vineri, 20 februarie 2009

Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca

Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca fac parte din categoria prestatiilor si serviciilor la care au dreptul asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.Asiguratii care, datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca situatie in care pot beneficia de indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca.Aceasta indemnizatia se acorda in conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.Asiguratii au dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale a timpului de munca, situatie in care pot beneficia de indemnizatia pentru reducerea timpului de munca.Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru se acorda asiguratilor care nu mai pot realiza durata normala de munca ca urmare a unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale.Indemnizatiile pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului. Asiguratii pot beneficia de aceste indemnizatii numai pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.Cuantumul lunar al indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.

joi, 12 februarie 2009

Concediu de studii cu plata sau fara plata

CONCEDIILE PENTRU FORMARE PROFESIONALA
Piata muncii din Romania a inregistrat in ultima perioada un ritm important de crestere si de maturizare, iar cerintele angajatilor si angajatorilor sunt din ce in ce mai riguroase si diversificate. Astfel, simplul fapt ca ai absolvit o forma de invatamant nu iti garanteaza intrarea pe piata si, cu atat mai putin, o cariera. Prin urmare, nevoia de formare si dezvoltare profesionala, atat la locul de munca, cat si prin calificari ulterioare, a devenit destul de acuta.
Autor: Serban Semeniuc
Data publicarii: 15 mai 2008
Send to a friend
Comentarii
Trimite prin YM
Varianta tiparibila
Formarea profesionala
Legislatia muncii prevede ca angajatorul este obligat sa organizeze pentru anga­jati cursuri in domeniul in care activeaza acestia. In functie de numarul de angajati, aceste cursuri trebuie sa se desfasoare cel putin o data la doi ani, initiativa derularii acestora putandu-i apartine fie angajato­rului, fie angajatului. Acesta din urma se va bucura de salariu pe toata perioada de desfasurare a cursurilor de perfectionare si de orice alte beneficii suplimentare, daca programul este urmat din initiativa angaja­torului. In cazul in care initiativa desfasu­rarii acestor cursuri vine din partea anga­jatului, situatia orelor sau zilelor lipsite de la munca, precum si a beneficiilor salariale se schimba.
Concediul pentru formarea profesionala se acorda la cererea angajatului, iar angaja­torul poate refuza sa acorde concediul doar pentru motive deosebite. Concediul acordat pentru formarea profesionala nu va afecta dreptul angajatului la concediul de odihna, in conditiile stabilite prin contractul de munca.
Codul Muncii prevede existenta a doua tipuri de concedii pentru formare profe-sionala: concediul fara plata si concediul cu plata.
Concediul fara plata
Singura conditie pentru acordarea conce­diului este ca angajatul sa depuna, cu cel putin o luna inainte, o cerere de concediu. In aceasta se va mentiona durata stagiului de pregatire, data inceperii studiilor si insti­tutia de invatamant organizatoare. In cazul in care s-a obtinut acordul reprezentantului salariatilor, sau al sindicatului (cand acesta exista), angajatorul poate refuza acordarea concediului numai daca lipsa angajatului ar aduce prejudicii grave desfasurarii activitatii companiei.
In cazul persoanelor care urmeaza cursuri de licenta, masterat sau doctorat, concediul poate fi acordat si fractionat, in cursul anului, pentru sustinerea exame­nelor.
Pe toata perioada concediului, angajatul beneficiaza in continuare de toate dreptu­rile salariale cu exceptia salariului si a altor beneficii materiale (sporuri, bonuri de masa, bonuri cadou etc). In consecinta, pentru perioada concediului fara plata nu se vor plati nici contributii catre fondul de asigu­rari sociale, de sanatate etc.
Concediul cu plata
Daca angajatorul nu si-a indeplinit obli­gatia legala de a organiza cursuri de dezvol­tare si perfectionare profesionala, angajatul va putea sa participe la cursuri si programe de perfectionare din proprie initiativa. Angajatorul este obligat in acest caz sa suporte toate cheltuielile ocazionate de participarea la cursurile respective.
Angajatul are dreptul la un concediu de pana la zece zile lucratoare sau de pana la 80 de ore pe an insa angajatorul poate acorda mai multe zile. Procedura de acordare este aceeasi cu cea pentru obtinerea concediului fara plata. Angajatul va beneficia, pe toata perioada concediului, de absolut toate drep­turile salariale, inclusiv plata salariului si a oricaror alte beneficii suplimentare.
Pentru cazul in care, din initiativa anga­jatorului, salariatul participa la cursuri de pregatire pe o perioada mai indelungata de 60 de zile, el nu va putea inceta contractul de munca din proprie initiativa. Angajatorul poate sa prevada in contract ca, in caz contrar, angajatul va fi obligat sa plateasca cheltuie­lile necesare cursului de pregatire. Totusi, in urma intelegerii dintre angajat si angajator, se poate stabili si un alt cuantum al despagu­birilor pe care le va plati angajatul.
Obligatia de despagubire a angajatului ramane valabila si in cazul in care acesta este concediat din motive disciplinare sau atunci cand contractul inceteaza in baza regle­mentarilor legale, dar din cauza angajatului (ex. interdictie judecatoreasca de a exercita profesia sau arestare preventiva mai mare de 60 de zile). Daca in perioada desfasurarii cursului de perfectionare profesionala anga­jatul nu poate sa-si indeplineasca atributiile datorita programului de curs, contractul de munca se poate suspenda, urmand ca anga­jatul sa primeasca o indemnizatie stabilita in contractul de munca sau in contractul colectiv de munca aplicabil.

