marți, 24 februarie 2015

Noul cod fiscal majoreaza deducerea personala

sursa:http://contabilul.manager.ro/a/14477/noul-cod-fiscal-majoreaza-deducerea-personala-ce-se-intampla-cu-impozitul-pe-salarii.html Dupa ce va fi aprobat, noul CF va majora deducerea salariala pentru toti angajatii care obtin cel mult 3000 lei brut. Asa cum arata actualul proiect al Codului Fiscal, se stabileste ca deducerea personala din venitul net lunar la functia de baza la calcularea impozitului de 16%, va fi majorata cu 50 lei pentru salariatii are obtin cel mult 1000 lei brut si care au in intretinere una, doua sau trei persoane. Deducerea va ajunge pana la 600 lei fata de 550 lei acum in cazul acestora, iar in cazul celor care au patru sau mai mult persoane in intretinere, se aplica o deducere mai mare cu 150 lei(800 lei fata de 650 lei in prezent.) Nu se fac modificari in cazul celor care nu au persoane in intretinere, fiind stabilita aceeasi deducere de 250 lei ca si in prezent. Practic, acordarea acestei facilitati inseamna ca suma reprezentand deducerea se scade din venitul net asupra caruia se calcuelaza impozitul de 16%. Astfel, la o deducere mai mare cu 50 lei decat in prezent, salariatul va primi in plus 8 lei, iar la o deducere mai mare cu 150 lei va ramane suplimentar cu 24 lei. In ceea ce priveste deducerile personale pentru salariatii cu veniturile intre 1000 si 3000 lei brut, acestea sunt regresive fata de cele pentru salariile brute pana in 1000 lei si se stabilesc prin ordin al ministrului de finante. Salariile de peste 3000 lei brut nu primesc nicio deducere,iar asa cum arata datele Ministerului Muncii, la finele lunii septembrie anul trecut, inainte de majorarea salariului minim pe economie la 975 lei, 1,48 milioane dintr-un total de 4,66 milioane angajati cu norma intreaga obtineau castiguri de cel mult 1000 lei brut.

vineri, 20 februarie 2015

Cotele de contribuții sociale obligatorii – 2015

sursa:http://codfiscal.net/42537/cotele-de-contributii-sociale-obligatorii-2015 Potrivit LEGII nr. 186/2014 – Legea bugetului de stat pe anul 2015, LEGII nr. 187/2014 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 și art. 296^18 (3) lit.a), d), e) si f) din LEGEA 571/2003 privind Codul fiscal, cotele de contribuții sociale obligatorii pentru anul 2015 sunt: pensii CAS 2015 Cotele de contribuţie de asigurări sociale, Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal: – 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator; – 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator; – 36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator . pensii administrate privat 2015 Cota aferenta fondurilor de pensii administrate privat, inclusa in contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 5% sănătate CASS 2015 – contributia datorata de angajator/plătitor de venit = 5,2% – contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse = 5,5% – contributia datorata de persoanele prevazute la art. 259 alin. (6) din Legea nr.95/2006 (persoanele care se asigura facultativ) = 10,7% concedii indemnizații 2015 – contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator/platitor de venit =0,85% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. c) din Codul fiscal ajutorul de somaj 2015 – contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^1) din Codul fiscal – contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit = 0.5% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^2) din Codul fiscal accidente de muncă și boli profesionale 2015 – contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator/platitor de venit = 0,15%-0,85% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. e) din Codul fiscal fond garantare 2015 – contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de angajator/platitor de venit = 0.25%#Baza legala: art. 296^18 (3) lit. f) din Codul fiscal câștigul salarial mediu brut 2015 ™Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 este de 2.415 lei. salariul minim 2015 Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este 975 lei lunar, începând cu 01.01.2015 și 1.050 lei începând cu 01.07.2015.

luni, 16 februarie 2015

Agentii de plasare a fortei de munca in strainatate ar putea avea noi obligatii de respectat

