vineri, 29 octombrie 2010

Neacordare deducere personala pentru fractiune de luna la angajare

Norme Codul Fiscal :
"121. In cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).
Deducerea personala se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate in luna respectiva, pana la data lichidarii.
Daca reangajarea are loc in aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate in aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua in calcul deducerea personala.
122. Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri."

Asta inseamna ca daca angajezi o persoana de pe 15 ale lunii, care a mai lucrat in alta parte cu functie de baza, nu trebuie sa ii dai deducere personala. Asta e valabil numai pe prima luna, dar incepand cu luna urmatoare se acorda deducere personala.

vineri, 15 octombrie 2010

Munca zilierilor - regim legi

Evolutia legislatiei privind activitatea desfasurata de zilieri

In evolutia legislatiei fiscale si a raporturilor de munca s-au succedat diferite abordari in ceea ce priveste venituri realizate de zilieri, in special cei in agricultura.

In prezent putem identifica urmatoarele posibilitati de aplicare a legislatiei fiscale tipurilor de contracte incheiate cu persoane fizice zilieri ce desfasoara activitati ocazionale:
- incheierea unei conventii civile si impozitarea veniturilor potrivit art. 78 – 79 din Codul fiscal;
- incheierea unui contract de prestari servicii, persoana fizica avand calitatea de PFA impusa pe baza de norme de venit pentru serviciile executate in agricultura, manual sau cu mijloace mecanice;
- incheierea unui contract de munca pe perioada determinata si aplicarea tratamentului fiscal propriu veniturilor din salarii;
- incheierea contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa pentru utilizarea, pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier, a salariatilor temporari pusi la dispozitie de un agent de munca temporara.

Potrivit prevederilor in vigoare in anul 2000, respectiv pct. I din Decizia nr. 2/2000 privind aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea unitara a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, veniturile realizate din prestari de servicii cu caracter intamplator, desfasurate in agricultura si silvicultura, pentru care nu era necesara autorizarea de desfasurare ca activitate independenta se impozitau in conformitate cu prevederile art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999. In aceasta categorie de venituri se incadrau, potrivit precizarilor Ministerului Finantelor, si veniturile asa zisilor “zilieri”, in situatia in care activitatea se desfasura in agricultura si silvicultura. Acestea erau supuse impozitarii cu o cota de 10% aplicata asupra veniturilor brute, impozitul astfel calculat fiind final. Prin includerea in categoria alte venituri potrivit art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturile respective nu mai erau asimilate salariilor in vederea impunerii.

In prezent, potrivit legislatiei in vigoare, respectiv Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare desi au existat propuneri in acest sens, sumele platite persoanelor fizice care desfasoara activitate in agricultura si silvicultura, cu caracter intamplator, nu se regasesc in mod expres mentionate in enumerarea facuta la art. 78 alin. (1) sau alin. (2) din Codul fiscal si nici in Normele metodologice de aplicare, nefiind in mod expres incluse in categoria veniturilor din alte surse. In temeiul art. 78 din Codul fiscal, veniturile impozabile din alte surse sunt identificate prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, in curprinsul acestora neregasindu-se nici o referire expresa la acest venit.

Cu toate acestea, exista posibilitatea de a beneficia de incadrarea veniturilor respective in aceasta categorie daca este incheiata o conventie civila, in conditiile art. 942 si urmatoarele din Codul civil, recurgerea la aceasta metoda nefiind fara riscuri in contextul actual al acordarii unui accent deosebit dreptului administratiei de a reconsidera drept dependent venitul care indeplineste criteriile prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1.

