joi, 30 septembrie 2010

UNBR a stabilit indemnizatia pentru cresterea copilului in cazul avocatilor

Incepand cu 01 octombrie 2010 cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, este de 40% din venitul de referinta pe profesie. Venitulul de referinta a fost stabilit la 2300 de lei, prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 708/2009, fiind valabil pe o perioada de un an de la data stabilirii sale.

Indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, se acorda doar asiguratilor care nu au dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului din sistemul public.

In cazul in care asiguratul beneficiaza din sistemul public de o indemnizatie pentru cresterea copilului in cuantum mai mic decat cel care se acorda in sistemul de asigurari sociale a avocatilor, se acorda diferenta dintre cele doua cuantumuri.

Pot beneficia de prezenta indemnizatie doar asiguratii care au 12 luni de stagiu de cotizare in ultimul an anterior datei nasterii copilului.
CODUL MUNCII 2010

La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, indemnizatiile pentru cresterea copilului aflate in plata se recalculeaza in conformitate cu prevederile prezentei hotarari.

Obligatia de angajare a persoanelor cu handicap

Enunt:
Este vorba de un angajat care detine un certificat de incadrare in grad de handicap (grad accentuat).
In contextul incadrarii in munca, prin persoana cu handicap se intelege si persoana invalida gradul III.

Greseala:
Societatea angajatoare urmareste sa nu angajeze aceasta persoana cu handicap si sa nu plateasca contributia prevazuta pentru handicapati la bugetul de stat.

Consecinte:
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.

Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap, intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati, pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:
a) sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;
b) sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat, in conditiile prevazute la lit. a) (art. 78 din Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata in Monitorul Oficial nr. 1 din 3 ianuarie 2008).

Rezolvare:
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.

Suma datorata de autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap, reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap, sau achizitionarea de produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat, se declara la pozitia 25 "Varsaminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate" din formularul 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat", aprobat prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 101/2008 privind aprobarea modelului si continutul formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa, cu completarile ulterioare.

Procentul de 4% rezultat conform legii va fi un numar format din doua zecimale, care se va inmulti cu 50% din salariul minim brut pe tara stabilit prin hotarare a Guvernului in vigoare in luna pentru care se plateste.

Achizitionarea produselor de la unitatile protejate poate fi partiala, existand posibilitatea platii doar a sumei neacoperite pana la cea stabilita potrivit Legii nr. 448/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In situatia in care operatorul economic achizitioneaza produse sau servicii de la unitati protejate autorizate potrivit legii, pe baza de parteneriat, in suma mai mica decat suma datorata bugetului de stat, operatorul economic va datora bugetului de stat diferenta de suma.

In situatia in care operatorul economic achizitioneaza produse sau servicii de la unitati protejate autorizate potrivit legii, pe baza de parteneriat, in suma mai mare decat suma datorata bugetului de stat in luna respectiva, operatorul economic nu datoreaza nici o suma bugetului de stat, iar diferenta in plus se reporteaza in luna urmatoare, in sensul diminuarii de plata.

Persoanele cu restante la asigurarile de sanatate, executate silit de ANAF

29 Septembrie 2010 Anca Dumitrescu
Senatul a adoptat miercuri o propunere legislativa ce va permite ANAF sa execute silit persoanele fizice care nu isi achita la termen contributiile datorate la fondul asigurarilor sociale de sanatate.
Actul normativ adoptat miercuri de senaori are ca obiect de reglementare modificarea art. 216 si art. 256 alin(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Proiectul propune preluarea de catre ANAF a ctivitatilor de colectare, control si solutionare a contestatiilor privind creantele bugetare reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri.

Pentru persoanele fizice care nu realizeaza venituri, colectarea contributiilor se va realiza in continuare de catre CNAS, prin casele de asigurari de sanatate.

Astfel, proiectul prevede ca, in cazul neachitarii la termen a contributiilor datorate la sanatate, colectarea veniturilor se va face de catre ANAF, care va proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorarilor de intarziere.

Colectarea contributiilor persoanelor juridice si fizice care au calitatea de angajator si colectarea contributiilor persoanelor fizice care realizeaza venituri se face de catre MFP, prin ANAF, in contul unic deschis pe seama CNAS, iar colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, se efectueaza de catre CNAS prin casele de asigurari de sanatate.

Propunerea a fost adoptata de Senat cu 61 de voturi "pentru", 3 voturi "impotriva" si o abtinere. Actul normativ va fi trimis pentru dezbatere si adoptare la Camera Deputatilor, in calitate de for decizional.

Impozitul minim, eliminat de la 1 octombrie 2010

OUG adoptata de Guvern
Astazi, ora 10:23 Ioana Vlad
Impozitul minim va fi eliminat incepand cu 1 octombrie 2010, urmand ca de la aceasta data sa se aplice impozitul pe profit. Decizia este stipulata intr-o ordonanta de urgenta care modifica si completeaza Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, potrivit declaratiilor primului-ministru, Emil Boc.
De asemenea, Ministrul Finantelor Publice a precizat ca, incepand cu 1 ianuarie 2011 impozitul minim va fi inlocuit cu un alt tip de impozit, pentru firmele care apartin zonei economice afectate cel mai grav de fenomenul evaziunii fiscale.

„Firmele vor plati pentru trimestrul trei impozitul minim in 25 octombrie, iar incepand cu 25 februarie, ele vor plati impozitul pe profit pentru trimestrul patru al anului 2010”, a mai afirmat Gheorghe Ialomitianu. Ministrul a precizat ca a primit mandat din partea Guvernului ca intr-o luna sa prezinte o varianta de act normativ privind impozitul forfetar.

Decizia luata de Guvern privind eliminarea impozitului minim si masurile care vor fi luate incepand cu 1 ianuarie 2011 fac obiectul consultarilor cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International.

Alte acte normative pentru sustinerea mediului de afaceri, adoptate de Executiv

Tot in sedinta de miercuri, Executivul a adoptat o ordonanta de urgenta care modifica si completeaza OUG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. Actul normativ propune reglementarea compensarii de drept, adica stingerea creantelor reciproce chiar in momentul cand creantele exista deodata, indiferent daca debitorii au sau nu cunostinta despre aceasta.

„Pana acum, acest lucru se facea la cerere, prin excelenta, acum am consacrat compensarea de drept a acestor creante”, a explicat premierul Emil Boc.

"ANAF va fi obligata ca in momentul in care un contribuabil are de incasat de la buget si are datorii, sa se faca compensarea din oficiu”, a explicat si ministrul Finantelor.

De asemenea, ordonanta de urgenta prevede diminuarea nivelului dobanzii datorate pentru creantele fiscale neachitate la termen de la 0,04% pentru fiecare zi de intarziere, fata de 0,05% cat este in prezent. Premierul Emil Boc a apreciat ca „prin acest mecanism firmele aflate in dificultate beneficiaza de sprijin din partea statului”.

Totodata, actul normativ reglementeaza posibilitatea neinceperii sau suspendarii executarii silite in cazul in care contribuabilul are in curs sau depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egal sau mai mare decat creanta fiscala pentru care s-a inceput executarea silita.

„Daca o firma are de primit bani de la stat nu se va mai declansa procedura de executare silita, sau se va suspenda, daca ea a fost inceputa, pentru ca nu este firesc ca o firma sa fie trimisa in faliment, daca are de primit bani de la stat, in urma prestatiilor pe care le-a efectuat. Prin aceasta modificare venim in sprijinul acelor firme care au de incasat bani si s-a deschis impotriva lor procedura de executare silita sau urmeaza sa se deschida procedura de executare silita”, a precizat premierul Emil Boc.

Premierul Emil Boc a mai anuntat ca Executivul a adoptat astazi o Hotarare de Guvern privind modificarea Hotararii Guvernului nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile, care vizeaza modificarea plafoanelor de la care firmele care investesc si creeaza locuri de munca in Romania pot beneficia de ajutor de stat.

Actul normativ reduce pragul minim al conditiei de eligibilitate referitoare la valoarea investitiei, la minim 5 milioane de euro, si a locurilor de munca nou create de la 100 la 50, astfel incat sa aiba acces la aceasta forma de sprijin si IMM-urile.

De asemenea, se vor avea in vedere patru categorii de proiecte eligibile:
- investitii intre 5-10 milioane euro, inclusiv, si minim 50 de locuri de munca
- investitii intre 10-20 milioane euro, inclusiv, si minim 100 de locuri de munca
- investitii intre 20-30 milioane euro, inclusiv, si minim 200 de locuri de munca
- investitii care depasesc 30 milioane euro si minim 300 de locuri de munca

Seful Executivului a precizat ca, pentru 2010 mai sunt inca 65 de milioane de euro pentru firmele care genereaza afaceri in Romania si creeaza locuri de munca.

De asemenea, pentru facilitarea sprijinirii cat mai multor operatori economici, a fost extinsa sfera de cuprindere a categoriei costurilor eligibile prin introducerea costurilor legate de realizarea constructiilor in scop turistic si medical.

„Executivul depune toate eforturile pentru adoptarea de masuri economice care sa sprijine cresterea economica in anul 2011, estimata la 1,5-2%. Primul-ministru a anuntat ca sustinerea mediului de afaceri va continua si sub forma altor masuri legislative, iar saptamana viitoare Guvernul va adopta un act normativ pentru sustinerea firmelor intemeiate de catre tinerii pana in 35 de ani, care vor primi un sprijin din partea statului, sub forma garantiilor de stat si ajutoarelor de stat pentru dezvoltarea afacerilor. Ma refer aici la tineri intreprinzatori care pana acum nu au avut posibilitatea sa dezvolte o afacere. Sunt absolventi de facultati si vor beneficia de sprijin din partea statului”, a mai declarat premierul Emil Boc.

Munca zilierilor va fi impozitata cu 16%

Astazi, ora 10:50 Ioana Vlad
Activitatile cu caracter ocazional desfasurate de zilieri vor fi impozitate de stat cu 16%, potrivit unui proiect de lege aprobat de Executiv, miercuri, in scopul flexibilizarii pietei muncii. Astfel, muncitorii cu ziua vor avea un carnet special, eliberat de primarii.
Potrivit proiectului de lege aprobat, se pot presta activitati cu caracter ocazional in urmatoarele domenii: activitati gospodaresti, agricultura, vanatoare si pescuit, silvicultura si exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura, spectacole, productii cinematografice si audiovizuale, activitati cu caracter cultural. Beneficiar al lucrarilor este, potrivit noilor reglementari, persoana juridica pentru care zilierul executa activitati cu caracter ocazional. Prin acordul partilor si beneficiarii persoane fizice pot conveni cu zilierii aplicarea prevederilor acestei legi.

Beneficiarul va tine evidenta zilierilor intr-un registru de evidenta, iar zilierul va avea un carnet, care va tine loc de contract. Eliberarea carnetului de zilier se va face de catre primaria in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa se desfasoare activitatea sau in care isi are domiciliul, la solicitarea beneficiarului sau a zilierului. Beneficiarul lucrarii va avea obligatia sa achizitioneze de la primarie timbrul aferent remuneratiei convenite cu zilierul.

„Avem impozit de 16%, un impozit pe venit care se retine de beneficiarul activitatii. (...) Iar, ca noutate, introducerea unui timbru emis de Ministerul de Finante, timbru care contine in costul lui acest impozit de 16%”, a afirmat ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Timbrul pentru activitati ocazionale reprezinta contravaloarea impozitului pe venit si poate fi de doua tipuri:

- Timbrul standard, echivalentul impozitului pe venit, calculat la durata de 8 ore a zilei de munca, inmultit cu cuantumul salariului minim orar, stabilit prin Hotarare de Guvern;

- Timbrul de completare, echivalent impozitului pe venit calculat la 10 lei.

Modalitatea de emitere a timbrelor pentru activitati ocazionale, precum si valoarea acestora, se stabilesc de catre Ministerul Finantelor Publice si se reglementeaza printr-un act normativ in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a acestei legi.

“Controlul privind aplicarea prevederilor incluse in acest proiect de lege se va face de catre inspectorii de munca din cadrul Inspectiei Muncii si Inspectoratelor Teritoriale de Munca si de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala”, a precizat ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ioan Nelu-Botis.
Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere si adoptare Parlamentului.

Cum se realizeaza informarea privind protectia maternitatii

1) Angajata va instiinteaza despre starea ei de graviditate sau lauzie prin depunerea, in copie, fie a Adeverintei medicale-tip, fie a Anexei pentru supravegherea medicala a gravidei si lauzei, completata corespunzator de catre medic, precum si a unei cereri scrise ce va contine informatii referitoare la starea proprie de maternitate.

2) In termen de 10 zile lucratoare de la data depunerii documentelor de catre angajata, transmiteti copii ale acestora medicului de medicina muncii, care asigura supravegherea starii de sanatate a angajatilor din unitate, precum si Inspectoratului Teritorial de Munca in a carui raza teritoriala va desfasurati activitatea.