Alexandru Boiciuc - avocatnet.ro Senatul a adoptat recent un proiect de lege care introduce noi obligatii pentru agentii de plasare a fortei de munca in strainatate. Potrivit modificarilor, acestia vor trebui sa incheie contracte de mediere si sa trimita periodic la inspectoratele teritoriale de munca o situatie a persoanelor mediate si/sau angajate in strainatate. De asemenea, agentii de plasare vor fi drastic amendati daca vor cere sume de bani de la persoanele care le solicita angajarea Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate a fost adoptat de Senat in sedinta din 12 februarie, in calitate de prima Camera sesizata, acesta vizand, in principal, imbunatatirea desfasurarii activitatilor de mediere a fortei de munca in strainatate. Astfel, agentii de plasare se vor ocupa de medierea cetatenilor romani care solicita sa lucreze pe baza ofertelor ferme de munca transmise de angajatorii straini. Pentru a putea sa desfasoare aceasta activitate de mediere, agentii de plasare vor trebui sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: • sa fie inregistrati la inspectoratul teritorial de munca (ITM) in a carui raza teritoriala isi au sediul; • sa aiba incheiate contracte care contin oferte ferme de locuri de munca cu angajatori sau cu parteneri de mediere straini; • sa dispuna de spatiul si dotarile necesare pentru buna desfasurare a activitatii; • sa aiba incadrat in munca personal care dovedeste experienta in recrutarea de personal. In urma inregistrarii la ITM, agentii de plasare vor fi obligati sa organizeze o baza de date cu ofertele ferme de munca din strainatate, informatiile referitoare la conditiile de ocupare a acestora, datele de identificare, calificarile si aptitudinile solicitantilor. Pentru a se inregistra la ITM, agentii de plasare vor trebui sa prezinte urmatoarele documente: • certificatul constatator emis de Oficiul National al Registrului Comertului din care sa rezulte ca au ca activitate principala "Activitati ale agentilor de plasare a fortei de munca"; • dovada existentei sediilor secundare -- agentii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii. Ulterior, acestia vor trebui sa comunice infiintarea sediilor secundare atat ITM-ului la care sunt inregistrati, cat si ITM-ului in a carui raza teritoriala se infiinteaza acestea. O noutate introdusa de proiectul adoptat de senatori -- care trebuie sa treaca si de deputati pentru a se aplica -- este faptul ca agentii de plasare vor fi nevoiti sa incheie contracte de mediere cu persoanele care solicita sa se angajeze in strainatate. Totodata, este specificat clar ca agentii de plasare vor efectua in mod gratuit activitatile de mediere pentru solicitantii locurilor de munca, in acest fel urmand sa se evite, potrivit initiatorilor proiectului, abuzurile. "Abuzurile in domeniul recrutarii si plasarii fortei de munca in strainatate sunt numeroase, variate si atent construite, motiv pentru care persoanele care apeleaza la acest tip de servicii din partea agentilor de ocupare a fortei de munca in strainatate pot deveni cu usurinta victime ale acestui gen de practici. Situatiile in care agentul de ocupare a fortei de munca solicita tariful de mediere si de la solicitantul din tara, si de la angajatorul strain, percepe tarife pentru inscrierea solicitantilor in baza lor de date, fara a le gasi efectiv un loc de munca, sau a altor comisioane si taxe sunt doar cateva argumente ce necesita gasirea unor solutii ferme si eficiente in vederea protejarii cetatenilor romani care urmeaza a fi mediati pentru munca in strainatate", este punctat in expunerea de motive a proiectului. In afara de obligatia de a incheia contractele de munca si in limba romana, agentii vor fi nevoiti sa pastreze copii ale acestora la sediul social sau la sediile secundare. Acestia vor trebui, in acelasi timp, sa transmita trimestrial la ITM situatia persoanelor mediate si/sau angajate in strainatate. Referitor la amenzi, agentii de plasare care vor interpune alti intermediari intre cetatenii romani si angajatorii straini in afara de partenerii de mediere din strainatate vor putea primi amenzi intre 10.000 si 20.000 de lei. Tot cu o suma cuprinsa intre 10.000 si 20.000 de lei vor fi sanctionati si agentii care nu indeplinesc conditiile legale de functionare, nu incheie contracte de mediere cu cetatenii romani care solicita angajarea in strainatate sau care cer acestora bani pentru activitatea de mediere. O amenda intre 5000 si 10.000 de lei va fi data pentru organizarea bazei de date fara a se respecta conditiile impuse, dar si pentru necomunicarea catre ITM a sediilor secundare infiintate sau pentru nepastrarea copiilor contractelor de munca incheiate cu cetatenii romani trimisi la munca. Daca nu vor transmite la ITM situatia trimestriala a persoanelor mediate si/sau angajate in strainatate, agentii de plasare vor primi o amenda intre 3000 si 5000 de lei. In alta ordine de idei, doar agentii de plasare se vor putea ocupa de activitatea de mediere, orice alte persoane juridice/fizice care vor face acest lucru urmand sa primeasca o amenda cuprinsa intre 10.000 si 15.000 de lei. De constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se vor ocupa inspectorii de munca. Atentie! Modificarile prezentate fac parte dintr-un proiect de lege. Pentru a intra in vigoare, acesta trebuie adoptat de Camera Deputatilor, promulgat prin decret prezidential si publicat in Monitorul Oficial.

