luni, 26 august 2013

Prestare de servicii in stat membru UE. Ce documente sunt necesare pentru salariati?

Analizam mai jos cazul unei societati din Romania care are ca obiect de activitate lucrari de constructie a cladirilor si un angajat care presteaza servicii in acest domeniu intr-un alt stat membru UE. Intre cele doua societati s-a incheiat un contract de prestari servicii si se intocmeste factura penru lucrarile respective. Vom vedea astfel ce docmente se vor intocmi pentru angajatul detasat si ce salariu de incadrare se va stabili. Solutia consultantului: Art. 18 alin. (1) din Codul muncii stabileste ca, in cazul in care persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in timp util, inainte de plecare, informatiile prevazute la art. 17 alin. (3), precum si informatii referitoare la: a) durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate; b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata; c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate; d) conditiile de clima; e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara; f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala; g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz. La alin. (2) al aceluiasi articol se prevede ca informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca. Prin urmare, angajatorul care dispune trimiterea temporara a propriului salariat sa presteze munca in strainatate, are obligatia informarii acestuia in conformitate cu dispozitiile legale anterior mentionate. Alaturi de informare, angajatorul incheie cu salariatul respectiv un act aditional la contractul individual de munca al acestuia din urma in care se vor stabili cel putin urmatoarele: durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate, moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata, prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate, in conformitate cu dispozitiile art. 18 alin. (1) din Codul muncii, republicat ( in practica actul aditional este numit Act aditional de detasare). Conform art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentului (CE) 883/2004, sub rezerva articolelor 12-16 persoana care desfasoara o activitate salariata sau independenta intr-un stat membru se supune legislatiei din statul membru respectiv. Astfel, regula este ca se vor datora contributii sociale in statul in care salariatii presteaza activitate cu exceptia situatiilor stabilite la art. 12-16 din regulament, in speta, in Franta. Salariatii pot ramane supusi legislatatiei de securitate sociala din Romania cu consecinta platii contributiilor sociale in aceste stat pe o perioada de 24 de luni daca sunt indeplinite conditiile impuse de Regulament. Pentru ca salariatul detasat in sensul art. 12 din Regulament sa ramana supus legislatiei de securitate sociala din statul membru din care este detasat, angajatorul trebuie sa obtina documentul portabil A1. Obtinerea documentului portabil A1 nu este obligatorie dar, in lipsa lui, societatea din Romania datoreaza contributiile sociale si in Franta. Conform prevederilor art. 2 din Codul muncii, dispozitiile acestui cod se aplica: a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania; b) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila; c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei; d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca; f) angajatorilor, persoane fizice si juridice; g) organizatiilor sindicale si patronale. Astfel cum putem observa, prevederile Codului muncii se aplica cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila. In consecinta, se aplica legistatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca daca aceasta este mai favorabila (un salariu minim mai mare). Pentru a primi asistenta medicala in Franta, anterior plecarii din Romania salariatul trebuie sa solicite de la casa teritoriala de asigurari de sanatate unde este asigurat documentul portabil S1.

Ce documente sunt necesare pentru intocmirea cererii de acordare a indemnizatiei de somaj?

Va prezentam, prin cele ce urmeaza, care sunt prevederile de actualitate aferente acordarii indemnizatiei de somaj. Iata care sunt documentele necesare pentru intocmirea cererii de acordare a indemnizatiei de somaj. - actul de identitate, in original; - actele de studii si de calificare, in original si in copie; - adeverinta medicala din care sa rezulte ca persoana este clinic sanatoasa sau apta de munca ori ca are eventuale restrictii medicale; - acte eliberate de organele financiare teritoriale, din care sa rezulte ca persoana nu realizeaza venituri sau ca realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare. In afara documentelor mentionate mai sus, care urmeaza sa fie prezentate de toate categoriile de solicitanti de indemnizatie de somaj, cererea pentru acordarea indemnizatiei de somaj va fi insotita, dupa caz, si de urmatoarele documente: A. In cazul persoanelor provenite din munca: a) carnetul de munca, in original si in copie, si/ sau adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, , precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002; b) copie de pe hotararea judecatoreasca definitiva prin care instanta competenta potrivit legii a dispus reintegrarea in munca, atunci cand reintegrarea nu mai este posibila la unitatea la care persoana a fost incadrata in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia; c) adeverinta de la unitatea care a preluat patrimoniul unitatii in care persoana a fost incadrata anterior, din care sa rezulte ca reincadrarea in munca nu mai este posibila din cauza desfiintarii postului; B. In cazul pensionarilor de invaliditate care isi redobandesc capacitatea de munca: a) carnetul de munca, in original si in copie, si/ sau adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 174/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare, precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002; b) decizia de revizuire medicala, in original si in copie, emisa de medicul expert al asigurarilor sociale, din care sa rezulte redobandirea capacitatii de munca; c) adeverinta de la ultima unitate sau unitatea care a preluat patrimoniul acesteia, dupa caz, din care sa rezulte ca reincadrarea in munca nu mai este posibila din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior; C. In cazul persoanelor ale caror raporturi de munca sau de serviciu au incetat in perioada de suspendare a acestora: a) carnetul de munca, in original si in copie, si/ sau adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 174/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare, precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002; b) act din care sa rezulte data incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca sau de serviciu; D. In cazul absolventilor institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale: a) actul de absolvire a formei respective de invatamant, in original si in copie; b) adeverinta eliberata de furnizorul de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, prin care se certifica data inregistrarii persoanei in evidentele proprii, in cazul in care persoana s-a inregistrat in vederea medierii pentru incadrare in munca la un furnizor de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, acreditat sau notificat conform legii; E. In cazul absolventilor scolilor speciale pentru persoane cu handicap, in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale: actul de absolvire a scolii speciale pentru persoane cu handicap, in original si in copie. Sursa: ANOFM

ANAF a transmis un nou comunicat privind formularul 307

Ca urmare a publicarii proiectului de ordin pentru aprobarea modelului si continutului formularului (307) "Declaratie privind sumele rezultate din ajustarea/corectia ajustarilor/regularizarea taxei pe valoarea adaugata", ANAF a emis si un comunicat prin care informeaza cu privire la noile modificari. Prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Aministrare Fiscala nr. 640/2012 a fost aprobat modelul si continutul formularului (307) "Declaratie privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adaugata". Prin modificarile aduse art. 1563 alin. (9) din Codul fiscal au fost extinse situatiile in care persoanele impozabile au obligatia de declarare a sumelor rezultate ca urmare a efectuarii de ajustari/corectie a ajustarilor/regularizari de taxa pe valoarea adaugata. Astfel, s-a prevazut obligatia depunerii formularului (307) si de catre persoanele impozabile care au solicitat anularea inregistrarii de TVA intrucat cifra de afaceri nu a depasit plafonul de scutire si care trebuie sa efectueze regularizarile prevazute la art. 134 alin. (5) din Codul fiscal sau sa ajusteze baza de impozitare conform prevederilor art. 138 din Codul fiscal, pentru operatiuni realizate inainte de anularea inregistrarii in scopuri de TVA. Pentru asigurarea suportului declarativ in situatiile nou reglementate este necesara adaptarea corespunzatoare a formularului (307), precum si a instructiunilor de completare ale acestuia. Sursa: ANAF

Noul Cod fiscal valabil de la 1 septembrie 2013

Va reamintim ca in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490/2.08.2013, a fost publicata Ordonanta Guvernului nr. 16/2013 prin care au fost aduse o serie de modificari si completari Codului Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. In acelasi timp, au fost modificate si Normele de aplicare a Codului fiscal prin HG nr. 613/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 528 din 22 august. Normele de aplicare au fost completate cu prevederile modificate si aplicabile de la 1 septembrie 2013. Prezentam astfel principalele modificari reglementate de actul normativ mentionat referitoare la cota redusa de taxa pe valoarea adaugata (TVA), operatiunile pentru care se aplica masurile de simplificare la TVA si accizarea altor categorii de produse, prevederi care se vor aplica incepand cu 1 septembrie 2013. 1. Se aplica cota redusa de TVA de 9% la livrarea de bunuri cum sunt: - toate sortimentele de paine, precum si urmatoarele specialitati de panificatie: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzelute si impletituri, care se incadreaza in grupa de produse de brutarie la codul CAEN/CPSA 1071; - faina alba de grau, faina semialba de grau, faina neagra de grau si faina de secara, care se incadreaza la codul CAEN/CPSA 1061; - triticum spelta, grau comun si meslin, care se incadreaza la codul NC 1001 99 00 si secara, care se incadreaza la codul NC 1002 90 00. 2. Se aplica masurile de simplificare (taxarea inversa) prevazute la art. 160 din Codul Fiscal si pentru urmatoarele operatiuni: - livrarea de energie electrica catre un comerciant persoana impozabila. Comerciantul persoana impozabila reprezinta persoana impozabila a carei activitate principala, in ceea ce priveste cumpararile de gaz, de energie electrica si de energie termica sau agent frigorific, o reprezinta revanzarea de astfel de produse si al carei consum propriu de astfel de produse este neglijabil. Pentru a aplica taxarea inversa, furnizorul de energie electrica trebuie sa obtina din partea cumparatorului dovada ca acesta este un comerciant persoana impozabila, respectiv: - licenta de furnizare a energiei electrice, eliberata de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei Electrice, care atesta calitatea de comerciant de energie electrica a cumparatorului; - declaratia pe propria raspundere din care sa rezulte ca activitatea sa principala, in ceea ce priveste cumpararile de energie electrica o reprezinta revanzarea acesteia si consumul sau propriu din energia electrica cumparata este neglijabil. - transferul de certificate verzi. Potrivit art. 2 lit. h) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de producere a energiei din surse regenerabile de energie, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, certificatul verde reprezinta titlul ce atesta producerea din surse regenerabile de energie a unei cantitati de energie electrica. Atentie! Prevederile referitoare la aplicarea taxarii inverse pentru livrarile de cereale si plante tehnice, livrarea de energie electrica si transferul de certificate verzi se aplica pana la 31 decembrie 2018 inclusiv. 3. Vor fi supuse accizelor extinzandu-se sfera produselor cu acciza nearmonizata urmatoarele categorii de bunuri: - bijuterii din aur si/sau platina cu codul NC 7113 19 00, cu exceptia verighetelor. Acciza este de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu pana la 14 K si de 2 euro/gram pentru cele de peste 14K. - confectii de blanuri naturale, cu codurile NC: 4303 10 10 si 4303 10 90. Acciza este intre 50 si 1.200 euro/bucata, in functie de costul de achizitie sau productie al blanurilor. - iahturi si alte nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agrement, cu codurile NC: 8903 91, 8903 92 si 8903 99, cu exceptia celor destinate utilizarii in sportul de performanta. Acciza este intre 500 euro/metru liniar pentru iahturile si navele care au lungimea egala sau mai mare de 8 metri si de 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100CP. - autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achizitionate intracomunitar noi sau rulate, cu codurile NC: 8703 23, 8703 24 si 8703 33, a caror capacitate cilindrica este mai mare sau egala cu 3.000 cm cubi. Acciza este de 1 euro/cm cub. - arme de vanatoare si arme de uz personal, altele decat cele de uz militar sau de uz sportiv, cu codurile NC: 9302 00 00, 9303, 9304 00 00. Acciza este intre 50 si 1.500 euro/bucata, in functie de costul de achizitie al armelor. - cartuse cu glont si alte tipuri de munitie pentru armele de vanatoare si armele de uz personal, cu codurile NC: 9306 21, 9306 29, 9306 30. Acciza este intre 0,1 si 0,4 euro/bucata. 4. Incepand cu 1 septembrie 2013, se va majora si acciza la alcoolul etilic de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur. Sursa: DGFP Valcea