marți, 10 februarie 2009

Reglementari practica (studenti, elevi)

ORDIN nr. 3955 din 9 mai 2008 privind aprobarea Cadrului general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat şi a Convenţiei-cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masteratForma sintetică la data 02-Feb-2009. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
În baza Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat,
în conformitate cu prevederile Legii nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
ţinând cont de Recomandarea 2006/961/CE a Parlamentului European şi a Consiliului referitoare la mobilitatea transnaţională în cadrul Comunităţii Europene în scopul învăţământului şi al formării profesionale: Carta europeană a calităţii pentru mobilitate şi de Decizia 1.720/2006 a Parlamentului European şi a Consiliului referitoare la programul de acţiune "Învăţare pe tot parcursul vieţii" 2007-2013,
În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.
Art. 1
Se aprobă Cadrul general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Se aprobă Convenţia-cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 4
Direcţia generală strategii şi programe universitare şi instituţiile de învăţământ superior duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
-****-

p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,
Remus Pricopie,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1: CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat
Art. 1
În sensul prezentului ordin, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:
a)Stagiu de practică - activitatea desfăşurată de studenţi şi masteranzi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire.
b)Organizator de practică - instituţia de învăţământ superior care desfăşoară activităţi instructiv-educative şi formative, potrivit legislaţiei române în vigoare.
c)Partener de practică - instituţia centrală ori locală sau orice altă persoană juridică din România, dintr-o ţară participantă la programul "Învăţare pe tot parcursul vieţii", într-un proiect finanţat din Fondul Social European sau dintr-o ţară terţă, ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi masteranzilor.
d)Practicant - studentul sau masterandul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.
e)Cadru didactic supervizor - persoana desemnată de organizatorul de practică, care va asigura planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică.
f)Tutore - persoana desemnată de partenerul de practică, care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândire de către practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică.
g)Credit transferabil este înţeles potrivit Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare.
h)Convenţie-cadru privind efectuarea stagiului de practică înseamnă acordul încheiat între organizatorul de practică, partenerul de practică şi practicant, pe baza anexei nr. 2 la ordin.
i)Portofoliu de practică - documentul ataşat Convenţiei-cadru privind efectuarea stagiului de practică ce cuprinde obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, competenţele ce urmează a fi obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de practică,
Art. 2
(1)Instituţiile de învăţământ superior vor elabora, în baza prevederilor ordinului, şi vor face publice propriile reglementări detaliate privind stagiile de practică, cuprinse în ghiduri de practică.
(2)Instituţiile de învăţământ superior vor desemna structurile interne responsabile cu desfăşurarea activităţii de practică.
Art. 3
Înainte de începerea stagiului de practică va fi încheiată o convenţie-cadru privind efectuarea stagiului de practică între organizatorul de practică, partenerul de practică şi practicant, în conformitate cu anexa nr. 2 la ordin.
Art. 4
(1)Durata stagiului este de minimum o săptămână şi de maximum 12 luni, calculate pe parcursul întregului ciclu de studii de licenţă sau de masterat.
(2)Perioada de desfăşurare a stagiului poate fi cuprinsă atât în cursul anului universitar, cât şi în perioada vacanţelor universitare.
(3)Durata stagiilor de practică pentru care se solicită finanţare prin Fondul Social European trebuie să fie inclusă în planul de învăţământ obligatoriu.
Art. 5
Obiectivele educaţionale ce urmează a fi atinse, competenţele ce urmează a fi obţinute prin stagiul de practică, precum şi modalităţile de derulare a stagiului de practică sunt descrise în portofoliul de practică.
Art. 6
(1)Partenerul de practică va desemna un tutore pentru stagiul de practică, care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de către practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică.
(2)Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic supervizor, responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării stagiului de practică.
(3)Cadrul didactic supervizor împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică.
(4)La finalul stagiului de practică, tutorele elaborează un raport, pe baza evaluării nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de practică.
Art. 7
(1)Pentru îndeplinirea stagiului de practică se vor acorda credite transferabile, stabilite prin Convenţia-cadru privind efectuarea stagiului de practică, ce se vor încadra între 1,5 credite pentru un stagiu cu o durată de o săptămână şi nu vor depăşi 30 de credite pentru un stagiu de un semestru sau 60 de credite pentru un stagiu pe durata întregului an academic.
(2)În urma desfăşurării stagiului de practică, organizatorul de practică va acorda practicantului numărul de credite transferabile specificate în Convenţia-cadru privind efectuarea stagiului de practică. Acestea vor fi înscrise şi în Suplimentul la diplomă, potrivit Deciziei 2.241/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (Europass).
Art. 8
(1)Stagiile de practică derulate în străinătate în cadrul programului comunitar "Învăţare pe tot parcursul vieţii", în conformitate cu Decizia 1.720/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, vor fi recunoscute ca programe de stagiu de practică în sensul prezentului ordin.
(2)Organizatorul de practică va iniţia, împreună cu tutorele, emiterea certificatului Mobilipass, potrivit Deciziei 2.241/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (Europass), cu condiţia îndeplinirii de către practicant a obligaţiilor asumate prin Convenţia-cadru privind efectuarea stagiului de practică.
Art. 9
Prezentul ordin nu se aplică situaţiilor reglementate de Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 140/1.515/2007 pentru aprobarea Metodologiei în baza căreia se realizează colaborarea dintre spitale şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical.
ANEXA Nr. 2:
CONVENŢIE-CADRU privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 440 din data de 12 iunie 2008
Forma sintetică la data 02-Feb-2009. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
CONVENŢIE-CADRU din 9 mai 2008 privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masteratForma sintetică la data 02-Feb-2009. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
(la data 12-Jun-2008 actul a fost aprobat de Ordinul 3955/2008 )
Prezenta convenţie-cadru se încheie între:
Instituţia de învăţământ superior........................................................ (denumită în continuare organizator de practică),
reprezentată de rector dl/dna...........................................
adresa organizatorului de practică:..................................................................................................................
email:........................., telefon:...........................
Societatea comercială, instituţia centrală ori locală, persoana juridică....................................................... (denumită în continuare partener de practică),
reprezentată de (numele şi calitatea) dl/dna..............................................................................................