Reminder De azi, Fiscul administreaza comisioanele datorate de angajatori inspectoratelor de munca

Voinea Elena - avocatnet.ro ANAF administreaza comisioanele pe care angajatorii le datoreaza inspectoratelor teritoriale de munca, pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca. Aceasta prevedere se aplica de astazi si este cuprinsa intr-o lege care a intrat in vigoare in decembrie 2014. Statul are de recuperat debite restante de la angajatorii care le datoreaza inspectoratelor teritoriale de munca (ITM) sume cu titlu de comision, pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca. Recuperarea acestor debite a fost realizata pana in decembrie 2014 de catre Inspectia Muncii, prin intermediul ITM-urilor, in baza Legii nr. 41/2012 privind aprobarea OUG nr. 17/2011. Responsabilitatile Inspectiei Muncii privind administrarea creantelor au fost transferate catre Fisc, masura fiind stabilita prin Legea nr. 170/2014, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 si care a intrat in vigoare pe 21 decembrie 2014. Potrivit acestor dispozitii, creantele reprezentand comisionul datorat pana la data de 31 decembrie 2010 de angajatori inspectoratelor teritoriale de munca pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca, precum si obligatiile accesorii aferente, stabilite prin titluri de creanta si neachitate pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 170/2014 (adica pana pe 21 decembrie 2014) se fac venit la bugetul de stat si au regim de creanta bugetara. Procedurile de administrare a acestor creante bugetare sunt continuate, de astazi, de catre ANAF si unitatile sale subordonate, care se subroga in drepturile si obligatiile inspectoratelor teritoriale de munca. Administrarea creantelor este indeplinita in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala. Totusi, sumele care reprezinta comisionul, inclusiv dobanzile, penalitatile de intarziere sau majorarile de intarziere, pentru care dreptul de a cere executarea silita s-a prescris pana la data preluarii in administrare a acestora de catre ANAF, raman in responsabilitatea inspectoratelor teritoriale de munca. Conform actului normativ, ANAF preia de la Inspectia Muncii si de la ITM toate drepturile si obligatiile procesuale, in cazul litigiilor avand ca obiect contestatiile la executare silita/procedurile de insolventa si va dobandi calitatea procesuala a Inspectiei Muncii si a ITM-urilor in toate procesele aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata. Cum se va realizeaza transferul de creante de la ITM la Fisc? Pentru ca ANAF sa se poata ocupa de administrarea creantelor fiscale, inspectoratele teritoriale de munca vor preda organelor fiscale, pana pe 18 februarie 2015, urmatoarele documente cuprinse in Legea 170/2014: • inscrisurile, in original, in care sunt individualizate creantele datorate si neachitate pana la data intrarii in vigoare a legii si care reprezinta titluri executorii, neatacate in termenul legal sau dispozitivul hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat contestatia formulata impotriva acestora; • dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata pentru litigiile avand ca obiect contestatiile la executare silita sau contestatiile impotriva actelor prin care se dispun si se duc la indeplinire masurile asiguratorii, precum si in cazul litigiilor care privesc procedurile de insolventa, aferente creantelor; • situatia soldurilor