzinal, adică de două ori pe lună. (Vlad Barbu, Dreptul muncii. Curs universitar, Editura Naţional, Bucureşti, 2003, p. 282)
2. Regula este cea a plăţii în lei a salariului. De la această regulă, întâlnim excepţia plăţii salariului în valută, în total sau în parte, pentru cetăţenii români salariaţi ai ambasadelor, consulatelor ori organizaţiilor sau reprezentanţelor internaţionale prezente în ţara noastră, precum şi pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate. (Vlad Barbu, Dreptul muncii. Curs universitar, Editura Naţional, Bucureşti, 2003, p. 282)
3. Angajatorul nu poate dispune efectuarea plăţii salariului prin card fără acordul salariatului. Soluţia este justificată de împrejurarea că plata prin card implică reducerea sumei încasate efectiv de către salariat, datorită reţinerii unui comision de către bancă. (Ion Traian Ştefănescu, Tratat de dreptul muncii, vol. II, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 141)
4. Plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor nu afectează cuantumul salariului, în sensul că nu se va reţine din salariu nici un fel de sumă de către angajator sau banca ce efectuează plata prin card. (Constantin Tufan, Plata salariilor, în Revista română de dreptul muncii nr. 3/2003, p. 35)
5. Dacă părţile nu au stabilit, prin acord expres sau tacit, locul unde se va face plata salariului, atunci urmează a se aplica dispoziţiile art. 1104 din Codul civil, plata urmând a se face aşadar la domiciliul (sediul) debitorului, adică al angajatorului. (Ovidiu Macovei, Conţinutul contractului individual de muncă, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 204)
6. Reprezentând o iterare a dispopziţiilor art. 269, dispoziţiile art. 161 alin.(4) din Codul muncii nu aduc nimic nou sub aspectul condiţiilor răspunderii angajatorului. Prin urmare, prejuidiciul la care se referă art. 161 alin. (4) este material, angajatorul nefiind susceptibil a răspunde pentru daune morale, în caz de întârziere nejustificată a plăţii salariului sau de neplată a acestuia, cu excepţia situaţiei în care şi-a asumat expres, printr-o clauză contractuală, răspunderea şi pentru daune morale. (Ion Traian Ştefănescu, Şerban Beligrădeanu, Prezentare de ansamblu şi observaţii critice asupra noului Cod al muncii, în Dreptul nr. 4/2003, p. 60)
7. Având în vedere dispoziţiile art. 295 alin. (1) din Codul muncii, care permit aplicarea în completare a dispoziţiilor din legislaţia civilă, rezultă că în privinţa daunelor-interese datorate de angajator salariatului pentru întârzierea plăţii salariului sau pentru neplata acestuia sunt aplicabile dispoziţiile art. 1088 din Codul civil. Aşadar în această materie este exclusă evaluarea judiciară, singura evaluare posibilă, în absenţa unei evaluări convenţionale, fiind cea legală. (Alexe Marius, Temeiul juridic al daunelor interese pentru neplata la termen a salariilor, în Revista română de dreptul muncii nr. 1/2004, p. 116-118)
8. Întrucât contractul colectiv de muncă prevede obligaţia angajatorului de a plăti salariaţilor primă de Crăciun, rezultă că aceasta se cuvine salariaţilor. Însă, trebuie respins capătul de cerere privitor la obligarea angajatorului la plata dobânzii legale la suma datorată, având în vedere că dispoziţiile din contractul colectiv de muncă nu prevăd obligarea la daune interese, nefiind aşadar aplicabil dreptul comun, adică art. 161 alin. (4) din Codul muncii, invocat de reclamanţi, ci dispoziţiile speciale ale contractului colectiv de muncă. (Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 431/R-CM din 20 decembrie 2005, în Revista română de dreptul muncii nr. 2/2006, p. 105)
9. Art. 161 alin. (4) nu are incidenţă în cazul întârzierii plăţii salariilor compensatorii, întrucât acestea nu reprezintă drepturi salariale, ci au natura unor despăgubiri care se cuvin salariaţilor concediaţi pentru motive neimputabile. Însă în cazul întârzierii plăţii drepturilor salariale - salarii restante, indemnizaţie de concediu, diferenţă de impozit - anagajatorul poate fi obligat la daune-interese, constând în dobânda legală, potrivit art. 1088 C.civ., care curge de drept, fără punere în întârziere, de la data scadenţei drepturilor salariale, potrivit contractului individual de muncă. (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 942/LM/2004, în Revista română de dreptul muncii nr. 1/2005, p. 199)
10. Plata cu întârziere a salariului conferă salariatului dreptul la despăgubiri compensatorii, constând în dobânda legală, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 9/2000, salariatul creditor nefiind ţinut să justifice paguba. (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 1689/LM/2004, în Revista română de dreptul muncii nr. 2/2005, p. 121)
Art. 161. [data, modalităţile şi formele plăţii salariului]
(1) Salariul se plăteşte în bani cel puţin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar, în cazul în care această modalitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil.