ContaUtil: Plata impozitului retinut la sursa in luna precedenta

In ce priveste plata impozitului retinut la sursa in luna precedenta, va informam ca au aceasta obligatie platitorii de urmatoarele venituri: - din drepturi de prop. intelectuala; - din contracte/ conventii civile si de agent; - expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara; - obt. de o pers. fizica dintr-o asociere cu o pers. juridica - din premii si jocuri de noroc - obt. de nerezidenti - din alte surse C.F.: art. 52 alin. (3), art. 52^1 alin. (4), art. 77 alin. (6), art. 79 alin. (3), art. 116 alin.(5) Mai exact, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, platitorii de venit, persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, au indatorirea de a calcula, retine si vira impozitul retinut la sursa, reprezentand plati anticipate, pentru veniturile platite reprezentand: - drepturi de proprietate intelectuala; activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului Civil, precum si a contractelor de agent; activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara; asocierea unei persoane fizice cu o persoana juridica, platitoare pe venit microintreprindere. Trebuie mentionat ca nu se retine impozit in cazul veniturilor realizate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil obtinute de contribuabilii care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere si sunt inregistrati fiscal potrivit legislatiei in materie. Contribuabilii care obtin venituri din categoriile mentionate mai sus, datoreaza contributii sociale individuale, contributii care se calculeaza, retin, declara si vireaza de catre platitorii de venituri. Totodata, declararea impozitului de 10% sau de 16% si a contributiilor sociale individuale se face in formularul 112 "Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate", formular care se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanta. in acest caz, platitorul de venit trebuie sa detina un certificat calificat, eliberat in conditiile Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica. Platitorii de venit, persoane juridice sau alte entitati completeaza formularul 112, sectiunea C, conform instructiunilor prevazute in Ordinul comun al viceprim-ministrului, ministrului Finantelor Publice, ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si ministrului Sanatatii nr. 1.045/2.084/793/2012. Sursa: asistenta-contribuabili.ro

vineri, 23 august 2013

Contract de comision. Obligatii declarative

Sunt o persoana fizica care a incheiat un contract de comsion din vanzari cu o persoana juridica rezidenta a unui stat UE. Ce taxe si contributii datorez si ce obligatii declarative am? Pentru un contract cu o persoana nerezidenta trebuie respectate anumite conditii de inregistrare, aceasta se face in termen de 30 de zile din momentul incheierii contractului, se completeaza formularul „Declaratie de inregistrare a contractelor/documentelor care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei, initiale/aditionale (conexe), incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente“, cod MFP 14.13.01.40/n care se depune la organul fiscal competent, conform Ordinului nr. 1.400/2012. In cazul neinregistrarii contractului amenzile pot fi pana la 5.000 lei. In cazul desfasurarii de activitati economice pe teritoriul Romaniei persoanele nerezidente sunt obligate sa obtina un cod de identificare fiscala (CIF) conform art. 18 ?i 72 din Codul de procedura fiscala. Daca nerezidentul nu obtine CIF-ul, atunci cand platitorul de venit rezident care obligat sa depuna pe 28 februarie o declaratie cu toate platile efectuate care sunt subiect de impozit prin retinere la sursa conform art. 119 din Codul fiscal, acesta poate avea problem la depunerea declaratiei, drept urmare acesta are posibilitatea sa obtina un asemenea cod in numele nerezidentului. Pentru contractele incheiate de persoane romane rezidente, cu persoane juridice straine nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii. Venitul obtinut de catre persoana fizica romana se declara annual prin declaratia de venit global cu cota de impozit de 16%, conform contractului incheiat.

miercuri, 21 august 2013

Concediul paternal vs CCC

Intrebare: In baza carui articol se emite decizia de suspendare in cazul unei cereri de suspendare a contractului de munca, pentru perioada 19.08.2013-18.09.2013, pentru concediu paternal de o luna. Trebuie aceasta suspendare transmisa in Revisal? Raspuns: Perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale, se inscriu in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) conform art. 3 alin. (2) lit. h) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), cu modificarile si completerile ulterioare. Temeiul de drept pentru suspendarea contractului de munca din intiativa salariatului pentru concediu crestere copil in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani este art. 51 alin. (1) lit. a) din Codul muncii – Legea 53/2003. Decizia de suspendare a CIM pentru concediu crestere copil va fi inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal). A nu se confunda concediul pentru cresterea copilului cu concediul paternal. Potrivit art. 51 alin. (1) lit. c) din Codul muncii , concediul paternal suspenda contractul individual de munca la initiativa salariatului. Asadar, la initiativa salariatului, in situatia concediului paternal, in temeiul dispozitiilor art. 51 din Codul muncii, contractul individual de munca se suspenda. Tatal copilului nou-nascut, care participa efectiv la ingrijirea acestuia, indiferent daca copilul este nascut din casatorie, din afara casatoriei sau este adoptat are dreptul la concediu paternal cu durata de 5 zile lucratoare (Legea 210/1999 prind concediul paternal). Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului.

Incheierea contractului de munca la domiciliu

Intrebare: Cum trebuie procedat daca angajatul pana pe data de 31 august a prestat munca la sediul angajatorului, iar de la 01 septembrie va presta munca la domiciliul angajatului? Raspuns: In temeiul dispozitiilor art. 109 din Codul muncii, la data de 30 august va incheia cu angajatorul un contract de munca cu munca la domiciliu incepand cu data de 1 septembrie. La data de 31 august va inceta contractul de munca in vigoare.

Detasare. Angajator in insolventa

Intrebare: O societate a detasat la o alta societate 4 salariati. Drepturile salariale ale acestor salariati, conform deciziei de detasare si acordului inte cele doua societati, au fost platite de societatea care a solicitat detasarea. Insa, respectiva societate a intrat in insolventa, drepturile salariale ale lunii ianuarie fiind inscrise la masa credala. Conform art. 47 din Codul muncii , se pot plati aceste drepturi salariale restante, inscrise la masa credala, de catre societatea care a detasat, ca angajator care a dispus detasarea (art. 47 alin. 4). Se pot scoate de la masa credala aceste salarii restante, odata ce se platesc de angajatorul care a dispus detasarea? Care este procedura?) Raspuns: Codul muncii defineste detasarea la 45 stabilind ca este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. Conform art. 47 alin. (1) din Codul muncii, drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea iar, potrivit alin. (4), numai daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea. Pe durata detasarii, contractul individual de munca se suspenda in baza art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii. Suspendarea contractului individual de munca are ca efect, potrivit art. 49 alin. (2) din acelasi cod, suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator. Alin. (3) al aceluiasi articol prevede ca, pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne. Asadar, suspendarea are ca efect suspendarea prestarii muncii si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator. In perioada de suspendare, salariatul poate avea alte drepturi si obligatii daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne, cu exceptia obligatiei de a presta munca si de fi remunerat pentru munca prestata. In concluzie, angajatorul care l-a detasat pe salariat nu poate sa ii plateasca acestuia salariul pe durata detasarii, contractual individual de munca fiind suspendat. Conform art. 47 alin. (4) din Codul muncii, daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea. Asadar, angajatorul care dispune detasarea poate sa il plateasca pe salariatul detasat numai in situatia in care celalalt angajator nu isi indeplineste obligatia de plata. In aceasta situatie insa, angajatorul face o plata in numele celuilalt angajator intrucat nu are obligatia sa plateasca salariul cata vreme contractual individual de munca este suspendat. In aceste conditii, angajatorul la care salaiatii au fost detasati devine debitorul angajatorului care i-a detasat pe salariati. In vederea eliminarii din tabelul de creante, salariatii pot formula cerere la administratorul/lichidatorul judiciar. In acest caz, va formula cerere de inscriere la masa credala angajatorul care a platit salariatilor drepturile salariale.