creantelor bugetare; • situatia sumelor platite in plus fata de obligatia de plata; • orice alte informatii/documente disponibile, necesare urmaririi si verificarii sumelor datorate. Atentie! Din decembrie 2014, contribuabilii platesc comisioanele si obligatiile fiscale accesorii aferente acestora la unitatile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale, in raza carora sunt luati in administrare, dupa cum se mentioneaza in Legea nr. 170/2014. De asemenea, contribuabilii efectueaza platile intr-un cont distinct al bugetului de stat, codificat cu codul de identificare fiscala al acestora. Recuperarea creantelor, "pasata" de la Inspectia Muncii la ANAF si invers Colectarea creantelor de la angajatorii care datorau comisioane ITM-urilor, pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca, se realiza in baza Legii nr. 130/1999, de catre Inspectia Muncii, prin structurile sale teritoriale. Insa, la 1 februarie 2011, legea a fost abrogata si practic s-a ajuns in situatia in care nu exista nici un organ de specialitate al statului care sa aiba competente in recuperarea acestor debite. Astfel, a fost aprobata OUG nr. 17/2011, care stabilea cadrul institutional necesar recuperarii, la bugetul de stat, a acestor debite restante, respectiv prin desemnarea ANAF ca autoritate competenta abilitata sa preia de la Inspectia Muncii atributiile de recuperare a debitelor prin executare silita. Conform normelor legislative, ordonantele emise de Guvern trebuie aprobate si de catre Parlament, prin lege, ca sa-si poata produce in continuare efecte juridice. Parlamentarii pot aproba ordonantele in formele emise de Executiv sau ii pot aduce modificari. Legea pentru aprobarea OUG nr. 17/2011 a trecut mai intai pe la senatori care au aprobat ordonata in forma in care a si fost publicata in Monitorul Oficial. Ulterior, legea a intrat in dezbaterea deputatilor care au decis abrogarea prevederii prin care Fiscul trebuia sa recupereze comisioanele datorate de angajatori inspectoratelor de munca. Mai exact, prin Legea nr. 41/2012 privind aprobarea OUG nr. 17/2011 deputatii au eliminat din ordonanta art. III care stabilea: “Pentru creantele bugetare prevazute la alin. (1) al art. I datorate pana la data de 31 decembrie 2010, procedurile de executare silita aflate in derulare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta vor fi continuate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate, care se subroga in drepturile si obligatiile Inspectiei Muncii si inspectoratelor teritoriale de munca, dupa caz, in calitate de creditor bugetar, si le succeda de drept in aceasta calitate, actele indeplinite anterior ramanand valabile”, potrivit variantei propuse de senatori. In acest fel recuperarea creantelor a fost atribuita din nou inspectoratelor teritoriale de munca, aceastea fiind institutiile care au dreptul sa recupereze creantele de la angajatori. Totusi, Ministerul Muncii a intentionat sa schimbe legislatia in vigoare, astfel incat, recuperarea creantelor sa ii revina in sarcina Fiscului, asa cum era stabilit initial prin OUG nr. 17/2011. In acest sens, a initiat, in februarie 2013, un proiect de act normativ, care insa nu a mai fost aprobat. Insa Ministerul Muncii a propus in vara lui 2013 un al proiect de act normativ, care insa a trecut de Parlament, fiind vorba despre recenta Lege nr. 170/2014, care prevede ca ANAF administreaza in locul ITM comisionul datorat de angajatori.