3) Impreuna cu medicul de medicina muncii, efectuati evaluarea tuturor activitatilor susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si conditii de munca a angajatei gravide sau lauze la locul ei de munca. Participarea medicului de medicina muncii la evaluarea riscurilor este obligatorie!

Util
Lista minimala a agentilor, procedeelor si conditiilor de munca susceptibile sa prezinte riscuri specifice de expunere pentru angajatele gravide sau lauze se regaseste in Anexa nr. 1 la O.U.G. nr. 96/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

4) In urma evaluarii riscurilor, intocmiti si semnati Raportul de evaluare privind riscurile la care este supusa angajata la locul ei de munca.

5) In termen de 5 zile lucratoare de la data intocmirii Raportului de evaluare, veti inmana o copie a acestuia sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.

6) Veti informa in scris angajata asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care poate fi supusa la locul ei de munca, precum si asupra drepturilor pe care le are.

Atentie
In calitate de angajator, aveti obligatia de a acorda salariatei gravide dispensa pentru consultatii prenatale, in limita a maximum 16 ore libere platite pe luna pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist.

Activitatea la inaltime: norme de protectia muncii

Pentru ca siguranta activitatii la inaltime sa fie "la inaltime", aveti obligatia de a va asigura ca lucratorii dvs. respecta o serie de reguli fundamentale. Cu atat mai mult cu cat statisticile arata ca circa 13 din 100.000 de lucratori care desfasoara o astfel de activitate sunt victime ale unor accidente mortale (media unor asemenea accidente la nivelul tuturor sectoarelor de activitate fiind de 5 la 100.000)!

Intrebare: Cand se poate considera ca angajatii dvs. lucreaza la inaltime?
Raspuns: Atunci cand desfasoara activitati la minimum 2m inaltime, distanta masurata de la talpile picioarelor lucratorului pana la baza de referinta naturala (solul) sau pana la orice alta baza de referinta artificiala, baza fata de care nu exista pericolul caderii in gol.

In calitate de angajator veti admite pentru a lucra la inaltime numai persoanele care intrunesc urmatoarele conditii:

- Au varsta cuprinsa intre 18 ani si 55 de ani.

- Au viza medicala de la medicul de medicina muncii cu mentiunea expresa "apt pentru lucrul la inaltime", mentiune ce va fi inscrisa si in fisa individuala de instruire.

- Sunt dotate cu echipamentul individual de protectie specific lucrului la inaltime, in functie de activitatea pe care o desfasoara.

- Dispun de calificarea si experienta corespunzatoare.

- Au fost instruite pentru a recunoaste riscurile, a cunoaste procedurile adecvate de lucru si a intelege sistemele de protectie.

Caderea de la inaltime este principalul risc de accidentare in cazul urmatoarelor lucrari:

- lucrari pe schele;
- asamblarea de piese prefabricate in constructii;
- lucrari pe stalpi;
- lucrari in cabine de macarale amplasate la mare inaltime;
- lucrari in cabine de stivuitoare si elevatoare amplasate la mare inaltime in depozite;
- lucrari in partea superioara a turnurilor de sonda;
- lucrari in puturi si canalizari.

Ce este important sa stiti atunci cand va dotati lucratorii cu echipamente individuale de protectie pentru lucrul la inaltime?

1) Trebuie sa alegeti aceste echipamente in functie de fiecare situatie de lucru la inaltime in parte.

Echipamentele individuale de protectie pentru lucrul la inaltime se impart in doua mari categorii:
a) Echipamente pentru prevenirea caderii, prin:
- pozitionarea lucratorului in timpul lucrului;
- limitarea deplasarii lucratorului in directia sursei de accidentare prin cadere de la inaltime;
- pozitionarea si suspendarea lucratorului in timpul lucrului.
b) Echipamente pentru oprirea caderii.

2) Este interzis ca lucratorii dvs. sa utilizeze echipamente individuale de protectie:
- nestandardizate;
- care nu respecta cerintele esentiale de securitate si conditiile legale pentru introducerea lor pe piata;
- care nu sunt insotite de instructiuni de utilizare;

3) Trebuie sa va instruiti lucratorii cu privire la modul de utilizare a echipamentelor individuale de protectie pentru lucrul la inaltime, conform instructiunilor de utilizare emise de producator.

4) Trebuie sa va informati lucratorii ca nu au voie sa inlocuiasca piese defecte ale echipamentelor individuale de protectie pentru lucrul la inaltime si nici sa repare aceste echipamente.

Atentie
Pentru lucrul la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, este obligatorie purtarea castii de protectie. Casca de protectie se va fixa obligatoriu folosind curelele de prindere. De asemenea, este interzisa folosirea castii de protectie daca prezinta sparturi, fisuri ale calotei sau defectiuni ale sistemului de amortizare.

miercuri, 29 septembrie 2010

Persoanele cu restante la asigurarile de sanatate, executate silit de ANAF

Senatul a adoptat miercuri o propunere legislativa ce va permite ANAF sa execute silit persoanele fizice care nu isi achita la termen contributiile datorate la fondul asigurarilor sociale de sanatate.
Actul normativ adoptat miercuri de senaori are ca obiect de reglementare modificarea art. 216 si art. 256 alin(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Proiectul propune preluarea de catre ANAF a ctivitatilor de colectare, control si solutionare a contestatiilor privind creantele bugetare reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice care realizeaza venituri.

Pentru persoanele fizice care nu realizeaza venituri, colectarea contributiilor se va realiza in continuare de catre CNAS, prin casele de asigurari de sanatate.

Astfel, proiectul prevede ca, in cazul neachitarii la termen a contributiilor datorate la sanatate, colectarea veniturilor se va face de catre ANAF, care va proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorarilor de intarziere.

Colectarea contributiilor persoanelor juridice si fizice care au calitatea de angajator si colectarea contributiilor persoanelor fizice care realizeaza venituri se face de catre MFP, prin ANAF, in contul unic deschis pe seama CNAS, iar colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, se efectueaza de catre CNAS prin casele de asigurari de sanatate.

Propunerea a fost adoptata de Senat cu 61 de voturi "pentru", 3 voturi "impotriva" si o abtinere. Actul normativ va fi trimis pentru dezbatere si adoptare la Camera Deputatilor, in calitate de for decizional.

Cumul indemnizatie salariu. Contributii sociale

Intrebare: Pentru societatea X SRL care are ca activitate: servicii de asistenta medicala generala si asistenta medicala specializata, societatea avand un asociat unic ce are functie de baza la o alta societate (diferita de X SRL), care sunt contributiile ce trebuie platite catre bugetul de stat, bugetul fondurilor speciale si/sau alte bugete (impozit pe profit, fond sanatate - este cazul sau nu, etc) si la ce baza se aplica acestea, precum si declaratiile care trebuiesc intocmite lunar/trimestrial/anual.
Raspuns: Veniturile reprezentand remuneratii primite de asociatul unic care are calitatea de administrator al unei persoane juridice romane sunt calificate, in ceea ce priveste impozitarea, drept venituri asimilate salariilor carora li se aplica regulile de impunere proprii veniturilor din salarii, potrivit art. 55 alin. (2) din Codul fiscal. Acestor venituri li se aplica regulile de impunere proprii veniturilor din salarii. Asadar, veniturile obtinute in aceasta calitate sunt impozabile in mod similar veniturilor de natura salariala, iar societatea comerciala care efectueaza plata venitului are obligatia retinerii si platii impozitului pe salarii in cota de 16% aplicabila asupra bazei de calcul determinata in conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal. Societatea va avea obligatia completarii si depunerii formularului 100 Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat, lunar potrivit OPANAF 2238/2010. Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind de catre platitorul venitului in formularele de "Fisa fiscala” (210), care se depune pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

Asupra indemnizatiei primite de catre asociatul unic care are si calitatea de adminitrator sunt datorate urmatoarele contributii obligatorii:
- contributia la asigurarile sociale
Potrivit art. 5 alin. (1) pct. IV lit. a) din Legea 19/2000, asociatul unic este asigurat in mod obligatoriu in sistemul public de pensii, datorand cota integrala de CAS in functie de conditiile de munca si au obligatia depunerii declaratiei de asigurare prevazuta de art. 61 alin. (2) din Legea 19/2000, indiferent de nivelul veniturilor realizate. intrucat asociatul unic are si calitatea de salariat, sunt aplicabile prevederile art. 61 alin. (2) din Legea 19/2000, fiind exceptat de la obligativitatea depunerii declaratiei de asigurare si nefiind supuse contributiei la asigurarile sociale, intrucat realizeaza un venit urmare unui contract individual de munca pentru care este asigurat asigurat obligatoriu.

- contributia la asigurarile sociale de sanatate
Persoanele care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor sunt asigurati obligatoriu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, ambele contributii de asigurari sociale de sanatate fiind datorate, atat cea individuala cat si cea datorata de societate. in temeiul art. 257 alin. (2) lit. a) din Legea 95/2006 si art. 5 alin. (5) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul 617/2007, contributia lunara a persoanei asigurate se aplica asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit, iar in temeiul art. 258 alin. (2) din acelasi act normativ si art. 3 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul 617/2007, in fondul de salarii sunt cuprinse si sumele utlizate pentru plata veniturilor asimilate salariilor astfel cum sunt definite de Codul fiscal.
Pentru indemnizatia primita, asociatul unic care are si calitatea de administrator datoreaza contributia individuala (5,5%) la asigurarile sociale de sanatate, indiferent daca are si calitatea de salariat.
Societatii ii va reveni obligatia virarii ambelor contributii, conform art. 257 alin. (7) din Legea 95/2006. La rubrica „categoria de asigurat”, se va mentiona „CT” in Lista nominala cuprinzand persoanele asigurate pentru care se plateste contributia de asiguari sociale de sanatate cuprinsa in anexa 2a la Normele metodologice aprobate prin Ordinul 617/2007.

- contributia pentru concedii si indemnizatii
Asigurarea acestei categorii de persoane pentru concedii si indemnizatii prevazute de OUG 158/2005 se constituie drept o asigurare facultativa, atat timp cat prevederile legale permit retragerea declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii prin depunerea unui formular tip de solicitare de retragere a declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii. Persoana fizica 1 alin. (2) lit. b) din OUG 158/2005 nu va datora cota de contributia pentru concedii si indemnizatii, daca solicita retragerea Declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii pe baza unui formular-tip de retragere conform Normelor de aplicare a OUG 158/2005, aprobate prin Ordinul comun 60/32/2006.

Referat privind savarsirea unei abateri disciplinare

Angajator .............................................................................................
Adresa ..................................................................................................
Inregistrata la Registrul Comertului din ...... sub nr. J.../...../.....
C.U.I. ....................................................................................................
Telefon: ......................................./Fax: ..............................................


REFERAT PRIVIND SAVARSIREA UNEI ABATERI DISCIPLINARE
(art. 263-268 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)

In atentia dlui ................................................(1)

Subsemnatul ........................................................, sef al sectiei instalatii si echipamente electrice, in virtutea atributiilor stabilite prin fisa postului, va aduc la cunostinta urmatoarele:

In data de (2)…………………… la orele………., in timp ce efectuam o verificare de rutina a modului in care au fost puse in functiune instalatiile electrice de catre colegii din subordine, precum si a folosirii corecte a echipamentelor de protectie, am constatat ca dl ........................................................, incadrat in functia de muncitor calificat, a inceput programul de lucru in echipament neadecvat activitatii sale.

Dl ........................................................ nu purta combinezonul si cizmele de protectie si efectua lucrari la instalatia electrica fara a utiliza manusile izolatoare. Mai mult, dansul avea atributii in verificarea si asigurarea mediului uscat in care trebuie sa functioneze sursele de alimentare ale instalatiilor. De asemenea, am constatat prezenta in incapere a unui recipient cu apa.(3)

Dl ........................................................ nu a remediat imediat deficientele pe care le-am constatat, motiv pentru care la orele ......................... acesta s-a aflat in pericolul de a produce un accident de munca prin electrocutare.

Fata de cele relatate mai sus, in temeiul art. 37 din Regulamentul intern si art. 82 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate (4), va rog sa dispuneti masurile pe care le considerati corespunzatoare.(4)

Data: Semnatura
…………. ……….....….


Note:

(1) De exemplu:
– seful compartimentului din care face parte salariatul;
– un organ de control intern sau din afara companiei;
– prin autosesizare, atunci cand persoana abilitata sa aplice sanctiunea constata in mod direct savarsirea unei abateri disciplinare;
– orice alta persoana care, avand cunostinte despre savarsirea abaterii, sesizeaza conducerea companiei in acest sens.
(2) Se va preciza cu exactitate data savarsirii abaterii disciplinare.
(3) Se prezinta in detaliu abaterile disciplinare savarsite, imprejurarile si consecintele lor. Se prezinta in detaliu obligatiile de serviciu/normele de comportare incalcate.
(4)Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio sanctiune nu poate fi dispusa inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.

marți, 28 septembrie 2010

Ordin nr. 1112/2010 din 13/08/2010 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa pentru semestrul II 2010

M.O. 596/23.08 - Ordin nr. 1112/2010 din 13/08/2010

Pentru semestrul II al anului 2010, incepand cu luna septembrie, valoarea nominala a unui tichet de masa se mentine la nivelul ultimei valori nominale indexate de 8,72 lei.