drepturi delegat

Intrebare: Ce drepturi am daca sunt delegat intr-un alt punct de lucru? Eu am plecat cu autoturismul personal( Bucuresti- Constanta) si ei nu vor sa imi deconteze decat contravaloarea unui bilet de tren. In afara de decontarea primului drum, ma mai pot intoarce acasa cerand si de data aceasta decontarea drumului? Mentionez ca sunt plecat de acasa de 2 luni. Cineva mi-a zis ceva de dreptul de a te intoarce acasa o data la 2 sapt. Multumesc anticipat Raspuns: eu nu am gasit o reglementare care sa prevada obligatia de a accepta intoarcerea acasa da delegtului in timpul delegatiei, pt. interese personale, la un anumit interval de timp (oricare ar fi acela). cel mai important este ca poti refuza detasarea in continuare fiindca ai implinit cele 60 zile CALENDARISTICE pana la care angajatorul NU ARE nevoie de consimtamantul tau. dupa astea 60 zile , ARE ! :smile: - vezi art. 44 (1) din codul muncii. baza legala priv. obligatiile legate de delegarea salariatilor ar fi cam asta : A. codul muncii : ART. 42 (1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca. (2) Pe durata delegarii, respectiv a detaşarii, salariatul işi pastreaza functia şi toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca. ART. 43 Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. ART. 44 (1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia. (2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. B. hot. 1860/2006 : ART. 2 Pentru salariaţii din cadrul companiilor naţionale, societăţilor comerciale şi regiilor autonome la care drepturile salariale se acordă prin negociere, drepturile băneşti pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în cadrul localităţii, în interesul serviciului, se acordă în condiţiile prevăzute în contractele colective sau individuale de muncă. .......... ART. 16 Deplasarea cu autoturismul proprietate personală se poate face numai cu aprobarea prealabilă a ordonatorului de credite, atât pentru posesorul autoturismului, cât şi pentru persoanele din cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice care se deplasează împreună cu acesta. în acest caz, posesorul autoturismului va primi contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcurşi pe distanţa cea mai scurtă. ......... ART. 18 în cazul în care condiţiile de transport permit ca persoana aflată în delegare sau detaşare să se înapoieze zilnic în localitatea de domiciliu, după terminarea programului de lucru, din localitatea unde este trimisă în delegare sau detaşare, ordonatorul de credite poate aproba decontarea cheltuielilor zilnice de transport sau costul unui abonament de transport, dacă cheltuielile astfel efectuate sunt mai mici decât cele pentru plata indemnizaţiei zilnice de delegare sau de detaşare şi a cazării şi dacă prin aceasta nu se afectează bunul mers al activităţii la locul delegării sau detaşării. în această situaţie nu se acordă indemnizaţia zilnică de delegare sau de detaşare. .............. ART. 25 Nu se admit la decontare: a) taxele percepute suplimentar pentru bagajele personale; b) cheltuielile de transport ale persoanei care are asigurat, de către unitate, transportul gratuit în interesul serviciului; c) cheltuielile de transport pentru înapoiere, în cazul în care persoana, după terminarea delegării sau detaşării, a rămas să-şi efectueze concediul de odihnă sau datorită altor cauze de ordin personal; d) cheltuielile de transport, în cazul în care salariatul întrerupe timpul aferent delegării sau detaşării din cauza unor interese personale.

Calcul concediu medical cu luni anterioare in somaj tehnic

As dori si eu o lamurire cu privire la calculul unui concediu medical pentru un salariat care a avut perioade de somaj tehnic 75% conform art. 53 din Codul Muncii, cu plata tuturor contributiilor aferente atat salariatului cat si angajatorului , mai putin somaj. concret : CM boala obisnuita in perioada 01.07.2013 - 14.07.2013. Lunile anterioare : iunie 2013 : 19 zile lucrate = 1400 lei mai 2013 : 21 zile lucrate = 1400 lei aprilie 2013 : 22 zile lucrate = 1400 lei martie 2013 : 11 zile lucrate = 733 lei si 10 zile somaj tehnic 75% = 500 lei februarie 2013 : 20 zile lucrate = 1400 lei ianuaria 2013 : 21 zile lucrate = 1400 lei Se iau sau nu se iau in calcul zilele si suma aferenta perioadei de somaj tehnic din luna martie ? Daca da, imi puteti indica o baza legislativa in acest sens ? multumesc anticipat Raspuns: Cadrul legislativ: O.U.G. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in M.O. 1074/29.11.2005 si modificata prin Legea 391/2006 si O.U. 91/22.11.2006. Media zilnica a bazei de calcul privind indemnizatia de asigurari sociale de sanatate se determina ca raport intre suma veniturilor realizate in ultimele 6 luni, PE BAZA CARORA S-A ACHITAT CONTRIBUTIA PENTRU CONCEDII SI INDEMNIZATII, si numarul total de zile pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii in acesta perioada: Art.3: “Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute la art.2 alin (1) este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate DESTINATA SUPORTARII acestor indemnizatii, denumita in continuare PENTRU CONCEDII SI INDEMNIZATII.”; Art. 4 alin.(2): “Cota de contributie pentru concedii si indemnizatii, destinata exclusive finantarii cheltuielilor cu plata drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, ESTE DE 0,85% APLICATA LA FONDUL DE SALARII sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe venit ori asupra... si se achita la bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.”; Art.5: “ Incepand cu data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, cota de contributie prevazute la art.4 alin. (2) se datoreaza si se achita de catre: a). angajatori pentru asiguratii prevazuti la art. 1 alin.(1) lit. A si B; b). institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj pentru asiguratii prevazuti la art. 1. alin(1) lit. C; c). persoanele prevazute la art. 1 alin.(2). Art. 6 alin.(2): “ Persoanele juridice sau fizice prevazute la art.5 lit.a). au obligatia platii cotei de contributie pentru concedii si indemnizatii de 0,85%, aplicata la fondul de salarii REALIZAT, cu respectarea prevederilor legislatiei financiar-fiscale in materie. Prin fond de salarii realizat, in sensul prezentei ordonante de urgenta, se intelege TOTALITATEA SUMELOR utilizate de un angajator pentru plata DREPTURILOR SALARIALE SAU DE NATURA SALARIALA.” Art.10 alin.(1): “Baza de calcul a indemnizatiilor prevazute la art.2 se determina ca medie a VENITURILOR LUNARE din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii.”. Art. 53 din Legea nr. 53/2003-Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare:" Pe durata reducerii si/sau a intreruperii temporare a acitivitatii salariatii implicati in activitatea redusa sau intrerupta, care nu mai desfasoara activitate, beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat,..." Venitul brut al salariatului in luna martie 2013 este 1233 lei (733 lei zilele lucrate + 500 lei somajul tehnic) iar venitul net este 1030 lei [1233-(6+129+68)] . Venitul brut fiind baza de calcul pentru fondul de salarii.

Salariul functie de vechime

Salariul minim pe economie este unul fix indiferent de vechimea pe care o are salariatul? Precizez ca este vorba de o firma privata, iar salariatul nu are studii supsalariul minim garantat in plata se stabileste prin hotarare de guvern ! el nu are legatura cu vechimea in munca, ci cu politica economica si sociala a guvernului. sporul de vechime in munca nu este un drept izvorat din lege, ci se acorda in baza prevederilor din contractele individuale sau colective de munca. prin urmare, daca in contractul de munca este prevazuta o anumita perioada necesara pentru calcularea sporului de vechime, angajatul va beneficia de respectivul spor la salariu doar cand s-a acumulat acea perioada ! la marea majoritate a firmelor private, vechimea se considera a fi cuprinsa in salariul negociat. din pacate, limitele sporului de vechime si coeficientii cu care se indexau salariile in fct. de nivelul studiilor se gaseau, anii trecuti, in CCMNN 2007-2010 (ctr. colectiv de munca la nivel national), insa acesta a expirat in 2011 si nu a mai fost reinnoit, asa ca "firma" nu mai este obligata sa ajusteze (in +) salariul angajatului. in concluzie, salariul minim este un venit garantat in plata de guvern, obligatoriu ca prag minim de salarizare pt. toti angajatorii si care poate f bine sa nu reflecte nivelul muncii salariatului. acordarea unui salariu mai mare decat cel minim tine doar negocierea dintre platitor si beneficiar.erioare, este calificat.

Regimul contributiilor sociale in perioada concediului pentru cresterea copilului

Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si conditii. Persoanele fizice prevazute la art. 296^21 alin. 1) lit. a) - e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale; membrii intreprinderii familiale; persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice; persoanele care realizeaza venituri din profesii libere; persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se determina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla, in cazul in care beneficiaza de concedii si indemnizatii pentru cresterea copilului, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, trebuie sa-si indeplineasca obligatiile fiscale. In perioada in care contribuabilii mai sus mentionati beneficiaza de concedii si indemnizatii pentru cresterea copilului nu pot desfasura alte activitati supuse impozitului pe venit, iar in cazul in care desfasoara alte activitati, li se suspenda respectiva indemnizatie. Pentru aceste indemnizatii nu se datoreaza impozit pe venit si nici contributii sociale obligatorii. In acest context, contribuabilii care obtin astfel de indemnizatii au obligatia sa depuna la organul fiscal competent formularul 601 „Cerere de incetare a obligatiei de plata a contributiei de asigurari sociale”, deoarece inceteaza calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii, insotit de documente emise de institutiile platitoare. In cazul in care contribuabilii nu mai beneficiaza de indemnizatie, au obligatia depunerii in termen de 15 zile a formularului 600 „Declaratie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”, in vederea reasigurarii la sistemul public de pensii.

miercuri, 14 august 2013

Tichetele de masa se pot acorda cu exceptii?

Analizam mai jos cazul unei societati care are 5 angajati cu functie de conducere. Vom vedea in ce conditii se va face acordarea tichetelor de masa si daca se pot acorda tichete numai unora dintre salariati. Solutia consultantului: Regulile de stabilire a salariatilor care beneficiaza de tichete de masa si conditiile de acordare a acestora sunt prevazute in HG 5/1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, conform prevederilor art. 2 din actul normativ mai sus mentionat: Angajatorii, impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau cu reprezentantii salariatilor, dupa caz, vor stabili prin contractele colective de munca clauze privind acordarea alocatiei individuale de hrana sub forma tichetelor de masa, care sa prevada: a) numarul salariatilor din unitate care pot primi lunar tichete de masa, precum si valoarea nominala a tichetului de masa, in limita celei prevazute de lege, tinand seama de posibilitatile financiare proprii ale angajatorilor; b) numarul de zile lucratoare din luna pentru care se distribuie tichete de masa salariatilor; c) criteriile de selectie privind stabilirea salariatilor care primesc tichete de masa, tinand seama de conditiile concrete de lucru in care isi desfasoara activitatea unele categorii de salariati, de prioritatile socioprofesionale si de alte elemente specifice activitatii. In concluzie, potrivit prevederilor legale mentionate numarul salariatilor din unitate care pot primi lunar tichete de masa, numarul de zile lucratoare pentru care se acorda si criteriile de selectie privind stabilirea salariatilor care primesc aceste tichete de masa se stabilesc prin contractul colectiv de munca incheiat la nivelul unitatii, cu consultarea sindicatului reprezentativ sau a reprezentantilor salariatilor.