adresa partenerului de practică:.........................................................
adresa unde se va desfăşura stagiul de practică..........................................
email:......................., telefon:........................
Student/masterand.................................................... (denumit în continuare practicant)
CNP...................................
ziua naşterii............................, locul naşterii............................., cetăţean..................
paşaport (dacă este cazul)........................., permisul de şedere (dacă este cazul)....................................
adresa de domiciliu........................................................................................................
adresa unde va locui pe durata desfăşurării stagiului de practică........................................................................................
înscris în anul universitar....................., universitatea.........................., facultatea....................., seria.........., grupa...................
email:......................., telefon:.....................
Art. 1: Obiectul convenţiei-cadru
(1)Convenţia-cadru stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de practică în vederea consolidării cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte, efectuat de practicant.
(2)Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale menţionate în portofoliul de practică, parte integrantă a prezentei convenţii-cadru,
(3)Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta convenţie-cadru şi în portofoliul de practică cuprins în anexa la prezenta convenţie-cadru,
Art. 2: Statutul practicantului
Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, student/masterand al instituţiei de învăţământ superior.
Art. 3: Durata şi perioada desfăşurării stagiului de practică
(1)Stagiul de practică va avea durata de...........................
(2)Perioada desfăşurării stagiului de practică este de la..................... (zi/lună/an) până la..............................(zi/lună/an)
Art. 4: Plata şi obligaţiile sociale
(1)Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
Se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile Legii nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor. Nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă. Se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European. Se efectuează în cadrul proiectului..........................................
(2)În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
(3)Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat.
(4)Partenerul de practică poate totuşi acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, specificate la art. 12.
Art. 5: Responsabilităţile practicantului
(1)Practicantul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de practică să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile specificate de tutore în conformitate cu portofoliul de practică, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora.
(2)Pe durata stagiului, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, conducătorul partenerului de practică îşi rezervă dreptul de a anula convenţia-cadru, după ce în prealabil a ascultat punctul de vedere al practicantului şi al tutorelui şi a înştiinţat conducătorul instituţiei de învăţământ unde practicantul este înscris şi după primirea confirmării de primire a acestei informaţii
(3)Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.
(4)De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.
Art. 6: Responsabilităţile partenerului de practică
(1)Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în portofoliul de practică, parte integrantă a convenţiei-cadru.
(2)În cazul nerespectării obligaţiilor de către practicant, tutorele va contacta cadrul didactic supervizor, aplicându-se sancţiuni conform regulamentului de organizare şi funcţionare al instituţiei de învăţământ superior.
(3)Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicantului, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale.
(4)Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în portofoliul de practică.
(5)Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice.
Art. 7: Obligaţiile organizatorului de practică
(1)Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic supervizor, responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic supervizor, împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică.
(2)În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii, conducătorul instituţiei de învăţământ superior (organizator de practică) poate decide întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei-cadru, după informarea prealabilă a conducătorului partenerului de practică şi după primirea confirmării de primire a acestei informaţii.
(3)În urma desfăşurării cu succes a stagiului de practică, organizatorul va acorda practicantului numărul de credite specificate în prezentul contract, ce vor fi înscrise şi în Suplimentul la diplomă, potrivit reglementărilor Europass (Decizia 2.241/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului).
Art. 8: Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică
(1)Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de practică): Dl/Dna...................................................................
Funcţia........................................
Telefon......................... Fax....................... Email......................................
(2)Cadrul didactic supervizor, responsabil cu urmărirea derulării stagiului de practică din partea organizatorului de practică: Dl/Dna...................................................................
Funcţia........................................
Telefon......................... Fax....................... Email......................................
Art. 9: Evaluarea stagiului de pregătire practică prin credite transferabile
Numărul de credite transferabile ce vor fi obţinute în urma desfăşurării stagiului de practică este de......................
Art. 10: Raportul privind stagiul de pregătire practică
(1)În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic supervizor vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor profesionale, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice etc.).
(2)La finalul stagiului de practică, tutorele elaborează un raport, pe baza evaluării nivelului de dobândire a competenţelor de către practicant. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării practicantului de către cadrul didactic supervizor.
(3)Periodic şi după încheierea stagiului de practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire;
- competenţe exersate;
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de practică;
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă.
Art. 11: Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului
(1)Practicantul anexează prezentului contract dovada asigurării medicale valabilă în perioada şi pe teritoriul statului unde se desfăşoară stagiul de practică.
(2)Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de practică.
(3)Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor Legii nr. 346/2002 privind asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.
(4)În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asigurătorul cu privire la accidentul care a avut loc.
Art. 12: Condiţii facultative de desfăşurare a stagiului de pregătire practică
(1)Indemnizaţie, gratificări sau prime acordate practicantului:
(2)Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la locul desfăşurării stagiului de practică, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică etc.):
(3)Alte precizări:
Art. 13: Prevederi finale
Alcătuit în triplu exemplar la data:.........................