Indemnizatia de maternitate suportata de FNUASS

ndemnizatia de maternitate suportata de FNUASS
Gabriela Dita, valabil la 28-Aug-2010

Intrebare: O salariata intra in concediu de maternitate in data de 15.07.2010
Deducerea personala care o calculeaza programul de salarii ia in calcul si indemnizatia respectiva, astfel incat se modifica aceasta deducere de la 240 lei la 100 lei.
Este aceasta indemnizatie supusa impozitului pe salarii? De cand este in vigoare?

Raspuns:
Potrivit art. 25 alin. (2) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
Astfel, intrucat indemnizatia de maternitate nu se plateste din fondul de salarii, nu este supusa impozitului pe salarii.

Beneficiar indemnizatie CCC asociat al unei societati comerciale. Suspendarea indemnizatiei

Beneficiar indemnizatie CCC asociat al unei societati comerciale. Suspendarea indemnizatiei
Rodica Mantescu, valabil la 28-Aug-2010

Intrebare: O persoana angajata cu carte de munca la o societate intra in concediu pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani. Daca societatea incheie un contract de consultanta cu o societate comerciala la care persoana respectiva este asociat si administrator si nu are alti salariati, mai este indreptatita sa primeasca indemnizatia pentru ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani?

Raspuns:
In conformitate cu dispozitiile art. 12 alin. (2) din OUG 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, plata indemnizatiei pentru cresterea copilului se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Asadar, daca beneficiarul indemnizatiei pentru cresterea copilului realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit, plata indemnizatiei se suspenda.

Beneficiarul indemnizatiei este persoana fizica care se afla in concediu pentru cresterea copilului si, careia i se plateste efectiv indemnizatia.

Daca beneficiarul indemnizatiei este remunerat in calitate asociat sau administrator intr-o societate comerciala, plata indemnizatiei se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul realizeaza aceste venituri.

Insa, activitatea desfasurata de societatea comerciala nu se identifica cu activitatea asociatilor. Astfel, din momentul in care s-a constituit cu respectarea dispozitiilor prevazute de lege, societatea comerciala dobandeste personalitate juridica.

Societatea comerciala are o organizare de sine-statatoare si un patrimoniu propriu care nu se identifica cu cel al asociatilor.

Asa fiind, plata indemnizatiei pentru cresterea copilului de care beneficiaza asociatul si administratorul societatii comerciale nu se suspenda pentru incasarile sau profitul societatii intrucat beneficiarul indmenizatiei si societatea sunt doua persoane distincte.

De asemenea, beneficiarul indemnizatiei poate incasa dividende fara ca plata indmenizatiei sa se suspende intrucat veniturile din dividende nu sunt venituri profesionale.

PFA. Contract de colaborare. OUG 82 din 2010

PFA. Contract de colaborare. OUG 82/2010
Silviu Stoica, valabil la 26-Sep-2010

Intrebare: O PFA presteaza servicii pe baza contractului de colaborare a unei alte PFA. Contractul de colaborare intra sub incidenta OUG 822010? Adica platitorul de venit trebuie sa retina contributiile sociale? Contractul de colaborare in acest caz este egal cu contractele conventiile incheiate pe Codul civil?

Singurul loc unde toate intrebarile isi gasesc raspuns.
Convinge-te CLICK AICI

Raspuns: Daca respectivul contract este incheiat cu persoana fizica, in calitatea ei de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati independente (inregistrata ca atare la organele fiscale competente), atunci platitorul de venit (cealalta persoana fizica autorizata) nu are obligatia retinerii contributiilor sociale prevazute de OUG 82/2010.

Un contract de colaborare poate intra sub incidenta prevederilor OUG 82/2010 si tratat ca un contract/conventie civila daca persoana fizica prestatoare (si beneficiara de venit) incheie contractul in calitatea ei de persoana fizica neautorizata.

Prin urmare, in masura in care beneficiarii de venit sunt persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati independente, contractele incheiate de ei in aceasta calitate (inclusiv de colaborare) nu intra sub incidenta OUG 82/2010.

Tratamentul contabil si fiscal al creantelor incerte

Conform reglementarilor contabile, respectiv OMFP 3055/2009 si Legii 82/1991 daca, in cazul inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat clientii).
In scopul prezentarii corecte in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de incasat si se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera inclusiv TVA.
Tratament fiscal :
Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal :
Conform art.22 (1) lit.c :
* 30% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. Sunt inregistrate dupa 1 ianuarie 2004;
2. Sunt neincasate de mai mult de 270 zile
3. Sunt datorate de o persoana neafiliata creditorului
4. Nu sunt garantate de o alta persoana
5. Au fost incluse in veniturile impozabile ale creditorului.
Conform art.22 (2) lit.j :
* 100% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. Sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. Sunt detinute fata de debitori pentru care este declarata procedura de deschidere a falimentului (pe baza unei hotarari judecatoresti)
3. Indeplinesc conditiile mentionate la pct. 3, 4 si 5 de mai sus
Conform art.21 (2) lit.n:
Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate este deductibila fiscal 100%, daca exista una din urmatoarele situatii:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul: rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.
Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate de la un debitor pentru care nu a fost inchisa procedura de faliment, este deductibila fiscal, in limita maxima de 30% (daca a fost acoperita de un provizion care indeplineste conditiile mentionate anterior).
Din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata este permisa ajustarea bazei de impozitare astfel :
Conform art.138 (1) lit.d :
1. baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului clientului;
2. este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data;
3. ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de inchidere a procedurii de insolventa;
Conform art.159 (2) :
1. furnizorii/prestatorii vor emite facturi cu valorile inscrise cu semnul minus, deoarece baza de impozitare se reduce;
2. in cazul declararii falimentului beneficiarilor nu exista obligatia transmiterii facturilor cu semnul minus catre acestia.
Exemplu de monografie contabila si tratament fiscal :
1. Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA 24% :
4111 = % 100,000 lei
70XX 80,645 lei
4427 19,355 lei
2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100% si constituire provizion depreciere :
4118 = 411 100,000 lei
6814* = 491 100,000 lei
* provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ conditiile mentionate mai sus :
6814 deductibil = 30.000 lei
6814 nedeductibil = 70.000 lei
3. In cazul incasarii clientului incert :
5121 = 4118 100,000 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei
* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.:
7814 impozabil = 30.000 lei
7814 neimpozabil = 70.000 lei
4. Se decide conform HOT.AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :
654** = 4118 100,000 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei
* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli.:
7814 impozabil = 30.000 lei
7814 neimpozabil = 70.000 lei
** Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit.:
654 deductibil = 30.000 lei
654 nedeductibil = 70.000 lei
5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:
654** = 4118 80,645 Lei
4118 = 4427 -19,355 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei
**Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile 100%
* 7814 impozabil = 30.000 lei, 7814 neimpozabil = 70.000 lei

Cele patru elemente care definesc un accident la locul de munca

Protectia totala a muncii are ca scop eliminarea accidentelor si imbolnavirilor profesionale si crearea unor conditii confortabile de munca. Pentru a atinge acest scop este necesara participarea activa a tuturor angajatilor in prevenirea si combaterea riscurilor.

Protectia muncii are in vedere toate activitatile unei firme si pe toti slariatii ei, indiferent de nivelul ierarhic. Ea necesita vointa, responsabilitate, acceptare si implicare din partea tuturor. Oricare ar fi pozitia fiecaruia in firma, toti trebuie sa aiba aceeasi viziune, acelasi obiectiv de imbunatatire permanenta a conditiilor de munca.

Securitatea totala este insa, inainte de orice, problema managementului. Aplicarea la nivelul unei firme a principiilor managementului securitatii totale poate avea o serie de efecte favorabile:

* Pentru salariati vor scadea riscurile si se va imbunatati securitatea.

* Pentru firma se vor diminua costurile nonsecuritatii si va creste profitul.

* Pentru management va fi eliminata dezorganizarea si va creste prevenirea.

Prin urmare, pentru abordarea securitatii intr-o firma prin prisma conceptului de securitate totala, trebuie mai intai invatat, inteles si aplicat conceptul de management al securitatii si sanatatii in munca.

Cele patru elemente care definesc un accident la locul de munca

In limbajul curent, prin termenul de accident se desemneaza un eveniment neasteptat, care apare brusc, este imprevizibil si intrerupe desfasurarea normala a unei actiuni.

Notiunea de accident de munca trebuie circumscrisa unui proces de munca si implica in mod obligatoriu prezenta omului, in calitate de executant.

Conform legislatiei in vigoare, prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

Prin urmare, un accident, pentru a putea fi calificat ca accident de munca, trebuie sa se produca intr-un moment si intr-un loc in care activitatea lucratorului sa se inscrie printre raporturile ce se stabilesc in exercitarea atributiilor prevazute in contractul de munca. Cu alte cuvinte, este esential ca persoana in cauza sa fi executat o sarcina de munca. Aceasta poate consta in indeplinirea obligatiilor principale care decurg din contractul de munca sau a unora secundare, precum pregatirea uneltelor pentru lucru, curatarea masinilor si a locului de munca etc.

Din definitia data prin lege rezulta ca orice accident de munca este definit de patru elemente:
1. vatamarea violenta a organismului;
2. timpul in care s-a produs accidentul;
3. locul unde s-a produs accidentul si
4. calitatea victimei.

Sa analizam pe rand aceste patru elemente, pentru a sti cand un accident poate fi definit ca accident de munca.

1. Vatamarea organismului presupune o lezare a integritatii anatomice, conducand la anularea sau diminuarea uneia sau mai multor functii fiziologice.

In cazul accidentului de munca, vatamarea organismului trebuie sa aiba o cauza exterioara, sa fie violenta si involuntara. Astfel, un atac de cord survenit in timpul lucrului, dar fara sa fi fost provocat de un factor extern, legat de procesul de munca, nu constituie accident de munca. In schimb, in cazul unei congestii cerebrale datorate caldurii excesive de la un anumit loc de munca putem vorbi de producerea unui accident de munca.

Violenta presupune actiunea rapida, brusca a factorului extern asupra organismului. Evenimentul se produce neasteptat, surprinzand victima care, tocmai datorita timpului scurt, nu poate lua masuri de evitare.

Vatamarea violenta a organismului trebuie sa aiba loc independent de vointa victimei. Orice autovatamare, efectuata in mod deliberat (automutilare, sinucidere etc.), indiferent de locul si timpul in care a avut loc, nu se considera accident de munca.

In functie de natura factorilor care le provoaca, vatamarile organismului pot fi:
* mecanice
* termice
* electrice
* prin iradiere
* combinate

2. Timpul in care se produce este al doilea element caracteristic accidentului de munca.

Din acest punct de vedere, se incadreaza ca accident de munca vatamarea care are loc:

* in timpul procesului de munca, respectiv al indeplinirii indatoririlor de serviciu (inclusiv cele executate in afara programului obisnuit de lucru), dar si al sarcinilor de stat sau obstesti;
* inainte de inceperea sau dupa incetarea lucrului;
* in timpul pauzelor ce au loc in desfasurarea procesului de munca;
* in timpul deplasarii de la serviciu la domiciliu si invers;
* in timpul programului oficial de lucru, pentru activitati ce nu au legatura cu procesul muncii, daca evenimentul s-a produs la un loc de munca;
* in timpul indeplinirii practicii profesionale de catre studenti, elevi sau ucenici sau a vizitelor cu caracter didactic.

3. Locul in care se produce este al treilea element determinant al accidentului de munca.

Pentru ca un accident oarecare sa fie accident de munca, acesta trebuie sa se produca la locul de munca. Sub aspect juridic, prin loc de munca se intelege incinta unitatii respective si punctele de lucru care apartin aceleiasi unitati, dar sunt dispersate in alte locuri din aceeasi localitate sau in alte localitati.

Pentru conducatorii mijloacelor de transport si mecanicii agricoli, locul de munca este nu numai incinta unitatii la care sunt incadrati in munca, ci si mijlocul de transport pe care lucreaza.

4. Calitatea victimei constituie cel de-al patrulea element caracteristic accidentului de munca. In principiu, se considera accident de munca numai acea situatie in care victima a fost vatamata prin participarea la procesul de munca.

INFO

Dispozitiile legale din tara noastra precizeaza urmatoarele categorii de persoane ca fiind participante la un proces de munca: persoana angajata de catre un angajator, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care efectueaza activitati casnice.