(3) Plata în natură a unei părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160, este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.
(4) Întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
1. Cel mai frecvent, plata salariului se efectuează chenzinal, adică de două ori pe lună. (Vlad Barbu, Dreptul muncii. Curs universitar, Editura Naţional, Bucureşti, 2003, p. 282)
2. Regula este cea a plăţii în lei a salariului. De la această regulă, întâlnim excepţia plăţii salariului în valută, în total sau în parte, pentru cetăţenii români salariaţi ai ambasadelor, consulatelor ori organizaţiilor sau reprezentanţelor internaţionale prezente în ţara noastră, precum şi pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate. (Vlad Barbu, Dreptul muncii. Curs universitar, Editura Naţional, Bucureşti, 2003, p. 282)
3. Angajatorul nu poate dispune efectuarea plăţii salariului prin card fără acordul salariatului. Soluţia este justificată de împrejurarea că plata prin card implică reducerea sumei încasate efectiv de către salariat, datorită reţinerii unui comision de către bancă. (Ion Traian Ştefănescu, Tratat de dreptul muncii, vol. II, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 141)
4. Plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor nu afectează cuantumul salariului, în sensul că nu se va reţine din salariu nici un fel de sumă de către angajator sau banca ce efectuează plata prin card. (Constantin Tufan, Plata salariilor, în Revista română de dreptul muncii nr. 3/2003, p. 35)
5. Dacă părţile nu au stabilit, prin acord expres sau tacit, locul unde se va face plata salariului, atunci urmează a se aplica dispoziţiile art. 1104 din Codul civil, plata urmând a se face aşadar la domiciliul (sediul) debitorului, adică al angajatorului. (Ovidiu Macovei, Conţinutul contractului individual de muncă, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 204)
6. Reprezentând o iterare a dispopziţiilor art. 269, dispoziţiile art. 161 alin.(4) din Codul muncii nu aduc nimic nou sub aspectul condiţiilor răspunderii angajatorului. Prin urmare, prejuidiciul la care se referă art. 161 alin. (4) este material, angajatorul nefiind susceptibil a răspunde pentru daune morale, în caz de întârziere nejustificată a plăţii salariului sau de neplată a acestuia, cu excepţia situaţiei în care şi-a asumat expres, printr-o clauză contractuală, răspunderea şi pentru daune morale. (Ion Traian Ştefănescu, Şerban Beligrădeanu, Prezentare de ansamblu şi observaţii critice asupra noului Cod al muncii, în Dreptul nr. 4/2003, p. 60)
7. Având în vedere dispoziţiile art. 295 alin. (1) din Codul muncii, care permit aplicarea în completare a dispoziţiilor din legislaţia civilă, rezultă că în privinţa daunelor-interese datorate de angajator salariatului pentru întârzierea plăţii salariului sau pentru neplata acestuia sunt aplicabile dispoziţiile art. 1088 din Codul civil. Aşadar în această materie este exclusă evaluarea judiciară, singura evaluare posibilă, în absenţa unei evaluări convenţionale, fiind cea legală. (Alexe Marius, Temeiul juridic al daunelor interese pentru neplata la termen a salariilor, în Revista română de dreptul muncii nr. 1/2004, p. 116-118)
8. Întrucât contractul colectiv de muncă prevede obligaţia angajatorului de a plăti salariaţilor primă de Crăciun, rezultă că aceasta se cuvine salariaţilor. Însă, trebuie respins capătul de cerere privitor la obligarea angajatorului la plata dobânzii legale la suma datorată, având în vedere că dispoziţiile din contractul colectiv de muncă nu prevăd obligarea la daune interese, nefiind aşadar aplicabil dreptul comun, adică art. 161 alin. (4) din Codul muncii, invocat de reclamanţi, ci dispoziţiile speciale ale contractului colectiv de muncă. (Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 431/R-CM din 20 decembrie 2005, în Revista română de dreptul muncii nr. 2/2006, p. 105)
9. Art. 161 alin. (4) nu are incidenţă în cazul întârzierii plăţii salariilor compensatorii, întrucât acestea nu reprezintă drepturi salariale, ci au natura unor despăgubiri care se cuvin salariaţilor concediaţi pentru motive neimputabile. Însă în cazul întârzierii plăţii drepturilor salariale - salarii restante, indemnizaţie de concediu, diferenţă de impozit - anagajatorul poate fi obligat la daune-interese, constând în dobânda legală, potrivit art. 1088 C.civ., care curge de drept, fără punere în întârziere, de la data scadenţei drepturilor salariale, potrivit contractului individual de muncă. (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 942/LM/2004, în Revista română de dreptul muncii nr. 1/2005, p. 199)
10. Plata cu întârziere a salariului conferă salariatului dreptul la despăgubiri compensatorii, constând în dobânda legală, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 9/2000, salariatul creditor nefiind ţinut să justifice paguba. (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 1689/LM/2004, în Revista română de dreptul muncii nr. 2/2005, p. 121)
Carnetele de munca
Se impune returnarea carnetelor de munca la angajator
Un ordin recent al MMFPS aproba PROCEDURA prin care angajatorii vor detine carnete de munca ale salariatilor pentru care inspectoratele teritoriale de munca pastrau, completau si certificau legalitatea inregistrarilor efectuate in carnetele de munca.