Prevederile Codului fiscal cuprind un sistem alternativ de impozitare simplificata a unor venituri din activitati independente, aplicabil si veniturilor realizate din activitati desfasurate in baza unor conventii civile, mai ales in cazul persoanelor fizice care nu sunt autorizate pentru desfasurarea cu repetitivitate a unei anumite activitati, prin aplicarea cotei de 16% direct la venitul brut. Conditia mentionata in cuprinsul prevederilor legale, respectiv art. 52 alin. (4) si art. 78 din Codul fiscal, este ca la momentul incheierii contractului persoana fizica beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu o cota de impozit final de 16%. Optiunea de impunere a venitului brut trebuie exercitata in scris, in momentul incheierii fiecarui contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestui contract. Pe baza optiunii formulate la momentul incheierii contractului, veniturile realizate sunt impozitate potrivit regulilor mentionate in categoria veniturilor „Venituri din alte surse”, la art. 78 si 79 din Codul fiscal.

In acest context, societatea in calitate de platitor de venituri are obligatia de a calcula, retine si vira un impozit in cota de 16% aplicat la venitul brut platit de acesta, in temeiul art. 79 din Codul fiscal. Impozitul pe venit care trebuie virat la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul reprezinta impozit final, persoana fizica neavand obligatii cu privire la declararea venitului si impozitului pe venit.

In ceea ce priveste contributiile individuale introduse prin art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010, pentru veniturile urmare conventiilor civile platite dupa 10 septembrie 2010, platitorul venitului are obligatia sa retina contributia la asigurarile sociale in cota de 10,5% si la asigurarile sociale pentru somaj in cota de 0,5%; sa completeze si depuna declaratiile nominale si formularul 102.

In ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale de sanatate in cota de 5,5%, obligatia revine persoanei fizice fiind aplicabile in legatura cu aceasta contributie prevederile din Legea nr. 95/2006 si OPCNAS nr. 617/2007.

Atragem atentia asupra posibilitarii reconsiderarii veniturilor drept venituri dependente, dispozitiile pct. 2.1. al art. 7 alin. (1) din Codul fiscal introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010 presupunand reconsiderarea in anumite situatii drept venituri dependente a veniturilor relizate din desfasurarea oricaror activitati, cu alte cuvinte impozitate ca fiind venituri din salarii si generand implicatii si cu privire la constituirea obligatiilor privind contributiile sociale. Cu privire la veniturile urmare conventiilor civile, Codul fiscal nu cuprinde exceptii de la posibilitatea reconsiderarii veniturilor drept venituri dependente, fiind posibila daca se poate justifica indeplinirea unuia dintre criteriile prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1. din Codul fiscal.

In contextul actual, angajarea zilierilor cu contract individual de munca este solutia cea mai sigura, in aceasta situatie toate obligatiile declarative si de plata a impozitului pe salarii si contributiilor sociale revin angajatorului. Formalitatile de indeplinit la incheierea si incetarea contractului de munca si costurile aferente nu fac insa eficienta aceasta optiune.

Guvernul a adoptat de curand un proiect de lege privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurata de zilieri, in scopul flexibilizarii pietei muncii, acesta urmand a fi transmis spre dezbatere si adoptare Parlamentului. Proiectul de lege precizeaza ca se pot presta activitati cu caracter ocazional in urmatoarele domenii: activitati gospodaresti, agricultura, vanatoare si pescuit, silvicultura si exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura, spectacole, productii cinematografice si audiovizuale, activitati cu caracter cultural. Beneficiar al lucrarilor este, potrivit noilor reglementari propuse, persoana juridica pentru care zilierul executa activitati cu caracter ocazional.

Bineinteles ca notiunea de „ocazional” nu este nici de aceasta data definita, cuprinzand, din punctul nostru de vedere, nu doar activitati sporadice, ci si cele desfasurate temporar pe perioade variand de la cateva zile la cateva saptamani, cum ar fi cazul zilierilor din agricultura.

In intelesul proiectului de lege, zilierul este persoana fizica, angajata in raporturi de munca temporara cu un angajator. Prin acordul partilor si beneficiarii persoane fizice pot conveni cu zilierii aplicarea prevederilor acestei legi. Activitatea desfasurata nu va conferi zilierului calitatea de asigurat in sistemul de asigurare sociala de stat si nici in sistemul de asigurare sociala de sanatate. Acesta va putea incheia, optional, o asigurare de sanatate si/sau de pensie.