Tichetele cadou: tratament fiscal pre si post 1 iulie 2020

Angajatii persoane fizice care desfasoara o activitate intr-o relatie de angajare, in baza unui raport de munca reglementat de Codul muncii, pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor, numai pentru destinatiile sau evenimentele care se incadreaza in cheltuielile sociale, potrivit art. 2 din Legea nr. 193/2006.

Din punct de vedere al salariatului, cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.

Aceasta reprezinta o exceptie de la regula generala, potrivit careia avantajele in natura acordate de angajator cu diverse ocazii sunt venituri impozabile. Veniturile primite de salariati sub forma primelor de sarbatori, de exemplu, se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii in care se platesc aceste prime, cu exceptia veniturilor sub forma cadourilor pe destinatiile prestabilite de Codul fiscal, in limita a 150 lei pe copil, cu conditia sa existe o prevedere in acest sens in contractul de munca.

Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.

Aceste venituri acordate persoanelor mentionate in cuprinsul art. 56 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2004 privind Codul fiscal sunt neimpozabile la nivelul persoanelor care le primesc, daca se respecta destinatiile si limita neimpozabila, si se includ in fondul de salarii.

1. Tratamentul fiscal anterior datei de 1 iulie 2010

Un caz special in materializarea cadourilor oferite salariatilor il reprezinta acordarea lor sub forma de tichete cadou. Daca initial, Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, s-a dorit o lege generoasa din punct de vedere fiscal, in prezent, prevederile Codului fiscal sunt cele care reglementeaza tratamentul fiscal al acestor tichete.

Avantajele primite de salariati sub forma de tichete cadou reprezentau venituri neimpozabile conform art. 56 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2004 privind Codul fiscal, numai daca acestea erau acordate sub forma de “cadouri oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia […] Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase […], in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei”.

In ceea ce priveste contributiile sociale obligatorii, prevederile pct. 11.2. din Hotararea Guvernului nr. 1.317/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 823 din 6 octombrie 2006, precizeaza ca asupra sumelor corespunzatoare tichetelor cadou acordate de angajator nu se calculeaza si nu se retin nici pentru salariat, nici pentru angajator:

a. contributiile obligatorii de asigurari sociale, prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;

b. contributiile la bugetul asigurarilor pentru somaj, prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare;

c. contributiile obligatorii pentru asigurarile de sanatate, prevazute de Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile ulterioare;

d. angajatorii nu datoreaza pentru sumele corespunzatoare tichetelor cadou acordate angajatilor nici contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, prevazuta de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Referitor la prevederile pct. 11.2 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii 193/2006 aprobata prin HG nr. 1317/2006 cu privire la necalcularea si neretinerea contributiilor sociale, prevazute la acest punct consideram ca au devenit caduce dupa 2008. Din punctul nostru de vedere situatia este diferita de la o contributie la alta, datorita modificarilor survenite ulterior in diferitele acte normative speciale, astfel:

- in ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale, la inceputul anului 2008, cadourile in bani oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sau cu orice alta ocazie faceau parte, pentru scurt timp, din baza de calcul a CAS, actul normativ care le mentiona in mod expres (Ordinul nr. 92/2008) fiind la scurt timp abrogat.

Actul normativ care ar fi scos din baza de calcul a CAS aceste venituri (Ordinul nr. 122/2008) a fost semnat de ministrul muncii, dar nu a fost niciodata publicat in Monitorul Oficial, astfel ca, in prezent, este aplicabil textul Ordinului nr. 1.019/2007 de modificare a Ordinului nr. 340/2001. Potrivit acestor prevederi, baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale o constituie venitul brut realizat lunar de catre asiguratii care se regasesc in situatiile de la art. 5 alin. (1) pct. I si II din lege. Constituie baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale si veniturile brute realizate de persoanele care nu se mai regasesc in aceste situatii, dar incaseaza venituri ca urmare a faptului ca au detinut una din calitatile de la art. 5 alin. (1) pct. I si II din lege.

”Prin sintagma venitul brut realizat lunar (supus CAS) se intelege totalitatea veniturilor in bani sau in natura, indiferent de fondurile din care acestea se achita, realizate de asiguratii care se afla in una sau mai multe dintre situatiile de la art. 5 alin. (1) pct. I si II din Legea nr. 19/2000. In venitul brut realizat de aceste categorii de persoane sunt incluse si acele venituri in bani sau in natura care sunt obtinute ca urmare a desfasurarii unor activitati remunerate, in folosul unor entitati, altele decat angajatorul/angajatorii la care se deruleaza activitatea de baza."

Prin urmare, intrucat anterior datei de 1 iulie 2010, Codul fiscal trata partea care depasea cei 150 lei acordati salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie drept avantaj in natura supus impozitului pe salarii, din punctul nostru de vedere, angajatorul datora CAS asupra partii care depaseste cei 150 lei neimpozabili, prevederea Hotararii Guvernului nr. 1.317/2006 neaplicandu-se decat pentru partea de venit neimpozabil care se incadreaza in destinatiile si evenimentele mentionate de Codul fiscal, nefiind considerata venit salarial potrivit art. 55 aslin. (4) lit. a) din Codul fiscal.

- in ceea ce priveste contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj, Hotararea Guvernului nr. 174/2002 (Hotararea Guvernului 149/2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 174/2002) stabileste ca baza lunara de calcul asupra careia angajatorii au obligatia de a retine si de a vira contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj este reprezentata de venitul brut realizat lunar de persoanele asigurate obligatoriu, care include si orice alte sume platite din fondul de salarii pe langa salariul de baza lunar brut, sporuri, prime si drepturi banesti, acordate potrivit legii ori contractelor colective sau individuale de munca, indiferent daca au caracter permanent sau nu.

Prin urmare, in masura in care doar partea care depasea cei 150 lei acordati salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie era suportata din fondul de salarii, din punctul nostru de vedere, angajatorul datora si contributia la asigurarile pentru somaj asupra partii care depasea cei 150 lei neimpozabili, prevederea Hotararii Guvernului nr. 1.317/2006 neaplicandu-se decat pentru partea de venit neimpozabil care se incadreaza in destinatiile si evenimentele mentionate de Codul fiscal.

- in ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale de sanatate, situatia este si mai complexa, intrucat prevederile in vigoare (OPCNAS nr. 617/2007 cu modificarile si completarile ulterioare) obliga toate persoanele care realizeaza venituri din salarii, care, potrivit Codului fiscal, nu se supun impozitului, sa plateasca contributiile lunare calculate la veniturile salariale realizate.

In opinia noastra, categoria aceasta de venituri neimpozabile mentionata de legislatia in materie de CASS cu referire la Codul fiscal ar fi trebuit sa vizeze numai acele venituri din salarii scutite (notiune confundata insasi de Codul fiscal cu cea de neimpozabile) de la plata impozitului pe salarii, cum sunt cele realizate de programatori si cele realizate de persoanele cu handicap.

Pentru o conduita preventiva fata de administratia fiscala, cota de CASS trebuia aplicata numai asupra veniturilor care depasesc cei 150 de lei, intrucat potrivit art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal aceste sume acordate in limita a 150 lei „nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile”.

Din punct de vedere al deductibilitatii la calculul impozitului pe profit, cheltuielile sunt deductibile in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile angajatilor, potrivit art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, orice suma acordata salariatilor sub forma de tichete cadou, care nu respecta conditiile mentionate mai sus, atragand impozitarea tichetelor cadou respective drept venituri asimilate salariilor (art. 55 alin. (2) lit. k) si alin. (3) din Codul fiscal).

2. Tratamentul fiscal ulterior datei de 1 iulie 2010

Tichetele cadou acordate potrivit Legii nr. 193/2006 dupa data de 1 iulie 2010 reprezinta avantaje impozabile potrivit includerii lor in cadrul art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, indiferent.

Indiferent daca aceste tichete cadou se vor acorda pe destinatiile si in cuantumul prevazut de art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, vor fi tratate ca avantaje in natura. Prin urmare, fiind considerate avantaje impozabile, se vor cumula in luna in care se acorda in vederea impozitarii cu celelate venituri de natura salariala acordate.

In aceasta noua abordare, in opinia noastra, tichetele cadou tratate drept avantaje asimilate salariilor vor face obiectul contributiilor obligatorii calculate in raport cu veniturile din salarii. Pana la clarificarea situatiei cu privire la contributiile obligatorii datorate asupra tichetelor cadou acordate pe destinatiile prevazute de Legea nr. 193/2006, recomandam angajatorilor sa adopte o conduita preventiva si sa calculeze si retina contributiile sociale obligatorii. In aceslasi context, recomandam ca ajutoarele si cadourile ce intra in categoria cheltuielilor sociale, neimpozabile la salariat conform art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal sa fie acordate salaratilor sub alta forma decat sub forma tichetelor cadou.

luni, 27 septembrie 2010

Zile libere fara plata incepand din octombrie 07/09/2009

"In vederea incadrarii in constrangerile bugetare determinate de situatia de criza economica, in perioada octombrie-decembrie 2009, conducatorii autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de modul de finantare, au obligatia de a diminua cheltuielile de personal, in medie cu 15,5% lunar", se arata in proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor bugetare, pentru care Guvernul isi asuma raspunderea in fata Parlamentului.
Decizia va fi aplicata prin acordarea personalului propriu, indiferent de statutul acestora, de zile libere fara plata pentru o perioada de pana la 10 zile lucratoare , reducerea programului de lucru, masuri ce combina aceste doua alternative sau alta masura cu efect echivalent.
Modalitatea de aplicare a acestei masuri va fi stabilita cu acordul salariatului, dupa consultarea organizatiilor sindicale sau reprezentantilor salariatilor.
Pentru personalul militar din institutiile din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, masura se aplica pentru un numar de pana la 14 zile calendaristice.

ORDIN nr. 233 din 14 martie 2006 - lege emitere certificate medicale

pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical si a instructiunilor privind utilizarea si modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza carora se acorda indemnizatii asiguratilor din sistemul asigurarilor sociale de sanatate
EMITENT:
MINISTERUL SANATATII
Nr. 233 din 14 martie 2006
CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE
Nr. 125 din 14 martie 2006
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 21 martie 2006
Avand in vedere Referatul de aprobare nr. 8.105/517/2006 al Ministerului Sanatatii si al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate,
in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, si al Hotararii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul sanatatii si presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate emit urmatorul ordin:
ART. 1
Se aproba modelul unic al certificatului de concediu medical, ca imprimat cu regim special, care constituie ordin de plata si in baza caruia se acorda indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, prevazut in anexa nr. 1.
ART. 2
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate asigura indeplinirea procedurilor prevazute de lege privind tiparirea certificatelor de concediu medical, formulare ce contin elemente de protectie impotriva falsificarii si contrafacerii, potrivit tuturor elementelor prevazute in anexa nr. 1, inserierea acestora, numerotarea filelor carnetelor cuprinzand certificate de concediu medical, precum si distribuirea acestora.
ART. 3
(1) Se aproba Instructiunile privind utilizarea si modul de completare a certificatelor de concediu medical, cuprinse in anexa nr. 2.
(2) Aplicarea prevederilor instructiunilor prevazute la alin. (1) este obligatorie.
ART. 4
Medicul care elibereaza certificatul de concediu medical este responsabil de realitatea datelor inscrise in rubricile completate. Necompletarea rubricilor conform instructiunilor prezentului ordin si/sau completarea eronata a acestora atrag neplata indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate.
ART. 5
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.
ART. 6
(1) Prevederile prezentului ordin se aplica de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Formularele de certificate de concediu medical in formatul aprobat prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii nr. 399/974/2004 pentru aprobarea instructiunilor privind completarea si eliberarea certificatelor de concediu medical pe baza carora se acorda indemnizatii asiguratilor din sistemul asigurarilor sociale de stat se utilizeaza pana la epuizarea stocului existent, dar nu mai tarziu de 30 iunie 2006.
Ministrul sanatatii,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate,
Cristian Vladescu

ANEXA 1
NOTA
Formularul cu regim special al Certificatului de concediu medical se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 254 din 21 martie 2006 la pagina 23. (a se vedea imaginea asociata).