Noul Cod fiscal ar putea modifica modul de impozitare a veniturilor

avocatnet.ro - Voinea Elena Impozitarea salariilor si cea a veniturilor realizate de catre microintreprinderi s-ar putea schimba, dupa cum se precizeaza in proiectul Noului Cod fiscal, citat de Capital. Acest document urmeaza sa fie aprobat de Guvern pana pe 20 februarie si sa fie transmis Parlamentului pentru dezbatere, informeaza aceeasi sursa. Conform proiectului Noului Cod fiscal obtinut de Capital, impozitarea salariilor pentru marea majoritate a angajatilor s-ar putea modifica. De asemenea, ar putea fi introduse noutati si in ceea ce priveste impozitul pe veniturile microintreprinderilor, arata aceeasi sursa. Proiectul Codului Fiscal urmeaza sa fie aprobat de Guvern pana pe 20 februarie si sa fie transmis Parlamentului pentru dezbatere. Ministerul de Finante si-a propus ca legea sa fie votata pana la jumatatea anului 2015 pentru a fi publicata in Monitorul Oficial cu sase luni inainte de aplicare, mentioneaza Capital. Aceasta informatie vine dupa ce premierul VIctor Ponta a anuntat la inceputul acestui an ca Noul Cod fiscal si Noul Cod de procedura fiscala vor fi finalizate de Guvern pana la 15 februarie, dupa care vor fi prezentate din nou in dezbatere publica si transmise Parlamentului la 15 martie, spre dezbatere si adoptare. Deducerea personala la calcularea impozitului de 16% ar putea fi majorata Potrivit documentului citat de Capital, deducerea personala din venitul net lunar la functia de baza la calcularea impozitului de 16% va fi majorata cu 50 lei pentru pentru salariatii care obtin cel mult 1.000 lei brut si care au in intretinere una, doua sau trei persoane. In plus, salariatii care au patru sau mai multe persoane in intretinere vor avea o deducere mai mare cu 150 lei, insemnand 800 lei, fata de 650 lei in prezent. In schimb, cei care nu au nicio persoana in intretinere vor ramane cu actuala deducere de 250 lei. "Practic, acordarea acestei facilitati inseamna ca suma reprezentand deducerea se scade din venitul net asupra caruia se calculeaza impozitul de 16%. Astfel, la o deducere mai mare cu 50 lei decat in prezent, salariatul va primi in plus 8 lei, iar la o deducere mai mare cu 150 lei va ramane suplimentar cu 24 lei", mentioneaza Capital. Totodata, vor creste deducerile personale si pentru salariatii care primesc intre 1.000 si 3.000 lei brut. Codul fiscal stabileste in prezent ca deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel: • pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 lei; • pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 lei; • pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 450 lei; • pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 lei; • pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.000,01 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice, se precizeaza in legislatia in vigoare. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala. Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. Microintreprinderile ar putea plati impozit in functie de numarul salariatilor Proiectul Noului Cod Fiscal obtinut de Capital prevede cote diferite de impozit pentru veniturile microintreprinderilor, in functie de numarul de salariati (persoane angajate cu contract individual de munca cu norma intreaga). "Astfel, cota de impozit va fi de 1% pentru microintreprinderile care au peste doi salariati inclusiv si de 3% pentru microintreprinderile care au un salariat. Microintreprinderile care nu au salariati vor plati o cota de 3% la care se adauga 1.530 lei trimestrial. Aceasta suma va fi actualizata prin ordin de ministru in functie de evolutia salariului de baza minim brut garantat in plata", informeaza sursa citata. Vor plati 3% si microintreprinderile care nu au salariati si care se afla intr-una dintre urmatoarele situatii inscrise la registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti: • dizolvare urmata de lichidare, • inactivitate temporara, • declaratie pe proprie raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social sau la sediile secundare. In functie de evolutia numarului de salariati, cotele de impozit se vor modifica incepand din trimestrul imediat urmator, arata aceeasi sursa. Documentul obtinut de Capital mai prevede ca pentru a se incadra in categoria microintreprinderilor, firmele nu vor trebui sa obtina venituri din activitatile de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si a gazelor naturale. Totodata, ar putea fi scutite de impozit veniturile aferente titlurilor de plata obtinute de persoanele indreptatite conform legii, titularii initiali aflati in evidenta Comisiei Centrale pentru stabilirea despagubirilor sau mostenitorii legali ai acestora si despagubirile primite in baza deciziilor CEDO. Capital informeaza ca in noua varianta a Codului Fiscal este eliminat articolul introdus prin OG nr. 8/2013 care obliga la plata impozitului pe venituri, de la 1 februarie 2013, toate persoanele juridice care indeplineau la 31 decembrie 2012 conditiile pentru microintreprinderi privind veniturile totale si provenienta acestora. Va reamintim ca de la 1 februarie 2013 toate firmele care realizeau venituri sub 65.000 de euro, indiferent de numarul de salariati, au fost obligate sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor, chiar daca pana in acel moment ele erau platitoare de impozit pe profit. Ulterior, incepand cu 1 iunie 2013, regimul fiscal aplicat microintreprinderilor a devenit optional pentru firmele care se infiinteaza in cursul anului, cu conditia ca ele sa aiba un capital social de minimum 25.000 de euro. In cazul in care conditia referitoare la capitalul social nu este respectata, persoanele juridice devin microintreprinderi incepand cu anul fiscal urmator celui in care capitalul social este redus sub valoarea reprezentand echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro de la data inregistrarii. Cine poate fi microintreprindere din 1 ianuarie 2015? Codul fiscal stabileste ca o microintreprindere este o persoana juridica care indeplineste cumulativ mai multe conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent. Concret, in acest an pot sa plateasca impozit de 3% pe veniturile microintreprinderilor firmele care indeplinesc urmatoarele conditii: • realizeaza venituri, altele decat cele din activitati desfasurate in domeniul bancar, in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital sau in domeniile jocurilor de noroc; • realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale; • realizeaza venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 65.000 euro; • capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale, • nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti. Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, atunci aceasta va plati impozit de profit de 16%. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintrele limitele prevazute anterior, luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate de la inceputului anului fiscal. Mai multe informatii despre regimul fiscal al microintreprinderilor aplicabil in 2015 puteti citi in acest articol.