Rector - Instituţie de învăţământ superior (Organizator de practică)
Reprezentant - Societate comercială, instituţie centrală ori locală, persoana juridică (Partener de practică)
Student/masterand - (Practicant)
Numele şi prenumele



Data



Semnătura



Ştampila



Am luat cunoştinţă.


Nume şi prenume
Funcţie
Semnătura
Cadru didactic supervizor



Tutore



Data



ANEXĂ:
PORTOFOLIU DE PRACTICĂ la Convenţia-cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat
1.Durata totală a pregătirii practice:
2.Calendarul pregătirii:
3.Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial):
4.Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică:
5.Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:
6.Condiţii de primire a studentului/masterandului în stagiul de practică
7.Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de studentul/masterandul în instituţia de învăţământ superior şi în cadrul stagiului de practică:
8.Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică:
9.Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ - organizator al practicii, pe perioada stagiului de practică:
10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de către practicanta competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică:
11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică:
12.Definirea competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică

Nr.
Competenţa
Modulul de pregătire
Locul de muncă
Activităţi planificate
Observaţii












13.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică


Nume şi prenume
Funcţie
Semnătura
Cadru didactic supervizor



Tutore



Practicant



Data



Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 440 din data de 12 iunie 2008
Forma sintetică la data 02-Feb-2009. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
LEGE nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor şi studenţilorForma sintetică la data 02-Feb-2009. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
(la data 24-Jul-2007 actul a fost promulgata de Decretul 729/2007 )
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
Practica este activitatea desfăşurată de elevi şi studenţi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire,
Art. 2
Practicantul este elevul sau studentul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.
Art. 3
(1)Organizatorul de practică este unitatea sau instituţia de învăţământ preuniversitar, respectiv universitar, care desfăşoară activităţi instructiv-educative şi formative.
(2)Partenerul de practică este o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau orice altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi elevilor.
CAPITOLUL II: Elemente organizatorice
Art. 4
(1)Practica elevilor şi studenţilor se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru de colaborare sau a unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi partenerul de practică.
(2)Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot fi organizatoare de practică atât pentru elevii şi studenţii proprii, cât şi pentru cei care provin de la alte unităţi şi instituţii de învăţământ.
Art. 5
Activitatea de practică se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ.
Art. 6
Practica se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică, întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului.
Art. 7
Durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.
Art. 8
Formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de practică sunt cuprinse în planul de învăţământ.
Art. 9
Activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi constituie condiţie de promovare.
CAPITOLUL III: Obligaţiile părţilor
SECŢIUNEA 1: Partenerul de practică
Art. 10
Partenerul de practică are următoarele obligaţii generale:
a)să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;
b)să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să participe la evaluarea desfăşurării practicii elevilor şi studenţilor;
c)să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de practică a elevilor şi studenţilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.
Art. 11
Pe perioada de practică, partenerul de practică împreună cu reprezentantul unităţii sau al instituţiei de învăţământ urmăresc şi înregistrează prezenţa la activitate a practicantului şi semnalează eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ.
Art. 12
Partenerul de practică desemnează persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea activităţii de practică a elevilor şi studenţilor.
Art. 13
Partenerul de practică trebuie să îl ajute pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.
Art. 14
Partenerul de practică este obligat să instruiască practicantul cu privire la normele de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.
Art. 15
(1)La sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa analitică/portofoliul de practică, organizatorul împreună cu partenerul de practică efectuează o evaluare a cunoştinţelor practicantului şi îi acordă un calificativ.
(2)Evaluarea şi notarea finală se realizează la unitatea sau instituţia de învăţământ a practicantului.
Art. 16
Evaluarea capacităţii partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic, tehnologic şi organizatoric este realizată de unitatea sau de instituţia de învăţământ de unde provin elevii sau studenţii practicanţi.