((fata certificat medical-imagine))
COD DE INDEMNIZATIE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE
01 Boala obisnuita ...... 75%
02* Accident in timpul deplasarii la/de la locul de munca ..... 100%/80%
03* Accident de munca ..... 100%/80%
04* Boala profesionala ..... 100%/80%
05 Boala infectocontagioasa din grupa A ..... 100%
06 Urgenta medico-chirurgicala ..... 100%
07 Carantina ..... 75%
08 Sarcina si lauzie ..... 85%
09 Ingrijire copil bolnav in varsta de pana la 7 ani
sau copil cu handicap pentru afectiuni intercurente,
pana la implinirea varstei de 18 ani ..... 85%
10 Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru .... Fara a
depasi 25% din
baza de calcul
11 Trecerea temporara in alta munca .... Fara a
depasi 25% din
baza de calcul
12 Tuberculoza ..... 100%
13 Boala cardiovasculara ..... 75%
14 Neoplazii, SIDA ..... 100%
15 Risc maternal ..... 75%
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Platitorul se obliga sa respecte confidentialitatea diagnosticului
- Persoana asigurata sau reprezentantul legal sau mandatarul desemnat
prin procura se obliga sa anunte platitorul despre acordarea concediului
medical si sa depuna certificatul de concediu medical pana cel mai
tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat
concediul medical
- Calculul indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate se efectueaza
conform normelor legale in vigoare
- Pentru codurile de indemnizatie 02, 03, 04, 10 confirmate prin Avizul
casei teritoriale de pensii sau Avizul directiei de sanatate publica,
precum si pentru codul de indemnizatie 11 certificatele se depun la
casele teritoriale de pensii
ANEXA 2

INSTRUCTIUNI
privind utilizarea si modul de completare a certificatelor de concediu medical
I. Dispozitii generale
ART. 1
Acordarea certificatului de concediu medical se face pe formularul cu regim special descris in anexa nr. 1 de catre orice medic cu autorizatie de libera practica valabila care a incheiat o conventie in acest sens cu casele de asigurari de sanatate, prin reprezentantul sau legal, si care are in ingrijire bolnavul, denumit in continuare medic curant.
ART. 2
Perioadele de timp pentru care se pot acorda certificate de concediu medical sunt cele prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 si in normele de aplicare a acesteia.
ART. 3
(1) Certificatele de concediu medical se completeaza in 3 exemplare, cu respectarea tuturor elementelor prevazute de formular.
(2) Certificatele de concediu medical vor fi tiparite pe hartie autocopianta in 3 culori: alb, roz si verde.
(3) Exemplarele 1 (alb) si 2 (roz) se inmaneaza pacientului sau, dupa caz, persoanei care il reprezinta, care are obligatia de a le depune la platitor, in termenul stabilit de lege.
(4) Exemplarul 3 (verde) al certificatului de concediu medical nu se desprinde de cotorul carnetului de certificate medicale si va ramane arhivat la medicul care il elibereaza.
(5) Exemplarul 2 al tuturor certificatelor de concediu medical pe baza carora au fost inregistrate indemnizatiile in "Declaratia privind obligatiile de plata catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pentru contributia pentru concedii si indemnizatii" va fi depus lunar de catre angajator la casa de asigurari de sanatate in a carei raza administrativ-teritoriala isi are sediul sau domiciliul, odata cu aceasta declaratie sau, dupa caz, odata cu declaratia nominala rectificativa corespunzatoare lunii pentru care au fost acordate. Exceptie fac certificatele de concediu medical care poarta codurile de indemnizatie 02, 03, 04, 10, confirmate prin avizul casei teritoriale de pensii sau avizul directiei de sanatate publica, precum si certificatele de concediu medical care poarta codul de indemnizatie 11 si care se depun direct la casele teritoriale de pensii.
(6) Exemplarul 1 ramane la angajator, atasat la fisa angajatului, si va fi vizat, dupa caz, de medicul de intreprindere, in cazul asiguratilor salariati.
ART. 4
In situatia in care in interiorul carnetului de concedii medicale exista formulare gresit tiparite, incomplete sau completate gresit de catre medic, se va scrie "Anulat" pe formular si acesta nu va fi decupat din carnet. Aceste file vor fi pliate, ramanand in carnet. Pe verso-ul cotorului ultimei file a carnetului de certificate medicale se va preciza: "Acest carnet contine ..... file (in cifre si in litere) de la numarul .... la numarul .... si .... file anulate."
ART. 5
Certificatele de concediu medical vor fi tipizate pe hartie, potrivit modelului prezentat in anexa nr. 1, si vor fi brosate in carnete de cate 50 de file.
ART. 6
Fiecare certificat de concediu medical va fi inseriat si numerotat conform instructiunilor Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
ART. 7
(1) Carnetele inseriate si numerotate vor fi distribuite de catre fiecare casa de asigurari de sanatate, in functie de necesitati, pentru o perioada de o luna, fiecarei unitati sanitare cu care a incheiat o conventie in acest sens.
(2) Gestionarea carnetelor de certificate de concediu medical la nivelul caselor de asigurari de sanatate se va face potrivit reglementarilor legale in vigoare.
(3) Achizitia formularelor de certificate de concediu medical se va face de catre reprezentantul legal al unitatii sanitare sau de catre delegatul acestuia, pe baza facturii fiscale.
ART. 8
(1) Unitatile sanitare mentionate la art. 7 alin. (1) isi vor asigura contra cost si la cerere carnetele respective de la casele de asigurari de sanatate cu care au incheiat o conventie in acest sens, avand obligatia de a-si organiza modul de gestionare si evidenta a carnetelor de certificate de concediu medical, precum si modul de pastrare a carnetelor epuizate.
(2) Pentru unitatile sanitare care au mai multi medici angajati, distribuirea si arhivarea certificatelor se fac in baza unui tabel centralizator care contine urmatoarele rubrici obligatorii: numele medicului, data repartizarii carnetului/carnetelor; seria (cu numerele) carnetului/ carnetelor repartizate; semnatura de primire, parafa medicului; data returnarii in arhiva a exemplarului 3; seria (cu numarul) certificatelor de concediu medical returnate (exemplarul 3); semnatura de returnare si parafa medicului.
(3) Inregistrarea certificatelor de concediu medical eliberate asiguratilor se va face in documentele medicale primare, pentru fiecare certificat de concediu medical in parte, dupa cum urmeaza:
a) se noteaza seria si numarul certificatului de concediu medical eliberat in Registrul de consultatii la rubrica "Tratamente", pentru consultatiile acordate in ambulatoriu;
b) pentru medicii de familie care vizeaza certificatul de concediu medical eliberat de catre alt medic, se consemneza in Registrul de consultatii la rubrica "Tratamente", precum si in fisa pacientului: seria si numarul certificatului de concediu medical vizat si codul de diagnostic;
c) la externarea pacientului din spital, se noteaza seria si numarul certificatului de concediu medical in epicriza si in scrisoarea medicala.
ART. 9
(1) Eliberarea certificatului de concediu medical se va face pe baza adeverintei de la platitor, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A, prevazute in lista aprobata prin hotarare a Guvernului.
(2) Platitorul va mentiona in adeverinta, in mod obligatoriu, numarul de zile de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni.
ART. 10
(1) In caz de pierdere a certificatului de concediu medical, medicii pot elibera un duplicat la cererea platitorului sau a asiguratului, mentionandu-se distinct "DUPLICAT".
(2) In cazul in care angajatorul respinge la plata un certificat de concediu medical datorita completarii gresite constatate de catre medicul de intreprindere, medicul care a eliberat certificatul de concediu medical poate efectua modificari pe formularul eliberat, confirmate prin semnatura si parafa, sau poate elibera un duplicat in care mentioneaza, la data acordarii, data cand a efectuat modificarea, specificand "DUPLICAT" si atasand certificatul de concediu medical anulat la exemplarul 3 al noului formular.
II. Modul de completare a certificatelor de concediu medical
A. Completarea rubricilor de catre medicul curant
ART. 11
Luat in evidenta de medicul de familie: in cazul in care certificatul de concediu medical a fost eliberat de catre un alt medic din ambulatoriul de specialitate sau din spital, medicul de familie va nota in fisa pacientului si in Registrul de consultatii seria si numarul certificatului vizat si codul de diagnostic.
ART. 12
Urgente medico-chirurgicale/Boli infectocontagioase din grupa A: medicii care elibereaza certificate de concediu medical vor semna si vor aplica parafa numai pentru bolile si urgentele medico-chirurgicale si vor completa numarul corespunzator din lista de urgente medico-chirurgicale si boli infectocontagioase din grupa A, aprobata prin hotarare a Guvernului.
ART. 13
Initial/In continuare: se va indica de catre medicul care elibereaza certificatul de concediu medical daca acesta este "Initial" sau "In continuare", bifandu-se cu "X" casuta corespunzatoare, dupa caz. Prin certificat de concediu medical initial se intelege orice certificat de concediu medical care nu prelungeste un concediu medical anterior sau orice certificat de concediu medical care prelungeste un concediu medical anterior neintrerupt pentru afectiuni diferite. Prin certificat de concediu medical in continuare se intelege orice certificat care prelungeste un concediu medical anterior neintrerupt pentru aceeasi afectiune.
ART. 14
Valabil pentru luna: se va inscrie luna pentru care s-a acordat concediul medical.
Se va avea in vedere ca certificatul de concediu medical eliberat sa nu depaseasca luna in curs.
In cazul in care durata concediului medical acordat asiguratului pentru aceeasi afectiune depaseste luna in curs, pentru diferenta de zile se va elibera un nou certificat de concediu medical, cu indicativul "In continuare".
ART. 15
Cod indemnizatie: pentru codul de diagnostic care a determinat eliberarea certificatului de concediu medical se va inscrie codul corespunzator al indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate (1-15), in cifre si litere, conform specificatiilor de pe verso-ul certificatului de concediu medical.
Se completeaza cu cod 08 - Sarcina si lauzie - numai pentru concediul de maternitate de 126 de zile calendaristice, nu si pentru alte afectiuni aparute pana in luna a 7-a de sarcina sau, dupa caz, luna a 6-a de sarcina, pentru persoanele cu handicap care se codifica corespunzator cauzei incapacitatii temporare de munca.
Se completeaza cu cod 15 - Risc maternal - in cazul acordarii concediului de risc maternal, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 25/2004, cu modificarile ulterioare.
In cazul completarii codului 07 - Carantina -, medicul curant care elibereaza certificatul de concediu medical va inscrie in rubrica "Observatii" de pe verso-ul formularului numarul certificatului eliberat de organele de specialitate ale directiilor de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si durata perioadei de carantina.
In cazul completarii codului 10 - Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru -, in scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca medicul curant care elibereaza certificatul de concediu medical va inscrie in rubrica "Avizul medicului expert" numarul si data avizului dat de medicul expert al asigurarilor sociale. Totodata, se vor mentiona si numele, prenumele si codul de parafa al medicului expert care a avizat.
ART. 16
Asigurat in evidenta la C.A.S.: se va nota casa de asigurari de sanatate in evidenta careia se afla asiguratul.
ART. 17
Numele si prenumele: se vor inscrie numele si prenumele persoanei asigurate - pacient.
ART. 18
Cod numeric personal: se va inscrie codul numeric personal al asiguratului, format din 13 cifre.
ART. 19
Domiciliu, resedinta: se va inscrie adresa completa a pacientului.
ART. 20
Nr. inreg. (RC/FO): se va inscrie numarul din Registrul de consultatii pentru pacientii ingrijiti in ambulatoriu sau numarul foii de observatie pentru pacientii internati.
ART. 21
Ambulator/internat in spital/sectia: pentru consultatia acordata in ambulator, se va bara cu o linie sintagma internat. Pentru internarea in spital, se va bara cu o linie termenul "Ambulator" si se va mentiona sectia din care a fost externat asiguratul.
ART. 22
Concediu medical la externare: se va inscrie numarul de zile de concediu medical acordat la externarea din spital, completandu-se toate coloanele potrivit titulaturii acestora.
ART. 23
Data acordarii (zi/luna/an): se inscrie data (zi/luna/an) la care medicul completeaza si elibereaza certificatul de concediu medical.
ART. 24
Nr. zile: se va inscrie numarul zilelor calendaristice de concediu medical, care include atat prima, cat si ultima zi de concediu medical.
ART. 25
De la (zi/luna/an) pana la (zi/luna/an): se va inscrie data inceperii si data terminarii concediului medical. In cazul internarii asiguratului in mai multe sectii, se va inscrie prima zi de internare in spital si data externarii.
ART. 26
Cod diagnostic: se va inscrie codul bolii care a determinat incapacitatea temporara de munca, recuperarea capacitatii de munca, sarcina si lauzia sau necesitatea ingrijirii copilului bolnav. Pentru inscrierea codului de diagnostic se va utiliza clasificatia internationala a maladiilor CIM, revizia a 10-a OMS (CIM - 10) - Lista cu 999 coduri de boala, in caractere numerice.
La inscrierea codului de boala se va trece forma clinica a bolii: acut, subacut, cronic.
In cazul prelungirii unui certificat de concediu medical pentru acelasi cod de diagnostic, in luna in curs sau in luna urmatoare, pe noul certificat de concediu medical acordat in continuare se va mentine codul de diagnostic inscris in certificatul de concediu medical initial.
Pe certificatul de concediu medical acordat pentru risc maternal nu se inscrie codul de boala. In caseta "cod de boala" se inscrie "RM".
ART. 27
Unitatea sanitara emitenta: se va trece tipul unitatii sanitare care a eliberat certificatul de concediu medical (ex: CMI, CDT, spital, sanatoriu etc.) si se va aplica stampila unitatii.
ART. 28
Nr. conventie... cu C.A.S.: se va inscrie numarul conventiei incheiate in acest sens cu casa de asigurari de sanatate, precum si numele casei de asigurari de sanatate cu care a fost incheiata conventia.
ART. 29
Medic/Semnatura/Parafa: cuprinde semnatura si parafa medicului care a acordat certificatul de concediu medical.
ART. 30
Medic sef sectie/Semnatura/Parafa: cuprinde semnatura si parafa medicului sef de sectie din sectia de spital de unde a fost externat asiguratul.
ART. 31
CUI: codul unic de inregistrare (codul fiscal) al unitatii sanitare care a eliberat certificatul de concediu medical.
ART. 32
Cod parafa: se completeaza, in mod obligatoriu, de catre medicul care a eliberat certificatul de concediu medical. In cazul in care parafa nu contine codul si calitatea medicului, acestea se vor inscrie citet.
B. Completarea rubricilor de catre platitor
ART. 33
Viza platitorului: semnatura platitorului privind acceptul la plata a certificatului de concediu medical. In cazul in care se refuza la plata certificatul de concediu medical, se mentioneaza pe scurt motivul refuzului.
ART. 34
Platitor: se va inscrie denumirea completa a platitorului. Platitor de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate este, dupa caz, angajatorul persoana juridica sau fizica, asimilatul acestuia - agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca - sau casa de asigurari de sanatate.
Pentru certificatele de concediu medical care poarta codurile de indemnizatie 02, 03, 04, 10 ca urmare a unui accident de munca sau boala profesionala, confirmate prin avizul casei teritoriale de pensii sau prin avizul directiei de sanatate publica, precum si cele care poarta codul de indemnizatie 11, care se depun direct la casele teritoriale de pensii, platitorul este casa teritoriala de pensii.
Pentru certificatele de concediu medical care poarta codurile de indemnizatie 02, 03, 04, in cazul urgentelor medico-chirurgicale se bifeaza rubrica "100%".
ART. 35
Sediul: se va inscrie adresa completa a platitorului.
ART. 36
CUI: se inscrie codul unic de inregistrare a platitorului.
ART. 37
Numar angajati: se va inscrie, dupa caz, numarul de angajati (asimilati angajatilor) din luna acordarii certificatului de concediu medical.
ART. 38
Tip asigurat: se bifeaza, dupa caz, situatia in care se incadreaza asiguratul. Pentru categoriile de asigurati mentionate la art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 se bifeaza "Asigurat cu declaratie de asigurare pentru concedii si indemnizatii". Se bifeaza rubrica "Asigurat cu contract de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale" numai in cazul certificatelor de concediu medical care poarta codurile de indemnizatie 02, 03, 04, 10 ca urmare a unui accident de munca confirmate prin avizul casei teritoriale de pensii sau prin avizul directiei de sanatate publica, precum si cele care poarta codul de indemnizatie 11, care se depun direct la casele teritoriale de pensii.
ART. 39
Procent de plata: se bifeaza rubrica corespunzatoare procentului ce se utilizeaza, conform legii, la calculul indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate acordate in baza certificatului de concediu medical. Rubrica "Prevenire" se bifeaza in cazul indemnizatiei pentru reducerea timpului de munca cu 1/4 din durata normala sau in cazul indemnizatiei pentru carantina. In cazul indemnizatiei pentru carantina se bifeaza atat rubrica "Prevenire", cat si rubrica "75%".
ART. 40
Baza de calcul a indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate: se inscrie media veniturilor (inclusiv cele corespunzatoare perioadelor asimilate stagiului de cotizare) din lunile din care se constituie, conform legii, baza de calcul.
ART. 41
Zile baza de calcul: se inscrie numarul de zile efectiv lucrate din perioada luata in considerare la stabilirea bazei de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate.
ART. 42
Media zilnica a bazei de calcul a indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate: se inscrie valoarea ce rezulta din raportul dintre "baza de calcul a indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate" si "zile baza de calcul".
ART. 43
Cuantumul indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate: se inscrie produsul dintre "media zilnica a bazei de calcul a indemnizatiei de asigurari sociale de sanatate" si procentele prevazute de lege, multiplicat cu numarul de zile lucratoare de concediu medical.
ART. 44
Indemnizatie suportata de catre angajator/Indemnizatie suportata din bugetul FNUASS pentru concedii si indemnizatii/Indemnizatie suportata din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale: se inscrie numarul de zile lucratoare, respectiv cuantumul indemnizatiei, in functie de fondul din care se suporta, conform legii, concediul medical.
C. Completarea casetelor referitoare la avizele pentru situatii speciale
ART. 45
Avizul medicului expert: se va completa de catre medicul care elibereaza certificatul de concediu medical, care va inscrie numarul si data avizului dat de medicul expert al asigurarilor sociale in cazurile prevazute de lege. Totodata, se vor mentiona numele, prenumele si codul de parafa al medicului expert care a avizat.
ART. 46
Avizul casei teritoriale de pensii (pentru accidente de munca) si avizul directiei de sanatate publica (pentru boli profesionale) se obtin prin grija platitorului si confirma codurile de indemnizatie de asigurari sociale de sanatate 02, 03, 04 si 10. In acest caz, certificatele de concediu medical se depun direct la casele teritoriale de pensii din raza administrativ-teritoriala a angajatorului.
ART. 47
Aviz concediu de risc maternal: cuprinde numele, semnatura si codul de parafa al medicului de medicina muncii care a participat la evaluarea locului de munca si care confirma riscul maternal.