joi, 5 februarie 2015

S-a majorat diurna pe care firmele o pot acorda fara sa plateasca impozite sau contributii

(avocatnet.ro) Firmele isi pot remunera salariatii cu diurne mai mari, pentru deplasarile interne, fara plata unor impozite sau contributii suplimentare, dupa ce valoarea sumelor neimpozabile care pot fi acordate ca indemnizatie zilnica a fost majorata. Potrivit reglementarilor fiscale aplicabile in momentul de fata, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, a carei valoare nu depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice: • nu este inclusa in veniturile salariale si nu este impozabila; • nu se cuprinde in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii. Incepand din 27 ianuarie, valoarea diurnei pentru personalul bugetar a crescut cu 4 lei, ajungand la 17 lei/zi, astfel ca un salariat angajat in mediu privat poate primi, o diurna neimpozabila pentru o delegatie in tara in suma de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi. In acelasi timp, sumele care depasesc aceasta valoare: • se supun impozitului pe salarii, • se includ in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii, indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala). Anterior acestei majorari, firmele puteau acorda ca diurna neimpozabila o suma de maxim 32,5 lei/zi. Atentie! Valoarea diurnei pentru personalul bugetar care se deplaseaza in tara a fost majorata prin Ordinul MFP nr. 60/2015, care a intrat in vigoare in 27 ianuarie.