Tichete de masa. E obligatoriu un centralizator pentru distribuire?

Vom stabili mai jos ce obligatii are de implinit o societate care acorda salariatilor tichete de masa si daca aceasta trebuie sa intocmeasca un centralizator care sa fie ulterior semnat de catre salariati. Solutia consultantului: Tichetele de masa sunt reglementate de Legea 142/2998 si Normele metodologice de aplicare a Legii 142/2998 aprobate prin HG 5/1999 . Astfel, angajatorii care acorda tichete de masa salariatilor vor cuprinde in bugetele de venituri si cheltuieli aprobate potrivit legii, intr-o pozitie distincta de cheltuieli, denumita "Tichete de masa", sumele destinate acoperirii valorii nominale a tichetelor de masa, potrivit celor convenite cu organizatiile sindicale legal constituite sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor. Pentru institutiile publice tichetele de masa pot fi acordate in limita sumelor prevazute distinct cu aceasta destinatie in bugetele de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, fiecarui ordonator de credite, la articolul bugetar "Tichete de masa". Angajatorii distribuie salariatilor tichetele de masa, lunar, in ultima decada a fiecarei luni pentru luna urmatoare, cu respectarea stricta a prevederilor art. 5 alin.(2) din Legea nr. 142/1998. Angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi lucratoare din luna pentru care se efectueaza distribuirea si nu pot considera utilizat mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi lucrata din luna pentru care s-a efectuat distribuirea. Nu se considera zile lucrate perioadele in care salariatii: a) isi efectueaza concediul de odihna, potrivit Legii nr. 6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor si, respectiv, potrivit contractelor colective de munca; b) beneficiaza de zile libere platite, in cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit prevederilor Legii nr. 6/1992, precum si de zile festive si de sarbatoare legale, sau de alte zile libere acordate conform contractelor colective de munca; c) potrivit dispozitiilor legale, sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie zilnica sau lunara de delegare sau de detasare; d) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, sunt absenti de la locul de munca ori se afla in alte situatii stabilite de angajator impreuna cu organizatiile sindicale sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor. Angajatorii sunt obligati sa organizeze o evidenta proprie dupa urmatorul model: SITUATIA ANALITICA a tichetelor de masa distribuite salariatilor de catre angajatori in luna ...... anul ..... Denumirea angajatorului ..................... Adresa: localitatea ........., str. .......... nr. .... sectorul ......., judetul ........... Numarul de inmatriculare la oficiul registrului comertului ........... Codul fiscal .................................................. Numele si prenumele salariatului, beneficiar al tichetelor de masa Codul numeric personal Numarul de zile lucratoare stabilite potrivit art. 11 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 Numarul tichetelor de masa distribuite nominal Seria tichetelor de masa distribuite nominal (de la .... la ....) Semnatura salariatului Numarul de zile lucrate stabilit potrivit art. 11 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 TOTAL: x x Conducatorul unitatii, ............................ Conducatorul compartimentului financiar-contabilitate, Data aparitiei: 13 August 2013

marți, 13 august 2013

Cota de impozit de 85 la suta. Cand se aplica?

Analizam mai jos cazul unui director financiar care pleaca cu acordul partilor si care incheie un act aditional cu angajatorul prin care partile convin sa inceteze activitatea la o anumita data. Angajatorul este de acord ca, odata cu drepturile salariale ale ultimei luni lucrate, sa plateasca fostului director financiar o prima in suma de X RON. Vom vedea astfel daca in acest caz cota de impozit de 85% se aplica tuturor veniturilor obtinute de persoana in cauza in ultima luna de activitate (salariul pentru timpul lucrat + prima) sau daca se aplica niste cote diferite de impozit (16% pentru salariul timpul lucrat si 85% pentru prima). Solutia consultantului: In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 331 din data de 6 iunie 2013 a fost publicata OUG 55/2013 privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea unor acte normative. Conform art. II din acest act normativ, prin derogare de la prevederile art. 43 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cota de impozit pe venit este de 85% pentru veniturile reprezentand salarii/indemnizatii/sume compensatorii acordate, in conditiile legii, cu ocazia incetarii contractului de munca, raportului de serviciu sau mandatului, angajatilor cu functii de conducere sau persoanelor care sunt numite in calitate de membru in consilii de administratie si consilii de conducere. Astfel, cota de impozit este de 85% atunci cand sunt indeplinite cumulativ conditiile: 2.veniturile sunt acordate cu ocazia incetarii contractului de munca, raportului de serviciu sau mandatului; 3.veniturile sunt acordate angajatilor cu functii de conducere sau persoanelor care sunt numite in calitate de membru in consilii de administratie si consilii de conducere. Textul ordonantei nu specifica ca impozitarea cu 85% se aplica angajatilor din unitati bugetare. In aceste conditii, conform prevederilor OUG 55/2013, pentru angajatii cu functii de conducere sau persoane care sunt numite in calitate de membru in consilii de administratie si consilii de conducere, indiferent de entitatea unde isi desfasoara activtatea, cota de impozit pentru veniturile reprezentand salarii/indemnizatii/sume compensatorii acordate, in conditiile legii, cu ocazia incetarii contractului de munca, raportului de serviciu sau mandatului este de 85%. Daca persoana in cauza nu este o persoana numita in consiliul de administratie sau in consiliul de conducere dispozitiile OUG 55/2013 nu sunt aplicabile.

Cum poti beneficia de noi stimulente financiare ca angajator

Angajatorii care angajeaza tineri si care indeplinesc anumite conditii pot beneficia de noi stimulente financiare la incheierea contractelor cu acestia. In concret, statul acorda angajatorilor care, pe perioada vacantelor stabilite potrivit legii, incadreaza in munca elevi si studenti, un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare (500 lei), dupa cum informeaza Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Stimulentul se acorda la cererea angajatorului din bugetul asigurarilor pentru somaj, proportional cu timpul efectiv lucrat de catre elevii si studentii in cauza, pe perioada vacantei. Perioada maxima de acordare a stimulentului financiar este de 60 de zile lucratoare intr-un an calendaristic. Angajatorii incheie o conventie cu agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data angajarii elevilor si studentilor aflati in perioada vacantelor. Suma reprezentand stimulentul financiar se deduce de catre angajator din contributia de asigurari pentru somaj datorata de angajator, pe care acesta este obligat, conform legii, sa o vireze lunar in contul bugetului asigurarilor pentru somaj. Daca suma cuvenita reprezentand stimulentul financiar este mai mare, diferenta se plateste prin intermediul agentiei pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, din bugetul asigurarilor pentru somaj. Sursa: ANOFM Data aparitiei: 13 August 2013

"impozit pe venit cumulat"

Buna ziua, am rugamintea sa imi clarificati urmatoarele: - daca sunt salariat cu contract de munca pe perioada nelimitata, pot avea in acelasi timp si un contract de colaborare (2 ore sau 4 ore pe zi) cu alta societate? Si daca da, la sfarsitul anului trebuie sa depun la administratia fiscala o declaratie pe venit cumulat astfel incat ei sa calculeze un impozit suplimentar pe care sa trebuiasca sa il platesc (sau exista un minim de venit cumulat pana la care nu platesc)? - daca sunt pensionar si am un contract de colaborare cu o societate, aceeasi intrebare - la sfarsitul anului trebuie sa completez o declaratie de venit cumulat astfel incat sa mi se comunice un impozit suplimentar de plata (exista un minim pana la care nu platesc)? Va multumesc anticipat pentru raspuns cu stima catalina botnarencu Teodora Munteanu a raspuns la intrebare la 12 Aug. 2013 Da, daca sunteti salariat cu contract de munca pe perioada nelimitata, puteti avea in acelasi timp si un contract de colaborare (2 ore sau 4 ore pe zi) cu alta societate. Nu se va depune declaratia anuala de impozit pe venit, deoarece sunt venituri de natura salariala cu retinere la sursa. Acelasi raspuns si pentru pensionar.

"indemnizatie lider sindical"

buna ziua, am si eu o intrebare: care este modalitatea legala de a oferi indemnizatie liderului de sindicat, precum si persoanei care intocmeste diferite documente (respectiv contabilului). Cum se stabileste cuantumul acestei indemnizatii? (mentionez ca este vorba despre o indemnizatie care se doreste a fi achitata din fondurile sindicatului); va multumesc Teodora Munteanu a raspuns la intrebare la 12 Aug. 2013 Indemnizatia obtinuta de un lider sindicatse stabileste in baza Hotararii Adunarii Generale a membrilor de sindicat. Aveti in vederei Normele metodologice pct. 67 pentru aplicarea art. 55 alin.2 ale Codului fiscal. In opinia mea sunt asimilate veniturilor din salarii, asadar se retin toate contributiile CAS angajat- angajator , CASS angajat- angajator , Somaj angajat- angajator , impozit venit din salarii16%, Fond garantare creante salariale, Concedii si indemnizatii, Fond de risc si accidente.