SECŢIUNEA 2: Practicantul
Art. 17
Practicanţii au obligaţia de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică, respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de unde provin.
Art. 18
Practicanţii au obligaţia să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţii desfăşurate,
Art. 19
Prezenţa la practică este obligatorie, în caz de boală sau alte cauze obiective, practica se recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică.
Art. 20
Practicantul participă activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după efectuarea de către acesta a instructajelor de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice acelor activităţi.
CAPITOLUL IV: Drepturile părţilor
Art. 21
Pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin negocierea remuneraţiei.
Art. 22
Pentru practicanţii angajaţi, partenerul de practică efectuează evaluarea cunoştinţelor, respectând conţinutul programei analitice/portofoliului de practică.
Art. 23
Organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev sau student. Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.
Art. 24
Unităţile şi instituţiile de învăţământ alocă partenerului de practică suma aferentă activităţii de practică pentru fiecare elev sau student, pe bază de contract,
CAPITOLUL V: Dispoziţii finale
Art. 25
Activitatea de practică a elevilor şi studenţilor este finanţată de la bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru specializările care au practica prevăzută în planurile de învăţământ, ca activitate obligatorie.
Art. 26
(1)Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului alocă sumele aferente pentru hrana şi transportul elevilor şi studenţilor care efectuează practică, în sistem cumulat, în alte localităţi decât cele în care îşi au sediile unităţile sau instituţiile de învăţământ de la care provin.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) sunt cuprinse în bugetul unităţilor şi al instituţiilor de învăţământ, ca organizatori de practică.
Art. 27
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului alocă sumele necesare numai unităţilor şi instituţiilor de învăţământ care înregistrează cheltuieli cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor de practică.
Art. 28
Toate sumele prevăzute la art. 26 şi 27 se centralizează în bugetul anual al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Art. 29
Prevederile prezentei legi se aplică începând cu semestrul al II-lea al anului şcolar/universitar 2007-2008.
-****-
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 493 din data de 24 iulie 2007
Forma sintetică la data 02-Feb-2009. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
LEGE nr. 288 din 24 iunie 2004 privind organizarea studiilor universitareForma sintetică la data 02-Feb-2009. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
(la data 07-Jul-2004 actul a fost promulgata de Decretul 498/2004 )
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Prezenta lege reglementează organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat şi studii universitare de doctorat.
(2)Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere şi de absolvire.
(3)Durata ciclurilor de studii pe domenii şi specializări se stabileşte de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea Consiliului Naţional al Rectorilor, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4)Pentru profesiile reglementate în Uniunea Europeană prin norme speciale privind condiţiile de studii, se aplică aceste norme.
(5)Finanţarea ciclurilor de studii prevăzute la alin. (1) se realizează conform prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 2
Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Art. 3
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior şi cu partenerii sociali, corelează oferta educaţională a învăţământului universitar, pe cicluri, cu cerinţele pieţei muncii şi cu dezvoltarea vieţii sociale.
CAPITOLUL II: Ciclul I - studii universitare de licenţă
Art. 4
(la data 21-Feb-2005 Art. 4 din capitolul II a fost reglementat de Hotarirea 88/2005 )
(1)Studiile universitare de licenţă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS).
(2)În sensul prezentei legi, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unităţi de cursuri şi altor activităţi didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de student pentru însuşirea unei discipline.
(3)La învăţământul de zi, durata normală a studiilor universitare de licenţă este de 3-4 ani şi corespunde unui număr de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licenţă pentru învăţământul tehnic este de 4 ani.
(4)La învăţământul seral, durata studiilor pentru obţinerea numărului de credite de studiu transferabile, necesare absolvirii, este mai mare cu un an faţă de cea de la învăţământul de zi în domeniul respectiv.
(5)Durata studiilor pentru obţinerea creditelor de studiu transferabile la învăţământul cu frecvenţă redusă şi la distanţă se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(6)Studiile universitare de licenţă asigură un nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii în vederea inserţiei pe piaţa forţei de muncă, prin cunoştinţe generale şi de specialitate corespunzătoare.
(7)În cadrul studiilor universitare de licenţă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică.
Art. 5