Ordinul MMFPS nr.1.083/2011 a fost publicat in Monitorul oficial nr.171 din 10 martie a.c.
Procedura are in vedere completarea carnetelor de munca aflate la inspectoratele teritoriale de munca cu datele aferente pana la 31 decembrie 2010 şi certificarea acestora, urmand sa fie predate angajatorilor pana la 30 iunie 2011, conform unei programari care se face publica de catre ITM.
Procedura mai prevede ca pentru carnetele de munca pe care angajatorii le-au pastrat la sediu, in baza aprobarii obtinute in acest sens, angajatorii trebuie sa verifice completarile cu toate datele precizate in Procedura, pentru ca apoi carnetele sa fie duse la ITM pentru certificare şi contrasemnare, in baza programarii stabilite de Inspectoratul teritoriala de munca. Actul normativ stabileşte ce anume urmareşte inspectorul in procedura de verificare a carnetelor de munca, circuitul documentelor, procedura in caz ca inspectorul are observatii pentru care se impune returnarea carnetelor de munca la angajator.
Carnetele de munca pastrate la sediul angajatorilor trebuia sa fie predate acestora, dupa ce au fost certificate şi contrasemnate de inspectoratul teritorial de munca, pana la data de 31 martie 2011.
Inspectoratele teritoriale de munca trebuia sa predea angajatorilor prevazuti la art. 3 alin. (1) carnetele de munca ale salariatilor, certificate şi contrasemnate pentru valabilitatea inscrierilor efectuate, pana la data de 31 martie 2011.
Procedura este insotita de anexe cu modele de procese verbale de predare-primire a carnetelor de munca, adecvate situatiilor şi etapelor procedurale.
Un ordin recent al MMFPS aproba PROCEDURA prin care angajatorii vor detine carnete de munca ale salariatilor pentru care inspectoratele teritoriale de munca pastrau, completau si certificau legalitatea inregistrarilor efectuate in carnetele de munca.
Ordinul MMFPS nr.1.083/2011 a fost publicat in Monitorul oficial nr.171 din 10 martie a.c.
Procedura are in vedere completarea carnetelor de munca aflate la inspectoratele teritoriale de munca cu datele aferente pana la 31 decembrie 2010 şi certificarea acestora, urmand sa fie predate angajatorilor pana la 30 iunie 2011, conform unei programari care se face publica de catre ITM.
Procedura mai prevede ca pentru carnetele de munca pe care angajatorii le-au pastrat la sediu, in baza aprobarii obtinute in acest sens, angajatorii trebuie sa verifice completarile cu toate datele precizate in Procedura, pentru ca apoi carnetele sa fie duse la ITM pentru certificare şi contrasemnare, in baza programarii stabilite de Inspectoratul teritoriala de munca. Actul normativ stabileşte ce anume urmareşte inspectorul in procedura de verificare a carnetelor de munca, circuitul documentelor, procedura in caz ca inspectorul are observatii pentru care se impune returnarea carnetelor de munca la angajator.
Carnetele de munca pastrate la sediul angajatorilor trebuia sa fie predate acestora, dupa ce au fost certificate şi contrasemnate de inspectoratul teritorial de munca, pana la data de 31 martie 2011.
Inspectoratele teritoriale de munca trebuia sa predea angajatorilor prevazuti la art. 3 alin. (1) carnetele de munca ale salariatilor, certificate şi contrasemnate pentru valabilitatea inscrierilor efectuate, pana la data de 31 martie 2011.
Procedura este insotita de anexe cu modele de procese verbale de predare-primire a carnetelor de munca, adecvate situatiilor şi etapelor procedurale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)