Norme privind conditiile de angajare a unei persoane care va indeplini conditiile de pensionare in 5 ani

Prin cele ce urmeaza, vom stabili daca societatea poate incheia contract de munca pe durata nederminata cu o persoana care va indeplini conditiile de pensionare pentru limita de varsta in termen de 5 ani de la angajare. Solutia consultantului: Potrivit art. 12 din Codul muncii, contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata. Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege. Astfel, regula este ca incheierea contractului de munca se face pe durata nedeterminata si numai prin exceptie se pot incheia contracte de munca si pe durata determinata. Art. 83 din Codul munca enumera cazurile in care contractul individual de munca poate fi incheiat pentru o durata determinata si anume: a) inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva; b) cresterea si/sau modificarea temporara a structurii activitatii angajatorului; c) desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier; d) in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca; e) angajarea unei persoane care, in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta; f) ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale, patronale sau al organizatiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului; g) angajarea pensionarilor care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul; h) in alte cazuri prevazute expres de legi speciale ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte sau programe. Faptul ca in aceste situatii, expres prevazute de lege, contractul de munca poate fi incheiat si pe durata determinata nu exclude incheierea CIM pe durata nedeterminata. Data aparitiei: 12 August 2013

luni, 12 august 2013

Deducerea unor cheltuieli suportate de societate pentru salariat. Cum procedam?

Vom stabili mai jos cum clasificam, din punct de vedere al deductibilitatii, cheltuielile cu cazarea si transportul (deductibilitate limitata la 50%), aferente deplasarii unui salariat in interes de serviciu. Solutia consultantului: Conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal, cheltuielile sunt considerate deductibile daca sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sau daca sunt prevazute in alte reglementari in vigoare. Una din aceste reglementari este HG 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu modificarile ulterioare. La art. 2 din Hotarare se prevede ca pentru salariatii din cadrul societatilor comerciale la care drepturile salariale se acorda prin negociere, drepturile banesti pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii, in interesul serviciului, se acorda in conditiile prevazute in contractele colective sau individuale de munca. Cheltuielile cu transportul si cazarea suportate de societate pentru salariatii proprii trimisi in delegatie nu sunt limitate. Astfel, in ceea ce priveste cazarea, la art. 26 se prevede ca persoana trimisa in delegare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca si in care nu se poate inapoia la sfarsitul zilei de lucru are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor justificative, in structuri de primire turistice, pentru o camera cu pat individual sau, in cazul in care unitatea nu dispune de o astfel de camera, pentru o camera cu doua paturi, a caror clasificare este de maximum 3 stele sau flori. In cazul in care cazarea se face in unitati de confort care depaseste cele 3 stele se deconteaza numai 50% din tariful de cazare platit. Daca salariatul apeleaza la alte forme de cazare (la rude de ex.) acesta va primi 30 de lei pentru o noapte de cazare. Cheltuielile de transport sunt de asemenea recunoscute atunci cand sunt efectuate pentru salariatii trimisi in delegatie. Transportul se poate face, in functie si de distanta, cu trenul, cu avionul, cu masina societatii sau cu autoturismul personal. Atunci cand deplasarea se efectueaza cu masina societatii cheltuielile recunoscute sunt cele care se incadreaza in consumul legal stabilit, pe baza foii de parcurs si a cartii masinii. Daca deplasarea se face cu autoturismul proprietatea personala a salariatului, societatea va plati posesorului autoturismului contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcursi pe distanta cea mai scurta. Pentru ca societatea sa-si poata deduce cheltuielile cu transportul si cazarea salariatului este necesar ca acesta sa-si completeze Ordinul de deplasare cod 14-5-4, conform prevederilor OMEF 3512/2008 privind documentele financiar contabile, pe baza lui sa primeasca avansul spre decontare, iar la intoarcerea din delegatie sa justifice banii primiti si sa completeze ordinul cu informatiile privind durata deplasarii, destinatia, perioada, suma cheltuita pentru cazare etc. Ordinul de deplasare, semnat de persoanele din conducerea societatii reprezinta documentul justificativ potrivit caruia se pot inregistra in evidenta contabila sumele utilizate pentru cazare de salariat. Daca societatea utilizeaza autoturismul din dotare pentru activitati mixte si nu vrea sa completeze foile de parcurs deducand astfel numai 50% din cheltuielile legate de acesta (art. 21, alin. (4), lit. t) din Codul fiscal), cheltuielile cu cazarea nu sunt considerate ca „sunt aferente autovehiculului”. Ele sunt deductibile integral daca salariatul a fost trimis in delegatie pentru rezolvarea problemelor legate de activitatea societatii. Data aparitiei: 09 August 2013

Inspectia Muncii: Se modifica ReviSal printr-o noua versiune

Asa cum v-am informat saptamana trecuta, prin Ordinul 1681 din 30 iulie privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestarilor de servicii efectuate in domeniile de activitate ale Inspectiei Munci se modifica unele aspecte care tin de aplicarea tarifelor pentru servicii. In acelasi timp, Inspectia Muncii lucreaza si la o noua varianta de ReviSal, ca urmare a faptului ca ordinul amintit nu mai include si tarifele impuse inainte pentru recuperarea electronica a datelor din ReviSal. Inspectia Muncii afiseaza actualmente o versiune actualizata din 2011, insa noua varianta va include functia prin care utilizatorii vor putea recupera in mod gratuit baza de date, aceasta fiind poate cea mai importanta modificare in aceasta privinta. "Recuperarea bazei de date privind Registrul General de Evidenta a Salariatilor, denumit in continuare registru, in format propriu aplicatiei Revisal - aplicatie pusa la dispozitia utilizatorilor in mod gratuit de catre Inspectia Muncii pentru gestionarea registrului - va fi inclusa ca functionalitate disponibila angajatorilor, in versiunea urmatoare a aplicatiei Revisal. Prin urmare, nu a fost necesar ca, in Ordinul ministrului muncii nr. 1681/2013, sa fie prevazut un tarif pentru acest serviciu", citeaza AvocatNet.ro in urma unei solicitari. In ce priveste tarifele modificate recent de Ordinul din iulie 2013, va informam ca eliberarea de certificate cu informatii extrase din baza de date a Inspectiei Muncii cu registrele salariatilor transmise de angajatori costa 15 lei de persoana, comparativ cu 10 lei in normativul anterior. Pentru datele din registrul general de evidenta a salariatilor, furnizate pe hartie pentru refacerea continutului lor la angajator, companiile platesc: - 10 lei/pagina pentru datele angajatorului; - 10 lei/pagina pentru lista tuturor salariatilor - 10 lei/salariat sau fost salariat pentru detalii legate de salariat. Inainte de aplicarea ordinului, se platea o taxa de 50 lei/registru de cel mult 1 MB, in format electronic, la care se adauga suma de 10 lei pentru fiecare MB suplimentar. Nota: Tarifele nu se aplica pentru institutiile din subordinea Ministerului Muncii, instantele de judecata, organele de cercetare penala, organele de urmarire penala, organele fiscale, precum si oricare institutii scutite de taxe, tarife si comisioane. Inspectia Muncii poate, de asemenea, sa incheie protocoale de colaborare cu alte institutii, in urma carora sa furnizeze aceste servicii gratis. Ordinul publicat in Monitor nu mai include, asa cum am precizat deja, unele servicii precum participarea inspectorilor muncii la efectuarea determinarilor de noxe, care costa 40 lei/ora, sau servicii de analiza si eliberare de autorizatii pentru detinerea si depozitarea de materiale explozibile, care costau intre 60 si 360 de lei in functie de tipul documentului sau materialului vizat.

Salariata din alta tara: Dreptul la CCC in Romania

Conform art. 2 alin. (1) din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia pentru cresterea copiilor, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi: a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, precum si de o indemnizatie lunara; b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, precum si de o indemnizatie lunara. Asadar, conditia impusa de actul normativ pentru a beneficia de concediu si indemnizatie de cresterea copilului este realizarea de venituri impozabile. In speta, daca salariata a realizat timp de 12 luni anterioare nasterii copilului, venituri impozabile in Romania, va beneficia de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului. Pentru a putea solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului, salariata va trebui sa parcurga urmatoarele etape: I. Incetarea acordarii concediului de maternitate, dupa efectuarea concediului postnatal obligatoriu de cel putin 42 de zile in conditiile OUG 158/2005 coroborat cu OUG 96/2003, fapt care rezulta si din continutul adeverintei eliberate de angajator. In situatia in care este nascut un copil inainte ca pentru copilul anterior sa se fi terminat concediu crestere copil nu este obligatorie efectuarea concediului postnatal de minimum 42 de zile. II. Evaluarea generala a indeplinirii conditiei de 12 luni in ultimul an anterior nasterii copilului in care salariatul a realizat venituri impozabile, potrivit Codului fiscal. Evaluarea nu este o etapa obligatorie, reglementata legal, dar este utila pentru a putea indruma angajatul in vederea obtinerii dreptului. Angajatorul are obligatia sa elibereze salariatilor o adeverinta in care va complete numarul de zile lucrate, numarul de zile de concediu medical, numarul de zile de concediu de odihna, numarul de zile de concediu fara plata absente nemotivate, venitul net realizat pentru fiecare luna din cele 12 luni anterioare nasterii copilului. De asemenea, in adeverinta, angajatorul va mentiona perioada in care salariata a beneficiat de indemnizatie de maternitate, data la care se implinesc cele 42 de zile din concediul de lauzie, data de la care a aprobat concediul pentru cresterea copilului si, daca este cazul, perioada in care salariatul-salariata a beneficiat de indemnizatie pentru cresterea copilului. Adeverinta va fi redactata conform modelului stabilit in Anexa nr. 21 la Normele metodologice de aplicare a OUG 111/2010. In cazul veniturilor din salarii, veniturile care se iau in considerare pentru stabilirea nivelului indemnizatiei pentru cresterea copilului si pe care angajatorul are obligatia sa le mentioneze in adeverinta, reprezinta suma incasata de persoana indreptatita, rezultata dupa aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenta intre venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni si a deducerii personale acordate pentru luna respectiva si contributiile la fondurile de pensii facultative, precum si cotizatia sindicala platita in luna respectiva pentru veniturile din salarii, la locul unde se afla functia de baza. III. Depunerea cererii insotita de documentele justificative la primaria unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale pe raza careia salariatul isi are domiciliul sau resedinta.