(1)Studiile universitare de licenţă oferă cunoştinţe şi competenţe largi, pe domenii de studii.
(2)Absolvenţii cu diplomă ai studiilor universitare de licenţă îşi pot exercita profesia, conform competenţelor şi drepturilor corespunzătoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin masterat.
(3)Ministerul Educaţiei şi Cercetării actualizează periodic, la propunerea Consiliului Naţional al Rectorilor, lista domeniilor şi specializărilor de licenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4)Universităţile pot organiza, cu finanţare din resurse proprii, şi studii în alte specializări decât cele prevăzute la alin. (3), cu respectarea procedurilor de autorizare şi acreditare.
Art. 6
(1)Diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licenţă atestă că titularul acesteia a dobândit cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate, precum şi abilităţi cognitive specifice profesiei.
(2)Cunoştinţele generale permit abordările ştiinţifice ale domeniului de specialitate, care să asigure înţelegerea, inovarea şi crearea de cunoştinţe noi, precum şi comunicarea efectivă orală şi scrisă în domeniul de specialitate şi în contexte culturale diverse.
(3)Cunoştinţele de specialitate se referă la procesele de cunoaştere, reproducere şi înţelegere specifice domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire de relaţii cu cunoaşterea din alte discipline şi arii profesionale, familiarizarea cu cele mai recente dezvoltări ale cunoaşterii şi ale aplicaţiilor profesionale din domeniu, precum şi înţelegerea şi aplicarea principiilor şi metodelor fundamentale de investigare specifice.
(4)Competenţele generale se referă la:
a)culegerea, analiza şi interpretarea de date şi de informaţii din punct de vedere cantitativ şi calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale şi din literatura în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii şi demersuri concrete;
b)utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisă şi orală, inclusiv într-o limbă străină;
c)utilizarea tehnologiilor informatice;
d)asumarea responsabilităţii de a elabora un program personal de autoperfecţionare;
e)conceperea şi conducerea proceselor specifice domeniului.
(5)Abilităţile cognitive specifice presupun:
a)aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte şi demersuri profesionale;
b)capacitatea de sintetizare şi interpretare a unui set de informaţii, de rezolvare a unor probleme de bază şi de evaluare a concluziilor posibile;
c)analiza independentă a unor probleme şi capacitatea de a comunica şi a demonstra soluţiile alese;
d)capacitatea de a evalua probleme complexe şi de a comunica în mod demonstrativ rezultatele evaluării proprii;
e)iniţiativă în analiza şi rezolvarea de probleme.
(6)Competenţele de specialitate se stabilesc prin reglementări proprii fiecărui domeniu.
Art. 7
(1)Studiile universitare de licenţă pot fi continuate prin studii universitare de masterat.
(2)În anumite domenii şi specializări la care studiile universitare de licenţă nu sunt continuate de studii universitare de masterat, absolvenţii pot opta, în condiţiile stabilite de universităţi, pentru studii universitare de masterat organizate în alte domenii.
CAPITOLUL III: Ciclul II - studii universitare de masterat
Art. 8
(1)Studiile universitare de masterat corespund unui număr de credite de studiu transferabile cuprins, de regulă, între 90 şi 120. Prin excepţie, în funcţie de durata studiilor universitare de licenţă, limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.
(2)La învăţământul de zi, durata normală a studiilor universitare de masterat este de 1-2 ani şi corespunde unui număr de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu.
(3)Durata totală cumulată a ciclului I - studii universitare de licenţă şi a ciclului II - studii universitare de masterat trebuie să corespundă obţinerii a cel puţin 300 de credite de studiu transferabile.
(4)Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandări sau bune practici europene, ciclul I şi ciclul II pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani, la învăţământul de zi, în condiţiile art. 1 alin. (3), diplomele obţinute fiind echivalente titlului de master.
(5)Admiterea în ciclul de studii universitare de masterat este condiţionată de obţinerea diplomei acordate după finalizarea studiilor universitare de licenţă.
Art. 9
(1)Studiile universitare de masterat se organizează, de regulă, la învăţământul de zi.
(2)Studiile universitare de masterat asigură aprofundarea în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică şi constituie o bază pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale.
(3)Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât cele prevăzute la alin. (2) asigură obţinerea de competenţe complementare.
(4)Studiile universitare de masterat se pot organiza şi cu frecvenţă redusă sau la distanţă. Durata studiilor pentru obţinerea creditelor de studiu transferabile la învăţământul cu frecvenţă redusă şi la distanţă se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(la data 01-Oct-2006 Art. 9, alin. (4) din capitolul III a fost reglementat de Hotarirea 404/2006 )
(5)Absolvenţii cu diplomă acordată după finalizarea studiilor universitare de licenţă, cu sau fără diplomă de masterat, pot ocupa posturi didactice în învăţământul primar şi gimnazial, cu condiţia parcurgerii unui modul de pregătire psihopedagogică care să corespundă unui număr de minimum 30 de credite de studiu transferabile.