Somaj tehnic partial

Intrebare:
Cum trebuie interpretate prevederile art. 2 din OUG nr. 28/2009, care arata ca "pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului prevazuta la art. 53 alin. (1) din Codul muncii etc. ...."?
Acest lucru se refera la faptul ca angajatorul (unitatea) trebuie sa-si intrerupa temporar toata activitatea si sa trimita in somaj tehnic toti angajatii? Sau se poate sa-si restranga partial activitatea si sa trimita in somaj tehnic doar o parte din angajati, care sa beneficieze de prevederile art. 2 si 3 din OUG nr. 28/2009?
Raspuns:
Potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat “in cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare”.
Asadar, pentru a interveni acest caz de suspendare, angajatorul trebuie sa-si intrerupa temporar activitatea, aceasta intrerupere fiind generata in special de dificultatile economice.

In anumite situatii nu se poate inchide o unitate in totalitate, cu alte cuvinte nu se pot trimite in somaj tehnic toti angajatii, pentru ca este nevoie, de exemplu, de paza sau de salariatii care trebuie sa rezolve problemele legate de intocmire a formalitatilor privind suspendarea contractelor individuale de munca si de reluare a activitatii.
Dispozitiile OUG nr.28/2009 sunt aplicabile si in cazul in care activitatea nu este oprita la nivelul intregii unitati. Asadar poate fi intrerupta numai o parte a activitatii (si pot fi trimisi in somaj tehnic doar o parte dintre angajati), ca urmare a opririi unor utilaje, instalatii, sectoare, sectii etc.
In concluzie, art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii referitor la somaj tehnic si, implicit, prevederile O.U.G. nr. 28/2009 sunt aplicabile si in situatia in care se intrerupe activitatea pe o anumita perioada secvential, partial prin oprirea functionarii unor echipamente de munca numai din anumite locuri de munca.

Indemnizatia de somaj tehnic poate fi si de 100%?

Intrebare:
Indemnizatia de somaj tehnic poate fi si de 100%?
Raspuns:
Analizand dispozitiile art. 2 din OUG nr. 28/2009, consideram ca indemnizatia de somaj tehnic poate fi mai mare de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Sfatul nostru este insa sa NU acordati indemnizatia de somaj tehnic la valoarea cotei de 100% din salariu.
Pe de o parte, fiind 100% nu am mai putea-o califica drept indemnizatie, pe de alta parte, desi legea nu interzice, consideram imorala o astfel de decizie.

Somaj tehnic - 3 luni CONSECUTIVE?

Intrebare:
Cele 3 luni de somaj tehnic la care face referire OUG 28/2009 trebuie sa fie consecutive?

Raspuns:
Potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (1) si (2) din OUG nr. 28/2009, legiuitorul face referire la termenul de „3 luni” respectiv „nu mai mult de 3 luni” sau „pentru o perioada de cel mult 3 luni in anul 2009”. Daca legea nu distinge, nici noi nu o vom face. Ramane la latitudinea angajatorului cum isi va stabili cele 2 sau 3 luni de somaj tehnic.
Renuntarea la preaviz a salariatilor aflati in somaj tehnic
Intrebare:
In cadrul procedurii de concediere colectiva pe care o derulam am acordat urmatorii timpi:
- 30 de zile pentru discutiile cu sindicatul;
- 30 de zile pentru analiza din partea ITM si AJOFM si pentru aplicarea de masuri pentru reducerea impactului;
- Preavizul 30 zile calendaristice sau 20 lucratoare (varianta cea mai avantajoasa pentru angajat).
Am solicitat si am primit acceptul din partea ITM si AJOFM de a reduce cele 30 anterioare intrarii in preaviz cu conditia de a nu aduce atingere drepturilor ce tin de perioada de preaviz.

Deoarece in perioada de preaviz angajatii ce vor fi concediati nu vor veni la serviciu (nu au lucrat nici in ultimele 2 luni), este legal ca pe baza unei solicitari exprese din partea angajatului de a nu efectua preavizul, angajatorul sa cuprinda in decizie faptul ca ii va plati drepturile aferente si sa emita o a doua decizie cu data de desfacere a CIM fara a mai lasa sa curga preavizul?
Daca nu, cum vor fi pontati angajatii in aceasta perioada de preaviz?
Mentionez ca in prezent ei sunt in somaj tehnic.
Raspuns:
Intreruperea temporara a activitatii angajatorului (somaj tehnic) constituie, potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii un caz de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului.
Intrucat contractele individuale de munca sunt suspendate, este necesar ca societatea sa emita o decizie de incetare a acestei suspendari. Ulterior incetarii suspendarii contractelor individuale de munca, poate fi emisa decizia de concediere cu acordarea perioadei de preaviz.
Prin urmare, in perioada de preaviz salariatii nu pot fi in somaj tehnic. In aceasta perioada ei trebuie sa fie pontati „prezent”.
Potrivit art. 38 din Codul muncii, salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege deci nici la dreptul la preaviz. Insa salariatii pot solicita si angajatorul poate acorda drepturile salariale cuvenite pe perioada preavizului (se vor plati toate drepturile salariale, nu indemnizatia de somaj tehnic de 75%).
In acest caz, trebuie sa emiteti o decizie prin care sa revocati prima decizie de concediere. Ulterior emiteti noua decizie de concediere fara perioada de preaviz dar in care faceti referire la faptul ca ati platit salariatilor drepturile cuvenite acestei perioade.

Intrebare:
Cele 3 luni de somaj tehnic mentionate de OUG 28/2009 sunt lucratoare sau calendaristice?
Raspuns:
Textul de lege nu specifica despre cele 3 luni ca ar fi luni lucratoare. Negasind o astfel de mentiune in textul actului, in mod firesc, cand vorbim despre cele 3 luni le consideram luni calendaristice.

Contributii platite pentru indemnizatia de somaj tehnic

Intrebare:
Referitor la somaj tehnic - art. 53 alin. (1) Codul muncii: “pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului, angajatii beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat“.
Ce contributii se opresc salariatului si ce contributii plateste angajatorul in perioada de somaj tehnic ?
Raspuns:
Reglementari pentru somaj tehnic
Suspendarea contractului de munca din motive economice, tehnologice, structurale sau similare se mai numeste somaj tehnic si este reglementata de dispozitiile:
- art. 53 din Codul muncii;
- art. 43 din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii 2007 – 2010.
Suspendarea CIM din initiativa angajatorului pentru motive economice, tehnologice, structurale are ca efect incetarea temporara a prestarii activitatii salariatului si a platii salariului de catre angajator.
Cauze ce pot determina intrarea in somaj tehnic
Cauzele pentru care se decide intrarea in somaj tehnic pot fi:
1. imposibilitatea temporara de a asigura comenzile necesare desfasurarii activitatii;
2. introducerea in unitate a unor tehnologii noi, care necesita un timp de instalare si punere in functiune;
3. reorganizarea activitatii angajatorului, prin introducerea unor schimbari de ordin structural.