Codul muncii: Modalitate de acordare concediu bugetari

Potrivit prevederilor art.23 alin. (1) din OG 10/2008 personalul contractual din sectorul bugetar are dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna si la alte concedii in conditiile legii. Durata minima a concediului de odihna este de 21 de zile lucratoare pe an. La determinarea indemnizatiei de concediu de odihna se vor lua in calcul, pe langa salariul de baza, si sporurile de care beneficiaza, potrivit legii. Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. In cazul in care, din motive justificate, personalul contractual din sectorul bugetar nu a putut efectua concediul de odihna la care avea dreptul intr-un an calendaristic, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul pana la sfarsitul anului urmator. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii raporturilor juridice de munca. Celelalte prevederi din HG 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare, raman in vigoare (alin.(6) al art.23). Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu. In consecinta, apreciem ca pot fi stabilite reglementari speciale derogatorii de la dreptul comun, dar acestea pot fi instituite doar prin norme de acelasi nivel. Asadar, apreciem ca prevederile cuprinse in HG 250/1992 sunt aplicabile atat timp cat acestea nu intra in contradictie cu prevederile legale instituite prin Codul muncii, republicat, act normativ de nivel superior. In acelasi sens, precizam ca prevederile HG 250/1992, republicata, cu modificarile ulterioare nu au fost modificate in mod corespunzator ulterior modificarilor aduse Codului muncii, acestea continand prevederile astfel cum au fost statuate initial prin Legea 53/2003 - Codul muncii (a se vedea in acest sens, prevederile initiale ale art. 143 alin. (5) din Codul muncii conform carora „In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt”, precum si cele ale art. 145 alin.(2) conform carora ”Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a veniturilor din luna/lunile in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu”). Totodata, consideram ca sintagma cuprinsa in cadrul alin. (1) al art. 23 din OG 10/2008 „in conditiile legii” face trimitere la prevederile Codului muncii, republicat. In concluzie, fata de cele mentionate anterior apreciem ca atat fractiunea de concediu de odihna neintrerupta, cat si modalitatea de calcul a indemnizatiei de concediu de odihna trebuie acordate, respectiv calculate in conformitate cu prevederile Codului muncii, republicat.

miercuri, 7 august 2013

Tichete de vacanta. Ce impozit si contributii sociale se aplica?

Vom analiza mai jos in ce masura, in cazul tichetelor de vacanta, se vor retine toate contributiile atat la angajator, cat si la angajat, precum si impozitul pe venituri din salarii si daca sunt acestea considerate avantaje in natura. Solutia consultantului: In ceea ce priveste impozitul pe venit, veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din: - valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii; Astfel cum este prevazut la punctul 109 indice 1 din aceleasi norme valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite. Asadar, contravaloarea tichetelor cadou se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite. In ceea ce priveste contributiile sociale, potrivit art 296 indice 15 lit o) din Codul fiscal tichetele de vacanta acordate potrivit legii, nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii. Astfel, tichetele de vacanta nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale obligatorii daca sunt acordate potrivit legii. Actele normative care reglementeaza acordarea tichetelor de vacanta sunt OUG 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta si HG 215/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea tichetelor de vacanta. In consecinta, daca tichetele de vacanta sunt acordate in conformitate cu aceste acte normative sunt scutite de la plata contributiilor sociale. Data aparitiei: 07 August 2013

Ce categorii de pensionari pot face cumulul pensiei cu alte venituri?

In randurile urmatoare, va prezentam categoriile de pensionari care pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie. Mentionam, totodata, ca aceste categorii de pensionari sunt prevazute la art. 118 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv: - pensionarii pentru limita de varsta; - nevazatorii; - pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III de invaliditate pentru jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv; - copiii, pensionari de urmas; - sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din activitati profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, daca acestea nu depasesc 35% din castigul salarial mediu brut. In cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care statul ori o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic sau majoritar, pensia neta poate fi cumulata cu veniturile salariale sau asimilate salariilor realizate in exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat (art. 17 alin. (1) din Legea 329/2009). Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei. Asadar, in anul 2013, in sectorul public in cadrul autoritatilor mentionate la art. 17 alin. (1) din Legea 329/2009, cumulul pensiei cu veniturile salariale este permis doar pensionarilor ce au pensie neta mai mica sau egala cu suma de 2.223 lei, reprezentand salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru 2013. In sectorul privat nu pot cumula pensia cu veniturile salariale sau cu alte venituri pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul veniturilor: - pensionarii anticipat; - pensionarii anticipat partial; - pensionarii invalizi de gradul I si II; Pensionarii invalizi de gradul III pot cumula pensia cu veniturile salariale doar daca sunt incadrati cu jumatate de norma. Data aparitiei: 07 August 2013

Cand se poate suspenda plata pensiei?

In ce priveste posibilitatea de a suspenda plata pensiei, mentionam mai jos care sunt conditiile care respecta legislatia actuala. Astfel, plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cauze: - pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care Romania a incheiat conventie de reciprocitate in domeniul asigurarilor sociale, daca, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plateste de catre celalalt stat; - pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale ori pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul I sau II se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea 263/2010 (desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv soldatii si gradatii voluntari; functionarii publici; cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale; persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management; membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale; persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice; persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora; alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale). - pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmas invalid nu se prezinta la revizuirea medicala obligatorie sau la convocarea Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, a centrelor regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca sau a comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii; - pensionarul de invaliditate nu mai urmeaza programele recuperatorii, intocmite de medicul expert al asigurarilor sociale; - pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul III depaseste jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv; - pensionarul urmas a implinit varsta de 16 ani si nu face dovada continuarii studiilor; - sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, realizeaza venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, daca acestea sunt mai mari de 35% din castigul salarial mediu brut; - sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, s-a recasatorit; - sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, opteaza pentru o alta pensie, potrivit legii, din acelasi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurari sociale, neintegrat sistemului public de pensii; - pensionarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul. In situatia copilului, beneficiar al unei pensii de urmas care nu face dovada continuarii studiilor, plata pensiei se suspenda incepand cu data de 1 octombrie a anului in curs. Suspendarea platii pensiei se poate face si la cererea pensionarului, situatie in care suspendarea platii se face incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata cererea. Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care copilul beneficiar al pensiei de urmas a implinit varsta de 16 ani, in cazul in care acesta nu face dovada continuarii studiilor intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii. in situatia copiilor urmasi aflati in continuare de studii intre 16-26 de ani, plata pensiei de urmas se suspenda incepand cu data de 1 octombrie a anului in curs, daca nu fac dovada continuarii studiilor intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii. Dovada continuarii studiilor se prezinta casei teritoriale/sectoriale de pensii in termen de 10 zile de la data inceperii anului scolar/universitar. Reluarea in plata a pensiei de urmas suspendate se face potrivit prevederilor art. 115 lit. c) din lege, cu respectarea termenului general de prescriptie, iar in cazurile prevazute la alin. (1), drepturile se achita de la data suspendarii. Data aparitiei: 07 August 2013

Ce scadere a inregistrat salariul mediu net in vara aceasta

Daca pe multe alte planuri cresterile economice au continuat, nu acelasi lucru se poate spune si despre salariul mediu net care a "reusit" sa inregistreze o scadere la inceputul acestei veri. Astfel, in iunie 2013, salariul mediu brut a inregistrat o scadere de 0,3% pana la un cuantum de 2.219 lei, comparativ cu luna mai, in timp ce valoarea neta a fost de 1.606 lei, cele mai mari castiguri fiind consemnate in extractia petrolului brut si a gazelor naturale, arata datele Institutului National de Statistica /INS/, publicate marti. In luna iunie 2013, castigul salarial mediu nominal net a fost de 1.606 lei, in scadere fata de luna precedenta cu cinci lei (-0,3%), iar valorile cele mai mari s-au inregistrat in extractia petrolului brut si a gazelor naturale (4.049 lei). La polul opus s-a situat castigul salarial mediul net din domeniul hoteluri si restaurante (880 lei). Potrivit INS, in principal, cresterile castigului salarial mediu net din iunie, fata de luna mai 2013, in sectorul economic, s-au datorat acordarii de prime ocazionale (inclusiv prime pentru performanta), sume din profitul net si din alte fonduri (inclusiv tichete de masa), dar si realizarilor de productii/incasarilor mai mari (functie de contracte). De asemenea, cresterile castigului salarial mediu net se datoreaza si disponibilizarilor de salariati cu castiguri salariale mici, in unele activitati economice. S-au inregistrat insa si cresteri ale salariului mediu net in urmatoarele domenii: fabricarea bauturilor (+14%), fabricarea produselor din tutun (+12,3%), fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice, fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului, tiparirea si reproducerea pe suporturi a inregistrarilor, telecomunicatii, activitati de editare, fabricarea produselor textile (intre +6% si +7,5%). Sursa: Agerpres Data aparitiei: 06 August 2013

Iata care sunt noile tarife percepute de Inspectia Muncii

In Monitorul Oficial nr. 491 Ordinul 1.681 din 30 iulie 2013 a fost publicat Ordinul 1.681 din 30 iulie 2013 privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestarilor de servicii efectuate in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii. Ordinul stabileste astfel ca se va percepe un tarif de 50 lei pentru eliberarea de certificate, adeverinte sau duplicate de adeverinte din arhivele inspectoratelor teritoriale de munca, in prezent taxa fiind cu 10 lei mai mare. Eliberarea de certificate cu informatii extrase din baza de date a Inspectiei Muncii cu registrele salariatilor transmise de angajatori costa 15 lei de persoana, comparativ cu 10 lei in normativul anterior. In ce priveste datele din registrul general de evidenta a salariatilor, furnizate pe hartie pentru refacerea continutului lor la angajator, companiile platesc: 10 lei/pagina pentru datele angajatorului, 10 lei/pagina pentru lista tuturor salariatilor si 10 lei/salariat sau fost salariat pentru detalii legate de salariat. Anterior, tariful era de 50 lei/registru de cel mult 1 MB, in format electronic, plus 10 lei pentru fiecare MB suplimentar. Tarifele nu se aplica pentru institutiile din subordinea Ministerului Muncii, instantele de judecata, organele de cercetare penala, organele de urmarire penala, organele fiscale, precum si oricare institutii scutite de taxe, tarife si comisioane. Inspectia Muncii poate, de asemenea, sa incheie protocoale de colaborare cu alte institutii, in urma carora sa furnizeze aceste servicii gratis. Noul normativ nu mentioneaza, insa, o serie de servicii incluse in normativul anterior, cum ar fi participarea inspectorilor muncii la efectuarea determinarilor de noxe, care costa 40 lei/ora, sau servicii de analiza si eliberare de autorizatii pentru detinerea si depozitarea de materiale explozibile, care costau intre 60 si 360 de lei in functie de tipul documentului sau materialului vizat. Sursa: costelgilca.ro Data aparitiei: 06 August 2013

Invaliditatea salariatului. Cum facem incetarea contractului in ReviSal?