(5)Absolvenţii ciclurilor de studii universitare de licenţă sau de masterat pot ocupa posturi didactice în învăţământul preuniversitar, până la definitivarea în învăţământ, cu condiţia obţinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregătire psihopedagogică oferit de departamentele pentru pregătirea personalului didactic acreditate.(la data 19-Jul-2005 Art. 9, alin. (5) din capitolul III modificat de Art. 1, alin. (1), punctul 1. din Ordonanta urgenta 78/2005 )
(5)Absolvenţii ciclurilor de studii universitare de licenţă sau masterat pot ocupa posturi didactice în învăţământul preşcolar şi preuniversitar obligatoriu, cu condiţia deţinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregătire psihopedagogică oferit de departamentele pentru pregătirea personalului didactic. Personalul existent în sistemul de învăţământ, care nu deţine cele 30 de credite de studii transferabile din programul de pregătire psihopedagogică, este obligat să le dobândească în maximum 3 ani.(la data 08-Dec-2005 Art. 9, alin. (5) din capitolul III modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 346/2005 )
(6)Absolvenţii cu diplomă de masterat pot ocupa posturi didactice în învăţământul liceal sau universitar, cu condiţia realizării unei pregătiri psihopedagogice care să corespundă unui număr de minimum 60 de credite de studiu transferabile obţinute în cadrul ciclurilor I şi II.
(6)Definitivarea în învăţământul preuniversitar şi exercitarea profesiei didactice în învăţământul superior sunt condiţionate de obţinerea a 60 de credite de studii transferabile din programul de pregătire psihopedagogică oferit de departamentele pentru pregătirea personalului didactic acreditate.(la data 19-Jul-2005 Art. 9, alin. (6) din capitolul III modificat de Art. 1, alin. (1), punctul 1. din Ordonanta urgenta 78/2005 )
(6)Absolvenţii cu diplomă de masterat pot ocupa posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal sau universitar, cu condiţia deţinerii unei pregătiri psihopedagogice, care să corespundă unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile, programe de pregătire oferite de departamentele pentru pregătirea personalului didactic. Personalul existent în sistemul de învăţământ, care nu deţine cele 60 de credite de studii transferabile din programul de pregătire psihopedagogică, este obligat să le dobândească în maximum 3 ani.(la data 08-Dec-2005 Art. 9, alin. (6) din capitolul III modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 346/2005 )
(7)Programele de pregătire psihopedagogică sunt oferite de facultăţile de psihologie şi ştiinţe ale educaţiei şi de departamentele pentru pregătirea personalului didactic, abilitate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(8)Facultăţile de psihologie şi ştiinţe ale educaţiei pot organiza studii universitare de masterat didactic.
(9)Masteratul didactic are o durată de 2 ani, cu acumulare de 120 de credite de studii transferabile. Anual, Ministerul Educaţiei şi Cercetării aprobă cifrele de şcolarizare pe specializări şi programele de studii ale masteratului didactic.
(10)Diploma de masterat didactic, care conţine un modul de specializare din domeniul apropiat licenţei, dă dreptul exercitării profesiei didactice, în regim de completare de normă, în acel domeniu.(la data 08-Dec-2005 Art. 9 din capitolul III completat de Art. 1, punctul 3. din Legea 346/2005 )
Art. 10
(1)Diplomele de master atestă că titularii acestora au dobândit cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate, precum şi abilităţi cognitive specifice.
(2)Cunoştinţele generale se referă la:
a)familiarizarea cu cele mai noi şi avansate dezvoltări ale cunoaşterii în domeniu;
b)abilităţi superioare de cercetare independentă;
c)capacitatea de a aplica teoria în situaţii noi şi care nu au putut fi prevăzute.
(3)Cunoştinţele de specialitate se referă la:
a)acumularea unei cantităţi substanţiale de cunoştinţe noi;
b)identificarea, abordarea şi soluţionarea de probleme cognitive şi profesionale noi;
c)compararea cunoştinţelor noi cu cele tradiţionale şi capacitatea de a stabili relaţii între acestea, în vederea sesizării direcţiilor noi de creştere a cunoaşterii şi de dezvoltare a profesiei.
(4)Competenţele generale se referă la:
a)aplicarea creativă a tehnicilor de cercetare şi rezolvare de probleme;
b)elaborarea de studii şi rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;
c)capacitatea de a conduce grupuri de lucru şi de a comunica în contexte dintre cele mai diverse;
d)capacitatea de a acţiona independent şi creativ în abordarea şi soluţionarea problemelor, de a evalua obiectiv şi constructiv stări critice, de a rezolva creativ probleme şi de a comunica rezultate în mod demonstrativ;
e)abilităţi de conducător şi angajare clară pe calea propriei dezvoltări profesionale.
(5)Abilităţile cognitive specifice presupun:
a)evaluarea critică a rezultatelor unor noi cercetări;
b)formularea de alternative interpretative şi demonstrarea relevanţei acestora;
c)aplicarea creativă a metodelor de cercetare;
d)conceperea şi conducerea proceselor specifice domeniului.
(6)Competenţele de specialitate se stabilesc prin reglementări proprii fiecărui domeniu.
Art. 11