Contributii platite in perioada de somaj tehnic
In perioada de somaj tehnic se suspenda plata salariului, prin salariu intelegand salariul de baza, indemnizatii, sporuri si adaosuri (art. 155 din Codul muncii). In schimb, se plateste o indemnizatie care reprezinta 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, care se suporta din fondul de salarii.
In schimbul asigurarii platii indemnizatiei de somaj tehnic , salariatii raman la dispozitia angajatorului, care are oricand posibilitatea de a dispune reinceperea activitatii.
Atentie! Neacordarea indemnizatiei de somaj tehnic, de 75% din salariul de baza, in cazul in care angajatorul isi intrerupe temporar activitatea cu mentinerea raporturilor de munca se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 5.000 lei.

In prezent, potrivit dispozitiilor OUG 28/2009, pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului - somaj tehnic (dar nu mai mult de 3 luni), angajatorul si salariatii sunt scutiti de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate atat de angajatori cat si de salariatii care beneficiaza de indemnizatia de somaj tehnic de minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, fara a fi le fi afectata calitatea de asigurat.

Prin sintagma "contributii de asigurari sociale", in sensul OUG 28/2009, se intelege contributia de asigurari sociale, contributia de asigurari pentru somaj, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate, inclusiv contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorate atat de angajatori cat si de salariatii care beneficiaza de indemnizatia de minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat.

Totodata, indemnizatiile de care beneficiaza salariatii, platite din fondul de salarii pe durata de somaj tehnic nu vor fi incluse in veniturile salariale si nu vor fi impozabile, pentru o perioada de cel mult 3 luni, in anul 2009, in intelesul impozitului pe venit, in conformitate cu prevederile Codului fiscal.

Somaj tehnic retroactiv

Intrebare:
Referitor la art. 1 alin. (1) si (2) din O.U.G. nr. 28/2009 - putem sa aplicam respectiva prevedere incepand cu luna martie 2009?
Mentionam ca de la 1 martie 2009 societatea si-a intrerupt temporar activitatea (nu mai produce) si cea mai mare parte a personalului este in somaj tehnic 75%.
Ceea ce ne intereseaza este daca trebuie sa platim sau nu contributiile pe care le-am fi datorat in mod normal statului pentru luna martie si care ar fi trebuit platite pana pe 25 aprilie pentru salariile care s-au dat personalului in luna martie 2009.
(A mai fost la un moment dat si hotararea nr. 50/2009 publicata in M.Of. din 03.02.2009 si care s-a aplicat incepand cu ianuarie 2009.)
Raspuns:
Art. 11 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, prevede astfel:
Ordonantele de urgenta ale Guvernului intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sub conditia depunerii lor prealabile la Camera competenta sa fie sesizata, daca in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara.
In raport de dispozitiile legale sus citate, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2009 se aplica incepand cu data de 25.03.2009, data publicarii in Monitorul Oficial, respectiv se aplica in cazul indemnizatiilor care se platesc efectiv dupa data intrarii in vigoare.

Este lipsita de relevanta data la care se platesc contributiile, ceea ce conteaza este data la care s-au platit indemnizatiile de somaj tehnic de 75%. Daca aceasta data este anterioara datei de 25.03.2009 NU se vor aplica dispozitiile O.U.G. nr. 28/2009.

Angajatul poate plati daune companiei

Clauza de neconcurenta poate fi regasita cu precadere in finante, banci, IT&C sau in industria de telecom.

De obicei aceasta clauza apare in contractele managerilor de departamente, ale managerilor de top sau in cazul angajatilor din pozitii-cheie. Insa, in momentul in care un angajat care a semnat o astfel de conditie isi da demisia, tactica abordata de companii este aceea de a plati cateva salarii pentru retentia angajatului sau pentru ca acesta sa nu plece imediat la o companie concurenta, potrivit lui Vilceanu. Acest tip de remuneratie poate sa fie sau nu stipulata in contractul de munca.

Datoria angajatului fata de firma la care a lucrat in cazul in care primul incalca prevederile de neconcurenta din contract se rezuma la restituirea valorii indemnizatiei si platirea unor daune, in cazul in care compania castiga un eventual proces, conform Codului Civil.

Insa, una dintre clauzele abuzive, si totusi practicate, se refera la cerinta companiei de a afla daca angajatul primeste oferta de munca din partea firmelor competitoare. In cazul in care un angajat din top-management primeste o astfel de solicitare si decide sa o onoreze, despagubirile pe care acesta le poate plati din buzunarul propriu sau din cel al companiei angajatoare variaza intre 10.000 si 100.000 de euro, potrivit Petrei Votiski, country manager al companiei de executive search Human Value International (HVI)..

DECRET nr. 92 / 16.04.1976 privind carnetul de munca – actualizat pana la 13.11.2008 –