Vom analiza mai jos cazul unui salariat care urmeaza sa se pensioneze pe caz de boala. Salariatul a primit decizia medicala privind pierderea totala a capacitatii de munca, de la casa de pensii, cu data de 26.07.2013, si doreste incetarea contractului incepand cu data de 01.08.2013. Nefiind vorba de decizia de pensionare, vom stabili care este temeiul incetarii contractului de munca si cu ce data se va face aceasta. De asemenea, vom stabili in cat timp trebuie transmis ReviSalul, precum si daca societatea trebuie sa il pastreze pe salariat pe stat in concediu fara plata pana cand soseste decizia de pensionare. Solutia consultantului: Nu exista o prevedere legala care sa reglementeze asupra raporturilor de munca dintre angajator si salariat in perioada cuprinsa intre data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca si data comunicarii deciziei de pensionare. In baza art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, contractul individual de munca existent inceteaza de drept la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate. Decizia de pensie la care face referire art. 56 alin. (1) lit. d) nu este decizia medicala asupra capacitatii de munca emisa de medicul expert al asigurarilor sociale ci decizia casei teritoriale de pensii. In consecinta, contractul individual de munca inceteaza de drept la data comunicarii deciziei de pensie emisa de casa teritoriala de pensii si nu la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca. In perioada dintre data emiterii deciziei medicului expert al asigurarilor sociale si data comunicarii deciziei de pensionare de catre casa de pensii, salariatul invalid de gradul I sau II nu mai poate presta activitate si nu exista nici temei pentru incetarea contractului individual de munca, acesta incetand, cum am aratat, la data comunicarii deciziei de pensie. Dupa emiterea deciziei medicale asupra capacitatii de munca, salariatul poate solicita incetarea contractului individual de munca prin acordul partilor. Conform art. 104 alin. (3) lit. a) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in functie de elementele specifice fiecarei categorii de pensie, pensiile se acorda si de la o alta data, dupa cum urmeaza: a) de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca sau, dupa caz, de la data incetarii calitatii de asigurat, cu exceptia asiguratilor prevazuti la art. 6 alin. (2), daca cererea a fost inregistrata in termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca, in situatia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat; Astfel, daca salariatul soclita incetarea contractului el va primi pensia de la data incetarii, aceasta data reprezentand data incetarii calitatii de asigurat, daca formuleaza cererea in termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca. Daca salariatul formuleaza cerere de concediu fara plata pana la data comunicarii deciziei de pensie, cel mai probabil casa de pensii nu va pune in plata pensia. In consecinta, daca contractul individual de munca inceteaza prin acordul partilor, data incetarii este data stabilita de parti iar inregistrarea in registrul general de evidenta a salariatilor va fi efectuata chiar la data incetarii contractului. Data aparitiei: 06 August 2013

Sanctionarea disciplinara a angajatului cu reducerea salariului de baza. Incheiem act aditional?

In randurile urmatoare, vom stabili daca este necesara incheierea unui act aditional la CIM pentru a se opera in REVISAL reducerea salariala corespunzatoare sau daca este suficienta decizia de sanctionare. Potrivit dispozitiilor HG 5002011, orice modificare a salariului trebuie anuntata, iar modificarea salariului (in timpul executarii contractului) impune incheierea unui act aditional, cu exceptia situatiei in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege. Modificarea salariului de baza poate interveni insa si prin actul unilateral al angajatorului cu titlu de sanctiune disciplinara, aplicarea sanctiunilor disciplinare fiind o prerogativa a angajatorului iar acordul salariatului nemaifiind necesar. Intrucat salariul de baza constituie element al REVISAL, sunt angajati ITM care apreciaza ca se vor inregistra inclusiv modificarile acestuia ca urmare a sanctiunii disciplinare dispuse de angajator si ca este necesar act aditional. Parerile insa nu sunt unitare si se pare ca ITM-urile aplica dispozitiile legale in functie de interpretarea data la nivel local. Solutia consultantului: In conformitate cu dispozitiile art. 248 alin. (1) din Codul muncii una dintre sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara este reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%. Procentul cuprins intre 5-10% se aplica la salariu de baza inscris in contractul individual de munca si in registrul general de evidenta a salariatilor. Inregistrarea in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) a reducerii salariului de baza ca sanctiune disciplinara nu este prevazuta expres de HG 500/2011. Apreciem, insa, ca aceasta trebuie inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor(Revisal) intrucat vizeaza modificarea unui element al registrului de evidenta a salariatilor (Revisal). Astfel, consideram ca reducerea salariului de baza ca sanctiune disciplinara se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) in baza deciziei de sanctionare disciplinara. Modificarea contractului individual de munca este reglementata de art. 41-48 din Codul muncii republicat, si implica obligatoriu acordul salariatului. Conform dispozitiilor art. 41 alin. (3) lit. e) din Codul muncii: modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre elementele: (...) e) salariul. Potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Codul muncii, anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice. Potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (5) din Codul muncii, Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege. In cazul in care salariatul este de acord cu diminuarea salariului incheiati un act aditional la contractul individual de munca. Data aparitiei: 06 Iunie 2013

marți, 6 august 2013

Un nou formular fiscal, aprobat de ANAF. Pentru ce va fi utilizat?

5 August 2013 Roxana Neagu Fisiere atasate: Formular 630 - proiect Situatie calcul CASS (anexa formular 630) - proiect Un nou formular fiscal, cu numarul de identificare 630, a fost aprobat vineri, printr-un ordin publicat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Formularul completeaza lista celor peste 300 de declaratii, decizii, certificate sau notificari utilizate in prezent de autoritatile fiscale in relatia cu contribuabilii. Fiscul a publicat vineri in Monitorul Oficial nr. 485, Ordinul nr. 938/2013, prin care se aproba formularul 630 – Decizie de impunere anuala pentru stabilirea contributiei de asigurari sociale de sanatate. Formularul este insotit si de o anexa care prezinta o Situatie privind stabilirea contributiei lunare de asigurari sociale de sanatate. Noua decizie de impunere aprobata de Fisc va fi utilizata de autoritatile fiscale atat pentru stabilirea CASS de plata in cazul anumitor persoane fizice, cat si pentru regularizarea anuala a sumelor datorate cu titlu de plati anticipate de catre alta categorie de contribuabili. Formularul 630 ca decizie de impunere a CASS de plata Formularul 630 va fi utilizat, ca decizie de impunere anuala a CASS de plata pentru persoanele fizice prevazute la Titlul IX^2, Capitolul III din Codul fiscal Concret, este vorba despre acei contribuabili care realizeaza venituri din: cedarea folosintei bunurilor; investitii; premii si castiguri din jocuri de noroc; operatiuni de fiducie; alte surse (cum ar fi primele de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, castigurile primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare, onorariile din activitatea de arbitraj comercial, veniturile obtinute din valorificarea prin centrele de colectarea deseurilor de metal, hartie, sticla si altele asemenea, etc. Potrivit reglementarilor fiscale, acesti contribuabili datoreaza CASS in cota de 5,5%, suma de plata fiind stabilita de organele fiscale prin decizia de impunere anuala (formularul 630 tocmai aprobat). Banii pe care acesti contribuabili trebuie sa ii dea la stat ca CASS sunt stabiliti pe baza informatiilor din: declaratia privind venitul realizat, pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, transferuri de titluri de valoare (altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise) si operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen; declaratia de impunere trimestriala, pentru veniturile din tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise; declaratia privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit; evidenta fiscala, pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, in cazul in care venitul net se stabileste prin deducerea cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. ”Sumele reprezentand obligatiile anuale de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate stabilite prin decizia de impunere anuala se achita in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei”, se mai precizeaza in Codul fiscal. Atentie! Formularul 630 se foloseste pentru stabilirea CASS incepand cu anul fiscal 2012. Cand va fi utilizat noul formular pentru regularizarea anuala a CASS? Asa cum precizam anterior, decizia de impunere 630 va fi utilizata si pentru regularizarea sumelor platite anticipat ca CASS. Aceasta intrebuintare este valabila pentru urmatoarele categorii de contribuabili: intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale; membrii intreprinderii familiale; persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice; persoanele care realizeaza venituri din profesii libere; persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se determina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla. persoanele care realizeaza venituri din: cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem iriga, cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea. Va reamintim ca acesti contribuabili datoreaza la stat o contributie la sanatate de 5,5% din (in functie de caz): Venitul net anual realizat exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale (diferenta dintre totalul veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale) sau Valoarea anuala a normei de venit, raportata la cele 12 luni ale anului, ce nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia. Plata contributiilor la sanatate se efectueaza anticipat, in cursul anului, cu regularizarea sumelor datorate anual. Astfel, in baza declaratiei de venit estimat (Formular 220) sau a declaratiei de venit realizat (Formular 200), organul fiscal emite decizia de impunere pentru plati anticipate in care stabileste contributia de asigurari sociale de sanatate datorata anticipat si termenele de plata. Plata se efectueaza trimestrial, in 4 rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Dupa incheierea anului fiscal, in baza declaratiei privind venitul realizat depusa de contribuabili (Formular 200), organul fiscal stabileste obligatiile anuale de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate prin decizia de impunere anuala (viitorul formular 630) regularizand sumele datorate cu titlu de plati anticipate. Plata contributiei de asigurari sociale de sanatate stabilita prin decizia de impunere anuala se efectueaza in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei, iar sumele achitate in plus se compenseaza sau se restituie, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala. Atentie! In cazul celor care nu depun declaratie privind venitul realizat (de ex. persoanele impuse la norma de venit), contributiile de asigurari sociale platite trimestrial reprezinta plata finala in contul contributiei anuale datorate. Comunicarea formularului 630 – reguli importante Avand in vedere ca sume de plata stabilite de ANAF prin formularul 630 trebuie achitate de contribuabili in maxim 60 de zile de la comunicare, este important sa stiti care sunt normele legale in ceea ce priveste transmiterea unui act administrativ fiscal, mai ales ca, daca nu este comunicat corespunzator, actul emis de Fisc poate sa nu aiba nicio valoare juridica. Art. 44 din Codul de procedura fiscala stabileste ca actul administrativ fiscal se comunica prin remiterea acestuia contribuabilului/imputernicitului, daca se asigura primirea sub semnatura a actului administrativ fiscal sau prin posta, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Actul administrativ fiscal poate fi comunicat si prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanta, daca se asigura transmiterea textului actului administrativ fiscal si confirmarea primirii acestuia si daca respectivul contribuabi a solicitat expres acest lucru. In cazul in care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibila prin modalitatile prevazute mai sus aceasta se realizeaza prin publicitate. Comunicarea prin publicitate se face prin afisarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent si pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, a unui anunt in care se mentioneaza ca a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. In cazul actelor administrative emise de organele fiscale ale autoritatilor administratiei publice locale, afisarea se face, concomitent, la sediul acestora si pe pagina de internet a autoritatii administratiei publice locale respective. In lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului judetean. In toate cazurile, actul administrativ fiscal se considera comunicat in termen de 15 zile de la data afisarii anuntului. Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul in care este comunicat contribuabilului sau la o data ulterioara mentionata in actul administrativ comunicat. Daca nu a fost comunicat potrivit regulilor mentionate, actul administrativ fiscal nu este opozabil contribuabilului si nu produce niciun efect juridic.