(1)Instituţiile de învăţământ superior sunt autonome şi răspund pentru proiectarea, aplicarea şi dezvoltarea de specializări şi programe de studii corespunzătoare.
(2)Numărul de locuri finanţate anual de la bugetul de stat în condiţiile art. 1 alin. (5) reprezintă minimum 50 % din numărul de absolvenţi cu diplomă acordată după finalizarea studiilor universitare de licenţă.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot iniţia şi dezvolta programe de studii universitare de masterat la solicitarea instituţiilor publice sau a altor factori interesaţi, cu asigurarea finanţării corespunzătoare de către aceştia.
CAPITOLUL IV: Ciclul III - studii universitare de doctorat
Art. 12
Studiile universitare de doctorat au, de regulă, o durată de 3 ani. În situaţii speciale, când tematica abordată necesită o perioadă mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat. Susţinerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum 3 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat.
Art. 13
(1)Diploma de doctor atestă că titularul acesteia a dobândit cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate, precum şi abilităţi cognitive specifice.
(2)Cunoştinţele generale se referă la acumularea, interpretarea şi dezvoltarea cunoaşterii de vârf din domeniul de doctorat.
(3)Competenţele generale se referă la:
a)dezvoltarea tehnicilor de cercetare şi aplicarea lor în contexte diverse şi specifice;
b)construcţie teoretică şi aplicare profesională;
c)construcţii discursive de tip academic pentru publicaţii de prestigiu în domeniu şi de tipul cunoaşterii comune pentru comunicare publică;
d)asumarea responsabilităţii de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.
(4)Abilităţile cognitive specifice presupun: identificarea de probleme noi şi abordarea lor prin cercetare, imaginaţie creativă şi combinativă, analiză critică şi interpretativă.
Art. 14
Reglementările specifice organizării studiilor universitare de doctorat se elaborează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se supun spre aprobare Guvernului.
CAPITOLUL V: Corelarea sistemului de învăţământ din România cu sistemele europene de învăţământ
Art. 15
(1)Aplicarea în toate universităţile a Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS) este obligatorie.
(2)Începând cu anul universitar 2005-2006, universităţile eliberează gratuit, inclusiv într-o limbă de largă circulaţie, fiecărui absolvent, Suplimentul la diplomă, al cărui conţinut este în conformitate cu normele europene.
(la data 17-Aug-2006 Art. 15, alin. (2) din capitolul V a fost reglementat de Ordinul 4868/2006 )
(la data 17-Sep-2008 Art. 15, alin. (2) din capitolul V a fost reglementat de Ordinul 5289/2008 )
(3)Pentru programele de studii integrate, oferite de două sau de mai multe universităţi, care conduc la obţinerea de diplome comune, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează şi supune spre aprobare Guvernului metodologia-cadru pentru aplicarea acestei prevederi, în conformitate cu reglementările legale.
CAPITOLUL VI: Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 16
(1)Învăţământul superior de scurtă durată, care se desfăşoară în prezent în colegiile universitare existente la data publicării prezentei legi, intră în lichidare sau se reorganizează în studii universitare de licenţă, în domeniile existente sau apropiate.
(2)Absolvenţii cu diplomă de învăţământ superior de scurtă durată pot continua studiile pentru a obţine licenţa în cadrul ciclului I - studii universitare de licenţă.
(3)Instituţiile de învăţământ superior stabilesc modul de obţinere a creditelor de studiu transferabile, pe baza cărora se admite înscrierea la examenul de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de scurtă durată.
Art. 17
Organizarea programelor de studii în instituţiile de învăţământ superior care pregătesc specialişti în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Art. 18
(1)Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabilesc, având în vedere prevederile prezentei legi, corespondenţa dintre calificările universitare şi clasificarea ocupaţiilor, precum şi modificările necesare în sistemul de salarizare, în condiţiile legii.
(2)Diplomele absolvenţilor de învăţământ superior sunt recunoscute şi oferă drepturi în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare la data obţinerii actului de finalizare a studiilor.
(3)Diplomele absolvenţilor de învăţământ superior cu durata de 5-6 ani sunt de drept echivalente cu diplomele de master.
(4)Diplomele acordate după finalizarea studiilor universitare de licenţă, de masterat şi de doctorat asigură accesul la profesii şi ocupaţii diferite, care vor fi stabilite prin lege.
Art. 19
Prevederile prezentei legi se aplică învăţământului superior public şi privat, acreditat şi autorizat provizoriu, care funcţionează în condiţiile legii, începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studenţii admişi în anul I, cu excepţia prevăzută la art. 1 alin. (4).
Art. 20
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile art. 57, art. 60 alin. (2), art. 62-65, art. 72 alin. (4)-(6) şi ale art. 73 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare.
-****-
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 614 din data de 7 iulie 2004
Forma sintetică la data 02-Feb-2009. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.