DECRET nr. 92 / 16.04.1976
privind carnetul de munca
actualizat pana la 13.11.2008
Textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 26 aprilie 1976 si este actualizat cu modificarile aduse prin: LEGEA
nr. 19 / 17.03.2000; DECIZIA 223 / 11.07.2002; LEGEA 53 / 24.01.2003; LEGEA nr. 541 / 18.12.2003; OUG 55 / 30.08.2006;
OUG 148 / 4.11.2008.
NOTA:
Conform pct. 2 al articolului unic din ORDONANTA DE URGENTA nr. 148 din 4 noiembrie 2008, pe data de 1.01.2011 se
abroga dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976,
cu modificarile ulterioare
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
CAP. 1
Intocmirea si pastrarea carnetului de munca
ART. 1
(1) Carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in
munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri
de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta.
(2) In carnetul de munca se inscriu datele cu privire la situatiile aratate la alin. (1), precum si cele privind starea
civila, pregatirea scolara si pregatirea profesionala a titularului, recompensele si orice alte situatii care, potrivit
dispozitiilor legale, se mentioneaza in carnetul de munca.
ART. 2
(1) Carnetul de munca se intocmeste pentru personalul incadrat pe baza de contract de munca si pentru membrii
cooperativelor mestesugaresti.
(2) Pentru fiecare persoana se va intocmi un singur carnet de munca.
ART. 3
(1) Carnetul de munca se intocmeste, se completeaza si se pastreaza de catre unitatea socialista sau societatea
mixta care functioneaza pe teritoriul Republicii Socialiste Romania, unde cel in cauza s-a incadrat pentru prima data
in munca; pentru cei incadrati pentru prima data in munca la persoane juridice, altele decit unitatile socialiste sau la
persoane fizice, inclusiv la mestesugarii cu ateliere proprii, carnetele de munca se intocmesc, se completeaza si se
pastreaza de catre directiile judetene pentru probleme de munca si ocrotiri sociale si a municipiului Bucuresti.
(2) Carnetul de munca se intocmeste in termen de cel mult 30 de zile de la incadrarea in munca.
ART. 4
(1) Carnetul de munca este un act personal al titularului si nu poate fi cedat sau instrainat. Carnetul se pastreaza
de unitate atit timp cit titularul este incadrat in munca, acesta avind dreptul sa verifice exactitatea tuturor datelor
inscrise in carnet.
(2) La incetarea activitatii sau in caz de transferare, carnetul de munca se inmineaza titularului, completat cu toate
inscrierile la zi.
(3) La reincadrarea in munca, precum si in cazul incadrarii prin transfer, unitatea este obligata sa ceara, iar cel in
cauza sa depuna carnetul de munca.
ART. 5
Carnetul de munca poate fi retinut numai de organul de urmarire penala, pentru cercetari in legatura cu datele pe
care le cuprinde. Organul de urmarire penala este obligat sa elibereze, unitatii sau titularului, dovada de retinere a
carnetului de munca.
ART. 6
(1) Modificarile intervenite in executarea contractului de munca, dupa intocmirea carnetului de munca, se inscriu in
acesta in termen de 15 zile de la data producerii lor.
(2) In termenul prevazut la alin. (1), socotit de la data prezentarii actului, se inscriu si schimbarile intervenite in
ceea ce priveste starea civila, pregatirea scolara si pregatirea profesionala a titularului. Actele care atesta astfel de
schimbari vor fi prezentate de catre titular in termen de 15 zile de la data producerii schimbarii.
DECRET nr. 92 / 16.04.1976 privind carnetul de munca – actualizat pana la 13.11.2008 – Pagina 2 din 5
(3) Personalul insarcinat cu intocmirea si completarea carnetului de munca este obligat sa efectueze inscrierile la
termenele prevazute in alineatele precedente, sa le certifice prin semnatura si prin aplicarea parafei cu numele si
functia detinuta, la locul prevazut in formularul carnetului de munca si sa pastreze carnetele in bune conditii. In caz
de schimbare a acestui personal, predarea carnetelor de munca se va face pe baza de proces-verbal, fiind
descarcat de pastrarea si evidenta acestora numai dupa aprobarea procesului-verbal de catre conducatorul unitatii
sau de persoana delegata de conducerea unitatii.
ART. 7
(1) In cazul cind exista indoieli asupra unor date inscrise in carnetul de munca sau in actele prezentate de titular,
unitatea va cere prezentarea actelor originale in baza carora au fost facute inscrierile sau dupa caz, informatiile de la
unitatile care au inscris datele in carnetul de munca ori au emis actele respective.
(2) Inscrierile eronate sau efectuate fara respectarea prevederilor legale vor fi rectificate de unitatea care
pastreaza carnetul de munca sau, daca cel interesat nu mai este incadrat de ultima unitate, in baza actelor oficiale
care atesta alte situatii decit cele inscrise, rectificarile certificindu-se in carnetul de munca.
ART. 8
(1) Rectificarea din oficiu a inscrierilor efectuate, precum si refuzul de a inscrie in carnetul de munca unele date
rezultind din acte sau de a efectua rectificarile unor inscrieri, se comunica celui in cauza, in scris si motivat, in termen
de 15 zile de la data luarii masurii.
(2) Impotriva masurii luate potrivit alin. (1), precum si in cazul neeliberarii carnetului la incetarea activitatii, titularul
carnetului de munca se poate adresa cu plingere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea care a
luat masura respectiva, in termen de 30 de zile de la data comunicarii.
(3) Plingerile se vor solutiona de catre judecatorie, cu precadere, cu citarea partilor, instanta constituindu-se
conform art. 2 din Legea nr. 58/1968, cu modificarile ulterioare.
(4) Hotaririle pronuntate de judecatorii in solutionarea plingerilor sint definitive.
ART. 9
(1) In caz de furt, pierdere sau distrugere a carnetului de munca, se va elibera celui in cauza un carnet de munca
duplicat, de catre ultima unitate la care acesta a lucrat sau lucreaza. Daca ultima unitate a fost supusa reorganizarii,
duplicatul se va elibera de catre unitatea care detine scriptele unitatii reorganizate.
(2) Eliberarea duplicatului in caz de furt sau pierdere a carnetului de munca, se face numai dupa publicarea
pierderii acestuia in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.
Art. 10 - abrogat
CAP. 2
Actele pe baza carora se intocmeste carnetul de munca si conditiile de valabilitate a acestora. Stabilirea vechimii in munca
si a altor situatii privind activitatea desfasurata in cazul lipsei actelor oficiale
ART. 11
(1) Datele privind activitatea depusa pe baza unui contract de munca se inscriu in carnetul de munca, asa cum
acestea rezulta din contract sau din actele originale eliberate de unitati pe baza scriptelor pe care le detin.
(2) Actele pe baza carora se fac inscrieri in carnet, privind activitatea desfasurata, vor cuprinde: denumirea unitatii
si perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca, precum si
precizarea modului de incadrare - pe durata nedeterminata sau determinata, prin transfer in interesul serviciului sau
la cerere -, in toate cazurile cu mentionarea temeiurilor legale pe baza carora a avut loc incadrarea, modificarea sau
incetarea contractului de munca; de asemenea, in acte se vor mentiona si functia, meseria sau specialitatea
exercitata, retributia tarifara de incadrare, precum si alte drepturi ce se includ in aceasta si, dupa caz, locurile de
munca cu conditii deosebite care dau dreptul la incadrarea in grupele 1 si 2 de munca la pensie.
(3) Actele vor purta numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau
a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
(4) Perioadele de timp lucrate in strainatate de cetatenii romani se dovedesc cu actele originale emise de unitatile
la care s-a desfasurat activitatea, in afara de cazurile in care, in conventiile incheiate de Republica Socialista
Romania cu alte state, se prevede altfel. Perioadele de activitate desfasurate in R.S.Romania de cetateni straini se
dovedesc prin mijloacele prevazute in conventiile incheiate intre Republica Socialista Romania si statele respective.
ART. 12
(1) Pregatirea scolara si cea profesionala se dovedeste si se inscrie in carnetul de munca cu actele originale de
studii si calificare.
DECRET nr. 92 / 16.04.1976 privind carnetul de munca – actualizat pana la 13.11.2008 – Pagina 3 din 5
(2) Se considera acte de calificare, dupa caz: diploma sau certificatul de absolvire a scolilor profesionale si a
uceniciei la locul de munca, potrivit dispozitiilor legale; adeverinta eliberata pe baza procesului-verbal al comisiei
tehnice de incadrare si promovare a muncitorilor pentru cei calificati prin practica la locul de munca, precum si pentru
pregatirea tehnico-productiva prevazuta in planurile de invatamint ale liceelor de cultura generala si scolilor generale
de 10 ani; certificatul de calificare pentru absolventii cursurilor de calificare; diploma sau certificatul de absolvire a
liceelor de specialitate; diploma de absolvire a scolilor de specializare postliceala si a scolilor de maistri; diploma sau
certificatul eliberat de institutele de invatamint superior.
ART. 13
(1) Actele originale pe baza carora se fac inscrieri in carnetul de munca vor fi verificate, in ce priveste indeplinirea
conditiilor legale de valabilitate - inainte de inscrierea in carnetul de munca - si vizate de catre jurisconsultul care
asigura asistenta juridica a unitatii sau de o alta persoana cu pregatire corespunzatoare, delegata pentru acestea de
conducerea unitatii. Actele originale de studii si calificare, certificatele de stare civila si livretul militar nu se vizeaza.
(2) Actele originale in baza carora s-au facut inscrierile in carnetul de munca se restitue titularului. Copiile ce se fac
de pe aceste acte, certificate pentru conformitate cu originalul si vizate, se pastreaza de unitate. De pe certificatele
de stare civila nu se fac copii.
ART. 14
(1) In cazul in care se dovedeste cu acte ca arhivele au fost distruse, se va putea reconstitui, in conditiile
prezentului decret, activitatea care s-a depus pe baza unui contract de munca, functia, meseria sau specialitatea.
(2) Pot cere reconstituirea situatiilor prevazute la alin. (1) numai persoanele care depun activitatea pe baza unui
contract de munca, cadrele permanente ale Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne si membrii
cooperativelor mestesugaresti.
ART. 15
(1) Reconstituirea se face de comisii care functioneaza pe linga comitetul executiv al consiliului popular judetean
sau de sector in municipiul Bucuresti. Comisia de reconstituire a vechimii in munca este compusa din cite un delegat
al Oficiului raporturi de munca, al Oficiului de pensii, ambii din cadrul Directiei pentru probleme de munca si ocrotiri
sociale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si un delegat al consiliului sindical local. Fiecare dintre
membrii comisiei va avea cite un supleant.
(2) Desemnarea presedintelui comisiei, a membrilor si a secretarului care asigura lucrarile de secretariat precum si
a supleantilor acestora, se va face prin decizia comitetului executiv al consiliului popular judetean sau de sector in
municipiul Bucuresti.
(3) Comisia lucreaza valabil in prezenta tuturor membrilor sai si hotaraste cu majoritate de voturi.
ART. 16
(1) Cererile de reconstituire se adreseaza comisiei competente, dupa locul unde solicitantul isi are domiciliul,
insotite de inscrisuri din care sa rezulte ca intre partile aratate in cerere a existat un raport de munca, precum si de
dovezi care sa confirme ca nu s-au putut obtine actele necesare dovedirii situatiilor ce urmeaza a se stabili de catre
comisie.
(2) Prin cerere se vor indica cel putin doua persoane pentru fiecare perioada reconstituita, dintre cele care
dovedesc cu acte ca au lucrat in aceeasi perioada si unitate cu solicitantul.
(3) Daca persoanele propuse a fi audiate nu domiciliaza intr-o localitate de pe raza de activitate a comisiei la care
s-a depus cererea, aceasta va putea transmite cererea de audiere la comisia in a carei raza de activitate se afla
localitatea unde domiciliaza persoanele propuse.
ART. 17
(1) Dupa efectuarea probatoriilor, comisia consemneaza intr-un proces-verbal de reconstituire a vechimii in munca,
semnat de catre toti membrii, concluzia in legatura cu fiecare din situatiile aratate la art. 14 (1), ce s-au cerut a fi
stabilite, cu indicarea perioadei si a unitatii unde s-a desfasurat munca, mentionindu-se inscrisurile prezentate, din
care a rezultat ca intre parti a existat un raport de munca si ca persoanele care au fost audiate au lucrat in aceeasi
perioada in unitate cu persoana care a solicitat reconstituirea.
(2) Impotriva procesului-verbal al comisiei, solicitantul sau unitatea unde lucreaza acesta se va putea adresa, cu
plingere, judecatoriei in a carei raza teritoriala functioneaza comisia, in termen de 15 zile de la comunicare, hotarirea
judecatoriei fiind definitiva.
(3) Perioada de vechime in munca si celelalte situatii reconstituite se vor inregistra in carnetul de munca pe baza
procesului-verbal al comisiei, ramas definitiv, sau a hotaririi judecatoresti.
ART. 18
DECRET nr. 92 / 16.04.1976 privind carnetul de munca – actualizat pana la 13.11.2008 – Pagina 4 din 5
Perioadele de indeplinire a obligatiilor militare, precum si vechimea in serviciu in cadrele militare permanente, se
dovedesc cu livretul militar sau cu actele eliberate de organele militare competente, ale caror conditii de valabilitate
vor fi stabilite de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, pe baza prevederilor art. 11, cu respectarea
normelor privind pastrarea secretului de stat si a celor care reglementeaza activitatea militara.
ART. 19
(1) In cazul in care arhivele au fost distruse ori din scriptele existente nu rezulta toate datele necesare, cererile
formulate de persoane interesate privind dovedirea activitatii in cadrele militare permanente, precum si indeplinirea
obligatiilor militare, se solutioneaza de comisii instituite in acest scop in cadrul Ministerului Apararii Nationale sau
Ministerului de Interne, dupa caz.
(2) Comisia de reconstituire a situatiilor prevazute la alin. (1) este compusa din trei membri, dintre care unul va fi
ofiter de justitie sau un alt ofiter cu pregatire juridica.
(3) Hotarirea comisiei de reconstituire poate fi contestata de solicitanti sau de minister, in termen de 15 zile de la
data comunicarii, la comisia superioara, constituita potrivit prevederilor alin. (2), la Ministerul Apararii Nationale sau la
Ministerul de Interne, dupa caz.
(4) Prevederile art. 16 si 17 din prezentul decret se aplica, in mod corespunzator, potrivit normelor metodologice
stabilite de Ministerul Apararii Nationale si Ministerului de Interne, cu avizul Ministerului Muncii, iar numirea membrilor
comisiilor se face prin ordinele ministrilor.
CAP. 3
Obligatiile unitatilor in legatura cu intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca
ART. 20
(1) Conducerile unitatilor raspund de intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca. Aceasta
activitate va fi desfasurata in cadrul compartimentului care are in sarcina evidenta personalului, de catre persoane cu
pregatire corespunzatoare, desemnate in acest scop de conducerea unitatii.
(2) Conducerile unitatilor au obligatia sa asigure organizarea corespunzatoare a arhivelor si compartimentelor de
lucru respective, in vederea satisfacerii operative a cererilor pentru eliberarea actelor privitoare la activitatea
desfasurata in cadrul raporturilor de munca.
(3) In vederea pastrarii carnetelor de munca in bune conditii, conducerea unitatii este obligata sa ia masuri pentru
organizarea in mod special a locului unde se pastreaza aceste carnete; locul trebuie sa indeplineasca conditiile
necesare pentru pastrarea lor indelungata si corespunzatoare.
(4) La incetarea raporturilor de munca ale persoanelor incadrate in munca se verifica, de catre seful
compartimentului care are in sarcina evidenta personalului din unitate sau, in unitatile care nu au un asemenea
compartiment, de catre persoana care indeplineste atributii de evidenta a personalului, valabilitatea tuturor
inregistrarilor facute in carnetul de munca din perioada cit aceasta s-a aflat in pastrarea unitatii. Persoana care a
efectuat verificarea va semna dupa ultima mentiune facuta in carnet, capitolul inchizindu-se apoi prin semnatura
conducatorului unitatii sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
ART. 21
(1) Conducerile ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, comitetele si birourile executive ale consiliilor
populare, conducerile centralelor industriale si ale celorlalte unitati asimilate, conducerile intreprinderilor si ale altor
unitati raspund de aplicarea intocmai a prevederilor prezentului decret.
(2) Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, precum si celelalte organe ierarhic superioare ale intreprinderilor si unitatilor, vor indruma si controla
activitatea de intocmire, pastrare si evidenta a carnetelor de munca si de intocmire a actelor pentru dovedirea
vechimii in munca si a altor situatii decurgind din executarea raporturilor de munca, potrivit dispozitiilor legale.
(3) Ministerul Muncii exercita indrumarea si controlul aplicarii dispozitiilor prezentului decret in toate unitatile
socialiste. Activitatea de indrumare si control se exercita si de catre directiile judetene pentru probleme de munca si
ocrotiri sociale si a municipiului Bucuresti.
(4) Sindicatele exercita, potrivit legii si statutului lor, controlul asupra respectarii dispozitiilor legale in legatura cu
dovedirea vechimii in munca si a altor situatii decurgind din executarea contractului de munca.
CAP. 4
Raspunderi si sanctiuni
ART. 22
(1) Persoanele care elibereaza acte pentru dovedirea vechimii in munca si a altor situatii decurgind din executarea
raporturilor de munca, cele care efectueaza inscrieri in carnetele de munca sau in fisele de pensii ori vizeaza acte in
vederea inscrierii datelor in aceste carnete, precum si cele care au obligatii de control in legatura cu aceste operatii,
DECRET nr. 92 / 16.04.1976 privind carnetul de munca – actualizat pana la 13.11.2008 – Pagina 5 din 5
raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, material, civil sau penal, in conditiile legii, pentru neindeplinirea sau
executarea defectuoasa a sarcinilor ce le revin.
(2) Titularul carnetului de munca sau orice alta persoana, in afara celor prevazute la alin. (1), care falsifica carnetul
de munca, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lor in orice mod, ori scriu in acestea date
privind atestarea unor fapte sau imprejurari care nu corespund realitatii, se pedepsesc in conformitate cu dispozitiile
Codului penal.
ART. 23
(1) Pierderea, degradarea ori distrugerea de catre titular a carnetului de munca constituie contraventie si se
sanctioneaza cu amenda de la 100 la 500 lei.
(2) De asemenea, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 1000 lei:
a) incheierea contractului de munca, in cazul persoanelor care au mai fost incadrate in munca, precum si
neintocmirea carnetului in termenul legal pentru cei care se incadreaza pentru prima data in munca;
b) degradarea, distrugerea ori pierderea carnetului de munca de catre persoana desemnata cu pastrarea in unitate
a acestui document;
c) neinregistrarea in carnetul de munca, fara motive temeinice, in termenul prevazut de lege, a schimbarilor
intervenite in situatia titularului carnetului, precum si neeliberarea carnetului la data incetarii raporturilor de munca.
(3) Constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor si solutionarea plingerilor in cazul contraventiilor prevazute la
acest articol se fac potrivit art. 12 alin. 5 si 6, art. 13, 14 si 15 din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 2494/1969
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul muncii si ocrotirilor sociale, cu modificarile ulterioare.
(4) ABROGAT
CAP. 5
Dispozitiile finale si tranzitorii
ART. 24
Cererile si plingerile prevazute la art. 8, 16 si 17 (2), precum si orice acte ce se intocmesc in legatura cu acestea,
sint scutite de taxa de timbru.
ART. 25
(1) Modelul carnetului de munca si al fisei de pensii, ce se intocmeste pe baza carnetului de munca, se stabilesc
de ministerul muncii, cu avizul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor si cu aprobarea Comisiei
guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de evidenta in unitatile socialiste. Metodologia de intocmire,
completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca se stabileste de Ministerul Muncii, cu avizul Consiliului
Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
(2) Confectionarea carnetului de munca, precum si distribuirea acestuia, se asigura prin grija Ministerului Muncii,
pe baza necesarului unitatilor, stabilit de ministere, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si al municipiului Bucuresti.
ART. 26
(1) Carnetele de munca intocmite, inscrierile facute in acestea, cit si dovezile privind activitatea in munca, pina la
data intrarii in vigoare a prezentului decret, sint valabile daca au fost intocmite cu respectarea dispozitiilor legale in
vigoare la data efectuarii lor.
(2) Prevederile prezentului decret se aplica si cererilor pentru reconstituirea vechimii in munca, precum si
plingerilor in curs de solutionare inregistrate inainte de data intrarii in vigoare a acestui decret.
ART. 27
Prezentul decret intra in vigoare la 3 luni de la data publicarii in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.
Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 90/1960 pentru modificarea Decretului nr. 256/1958 cu privire la carnetul
de munca, Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 90/1960 cu privire la carnetul de munca, aprobat prin
Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 224/1960, Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 508/1962 privind unele masuri
pentru completarea, pastrarea si controlul carnetelor de munca si art. 8 lit. d, e si f din Hotarirea Consiliului de Ministri
nr. 2494/1969, cu modificarile ulterioare, precum si orice dispozitii contrare prezentului decret.
-----------------------------