De acum veti plati mai mult pentru documentele furnizate de Inspectia Muncii. Noi tarife au fost publicate

6 August 2013 Elena Voinea Angajatorii si angajatii vor plati mai mult decat pana in prezent, pentru eliberarea de certificate sau adeverinte de la Inspectia Muncii, precizeaza un act normativ, aplicabil de luni, care modifica tarifele actuale. Potrivit reglementarilor in vigoare, Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, efectueaza prestari de servicii in domeniul relatiilor de munca la cererea persoanelor fizice, juridice, persoanelor fizice autorizate si a altor entitati constituite in conditiile legii. Adica, Inspectia Muncii elibereaza, contra cost, certificate, adeverinte sau alte documente, in urma solicitarilor venite din partea angajatorilor si angajatilor. Taxele aplicate de Inspectia Muncii pentru serviciile prestate erau cuprinse in Normativul cu tarifele pentru plata prestatiilor de servicii in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 1.323/2009. Documentul a fost modificat prin Ordinul Ministerul Muncii nr. 363/2010, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 333, din 19 mai 2010. La acea data nu au fost schimbate tarifele pentru documentele eliberate de Inspectia Muncii, insa au fost eliminate anumite servicii taxate de Inspectia Muncii, dintre care amintim analiza documentatiei şi expertizarea unitatilor in vederea eliberarii autorizatiei de detinere a materialelor explozive, expertiza si analiza documentatiei pentru acordarea vizei anuale a autorizatiei de detinere materii explozive. Ministerul Muncii a emis un nou ordin, care a intrat in vigoare luni 5 august 2013, prin care a modificat taxele aplicate pentru eliberarea de documente de la Inspectia Muncii. Este vorba despre Ordinul ministrului Muncii nr. 1681/2013 privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestarilor de servicii efectuate in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 491, din 5 august 2013, care abroga vechiul normativ referitor la tarifele percepute de Inspectia Muncii. Cat costa eliberarea de documente de la Inspectia Muncii? Potrivit noului act normativ, angajatorii sau angajatii care vor solicita documente sau furnizarea de informatii din Registrul general de evidenta a salariatilor (REVISAL) vor plati mai mult decat pana in prezent. Mai exact, pentru eliberarea de certificate/adeverinte/duplicate de adeverinte in baza documentelor existente in arhivele inspectoratelor teritoriale de munca (ITM), solicitantii vor plati un tarif de 50 lei/document, cu 10 lei mai mult decat pana pana acum. De asemenea, pentru eliberarea de certificate cu informatii extrase din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii cu registrele generale de evidenta a salariatilor transmise de angajatori taxa aplicata este de 15 lei/persoana. Anterior intrarii in vigoare a noilor reglementari, tariful practicat de Inspectia Muncii pentru astfel de servicii era de 10 lei/persoana. Sumele de bani, reprezentand tarifele aplicate pentru eliberarea de documente, se vireaza in contul de trezorerie sau la casieria inspectoratului teritorial de munca care efectueaza prestarea serviciului, mentioneaza actul normativ, care mai prevede ca Inspectia Muncii presteaza servicii la cererea angajatorilor si angajatilor numai dupa confirmarea achitarii tarifelor. In acelasi timp, noile reglementari stabilesc ca nu se percep tarife pentru prestarea de servicii catre: institutiile care functioneaza in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii; instantele de judecata, organele de cercetare penala, organele de urmarire penala, organele fiscale, precum si oricare alte institutii pentru care actele normative prevad scutirea de taxe, tarife si comisioane; institutiile cu care Inspectia Muncii a incheiat protocoale de colaborare privind efectuarea de prestari de servicii cu titlu gratuit, necesare realizarii atributiilor acestora, potrivit legii. Ce tarife se aplica pentru furnizarea datelor din REVISAL? Angajatorii care pierd datele din Revisal au posibilitatea, incepand cu 7 iunie 2013, sa le recupereze de la inspectoratele teritoriale de munca unde se afla in evidenta, dupa cum a anuntat, in iunie, Inspectia Muncii. Acest serviciu, la fel ca si cele de eliberare a documentelor, este oferit contra cost. Noul act normativ prevede doar taxele aplicabile pentru furnizarea datelor din REVISAL prin eliberarea unor extrase pe suport hartie din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii, dupa cum urmeaza: date angajator: 10 lei/pagina; lista tuturor salariatilor: 10 lei/pagina; detalii salariat: 10 lei/salariat sau fost salariat. Totusi, ordinul aplicabil de luni nu mentioneaza si tarifele percepute de inspectoratele de munca pentru furnizarea datelor din REVISAL in format electronic, pentru refacerea continutului sau la angajator, prin preluarea informatiilor din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii. Aceasta in conditiile in care vechile dispozitii stabileau ca furnizarea electronica a datelor din REVISAL era taxata cu 50 lei/registru de cel mult 1 MB, plus 10 lei pentru fiecare MB suplimentar. Aceste tarife nu mai figureaza in noile reglementari care au intrat, luni, in vigoare. Contactati de AvocatNet.ro, purtatorii de cuvant de la Inspectia Muncii si de la Ministerul Muncii nu au oferit nicio lamurire privind posibilitatea angajatorilor de a-si recupera datele din REVISAL in format electronic si costurile aferente, insa au precizat ca vor reveni cu informatii in zilele urmatoare. Va reamintim ca in luna iunie, cand Inspectia Muncii a anuntat ca angajatorii au posibilitatea sa recupereze datele pierdute din REVISAL de la ITM-uri, AvocatNet.ro a descoperit ca inspectoratele aplicau diferit dispozitiile. Daca unele inspectorate practica un tarif de 50 de lei pentru recuperarea datelor, altele nu percep taxe, in timp ce la un inspectorat, reprezentantii sustin chiar ca datele din Revisal nu mai pot fi deloc recuperate de angajatori. Pentru ca practica era neunitara la nivelul ITM-urilor, AvocatNet.ro a solicitat pozitia oficiala a Inspectiei Muncii, organismul central care are in subordine toate inspectoratele de munca din tara. Reprezentantii institutiei ne-au raspuns, la acea data, ca tarifele sunt unice pentru toate tipurile de angajatori, indiferent de marimea acestora si sunt reglementate de Ordinul nr.1.323/ 2009 privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestatiilor de servicii in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Taxele la care au facut referire, la acel moment, reprezentantii Inspectiei Muncii, respectiv acelea de 50 lei/registru de cel mult 1 MB, plus 10 lei pentru fiecare MB suplimentar, sunt chiar cele care nu mai figureaza in noul act normativ.

Anumite deduceri ale salariatilor, eliminate din Codul fiscal incepand de astazi

5 August 2013 Roxana Neagu Angajatii nu isi vor mai putea deduce anumite cheltuieli, incepand din 5 august, dupa ce Guvernul a eliminat din Codul fiscal, printr-un act normativ publicat vineri, prevederile care permiteau acest lucru. Codul fiscal a fost modificat prin OG nr. 16/2013, publicata in 2 august. Printre altele, ordonanta abroga art. 581 din Codul fiscal. 5. Articolul 581 se abroga. Art. 5 din OG nr. 16/2013 Acest articol din Codul fiscal dadea posibilitatea salariatilor sa isi deduca din veniturile impozabile din salarii, obtinute la functia de baza, in limita a 300 de lei pe an, cheltuielile efectuate pentru economisire in sistem colectiv pentru domeniul locativ. Abrogarea acestei dispozitii se face incepand din 5 august, cand art. 5 din OG nr. 16/2013 intra in vigoare. Ce se intampla cu cheltuielile efectuate deja? OG nr. 16/2012 stabileste ca pentru cheltuielile efectuate in perioada 1 ianuarie – 5 augsut 2013 pentru economisirea in sistem colectiv pentru domeniul locativ se aplica reglementarile in vigoare la data efectuarii cheltuielilor. Astfel, din veniturile impozabile din salarii obtinute la functia de baza, aferente anului 2013, pot fi deduse cheltuielile efectuate de la 1 ianuarie si pana in 5 august, in limita unei sume maxime de 300 lei. Pentru a solicita aceasta deducere, contribuabilii trebuie sa depuna la Fisc formularul 230 fie direct la registratura, fie prin posta cu scrisoare recomandata. Formularul se completeaza in doua exemplare, unul pentru autoritatea fiscala, iar celalalt ramane la contribuabil.