Beneficiarul va tine evidenta zilierilor intr-un registru de evidenta, iar zilierul va avea un carnet, care va tine loc de contract. Eliberarea carnetului de zilier se va face de catre primaria in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa se desfasoare activitatea sau in care isi are domiciliul, la solicitarea beneficiarului sau a zilierului. Beneficiarul lucrarii va avea obligatia sa achizitioneze de la primarie timbrul aferent remuneratiei convenite cu zilierul.

Timbrul pentru activitati ocazionale va reprezenta de fapt contravaloarea impozitului pe venit si poate fi de doua tipuri:
1. Timbrul standard, echivalentul impozitului pe venit, calculat la durata de 8 ore a zilei de munca, inmultit cu cuantumul salariului minim orar, stabilit prin hotarare de Guvern;
2. Timbrul de completare, echivalent impozitului pe venit calculat la 10 lei.

Modalitatea de emitere a timbrelor pentru activitati ocazionale, precum si valoarea acestora, se vor stabili de catre Ministerul Finantelor Publice si se va reglementa printr-un act normativ in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a acestei legi.

In contextul in care va intra in vigoare un astfel de act normativ care va reglementa modalitatea de desfasurare a activitatilor ocazionale desfasurate de zilieri, interesanta este abordarea actului normativ final privind contributiile datorate de angajtor.

Deducere personala in timpul lunii

Acordarea deducerii personale in cazul angajarii in cursul lunii

Deducerea personala reprezinta o suma care se acorda numai o singura data pe luna, la locul unde salariatul are functia de baza.

In situatia in care o persoana fizica in cursul aceleasi luni inceteaza activitatea la un angajator si se angajeaza la un altul pe baza de contract individual de munca, nu va beneficia de deducerea personala decat la calculul impozitului pe salariul primit de la primul angajator, fiind aplicabile prevederile pct. 121 teza a doua din Normele metodologice pentru aplicarea art. 58 din Codul fiscal.

Efectul acordarii deducerii personale la locul unde salariatul are functia de baza se concretizeaza in diminuarea bazei de calcul a impozitului pe salarii si pe cale de consecinta determinarea si plata unui impozit mai mic in raport cu salariatul respectiv la locul unde are functia de baza.

In scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, ultimul loc inscris in carnetul de munca sau in documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale, sunt asimilate acestora;
b) in cazul cumulului de functii, locul declarat/ales de persoanele fizice.

Potrivit art. 35 din Codul muncii, salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.

La momentul angajarii, in situatia in care angajatorul nu dispune de carnetul de munca al salariatului nou angajat, recomandam solicitarea foii de lichidare eliberata fostul angajator. In situatia in care angajtorul nu dispune nici de carnetul de munca si nici de un alt document, singura posibilitate de a evalua situatia anterioara a salariatului in luna angajarii este solicitarea unei declaratii pe propria raspundere a acestuia, din care sa rezulte daca in luna respectiva a mai avut si un alt contract de munca.

In situatia in care exista certitudinea ca salariatii au dreptul la deducerea personala, acestia nebeneficiind de deducere personala de la fostul angajator sau nefiind angajati, pentru perioada din luna anterioara angajarii in cadrul societatii dvs., recomandam acordarea acestei deduceri personale salariatilor angajati in cursul lunii, pe principiul ca deducerea personala nu poate fi acordata decat o singura data pentru fiecare luna, in cazul acesta dvs. fiind singurul angajator care va acorda deducerea pentru acea luna.

Neacordarea deducerii personale in luna respectiva nu expune angajatorul fata de administratia fiscala in ceea ce priveste impozitul pe salarii datorat. Prin neacordarea unei deduceri cuvenite se stabileste de fapt un impozit mai mare decat cel datorat corespunzator situatiei in care deducerea era cuvenita. Singura expunere poate fi fata de salariat, permitandu-i acestuia sa pretinda daune pentru plata cu intarziere a diferentei in situatia in care ar fi oferit angajatorului toate informatiile pentru calculul corect al impozitului pe salarii.

In situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, cum este si cazul neacordarii deducerii personale cuvenite, pentru care ati efectuat calculul impozitului lunar, reglementarile in vigoare permit recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate. Acestea se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor diminua, in cazul prezentat, impozitul datorat incepand cu luna constatarii.

In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia.

In acest caz angajatorul va reface statele de salarii si sa le depuneti la ITM, salariatul urmand sa primeasca, pentru luna respectiva diferenta de impozit pe salariu calculata si virata in plus. Neacordandu-i-se deducerea personala, in limita venitului net, implicit i s-a calculat si retinut un impozit pe salarii mai mare. Totodata, apare obligatia depunerii declaratie rectificativa la Declaratia 100 rubrica Impozit pe salariu.

In situatia in care persoana fizica pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului lunar nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii si angajatorul nu poate sa efectueze operatiunea de plata a diferentelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.

Temeiul corectiei il reprezinta pct. 129 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 59 din Codul fiscal.

Preluare carnete de munca -CNPAS

Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 1377 din 1 octombrie 2010 pentru aplicarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 674 din 4 octombrie 2010

Personalul din cadrul compartimentelor juridice si/sau economice de la nivelul caselor judetene de pensii, respectiv de la nivelul Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti este imputernicit sa constate contraventiile si sa aplice amenzile prevazute la art. 11 din Hotararea Guvernului nr. 1.768/2005 pentru preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Depunere situatii financiare anuale

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90 din 29 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 674 din 4 octombrie 2010

In conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat sa depuna la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in format hartie si in format electronic sau numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, situatiile financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, dupa caz.

In vederea efectuarii publicitatii legale, Ministerul Finantelor Publice transmite, electronic, la Oficiul National al Registrului Comertului copii de pe urmatoarele acte, in forma electronica: situatiile financiare anuale si, dupa caz, situatiile financiare anuale consolidate, raportul si, dupa caz, raportul consolidat al consiliului de administratie, respectiv al directoratului, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si indicatorii economico-financiari necesari efectuarii publicitatii legale. Publicitatea legala se realizeaza prin mentionarea in registrul comertului a depunerii situatiilor financiare anuale, insotite de raportul consiliului de administratie, respectiv al directoratului, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si prin publicarea indicatorilor economico-financiari extrasi din acestea.

Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei au obligatia de a publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, un anunt prin care se confirma depunerea actelor de mai sus.

Pentru societatile comerciale a caror cifra anuala de afaceri nu depaseste 10 milioane lei, anuntul va fi publicat, pentru acces gratuit, pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului.

Oficiul National al Registrului Comertului va transmite Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in 3 zile de la depunerea proiectului de fuziune/divizare, un anunt cu privire la depunerea proiectului. Conditiile de colaborare intre cele doua institutii pentru punerea in aplicare a prevederilor acestui alineat vor fi stabilite prin protocol."

Creditorii societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor care detine o creanta certa, lichida si anterioara datei publicarii proiectului de fuziune sau de divizare, nescadenta la data publicarii si care urmareste impiedicarea producerii unui prejudiciu prin fuziune/divizare, poate face opozitie in vederea garantarii satisfacerii creantei sale. Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii proiectului de fuziune sau de divizare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Ea se depune la oficiul registrului comertului, care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.

Legea nr. 178 din 1 octombrie 2010 a parteneriatului public-privat

Legea nr. 178 din 1 octombrie 2010 a parteneriatului public-privat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 5 octombrie 2010

Legea reglementeaza modul de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat ce are ca obiectiv public proiectarea, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferul unui bun sau serviciu public, dupa caz.

Scopul legii il constituie reglementarea initierii si realizarii de proiecte de parteneriat public-privat pentru lucrari publice in diverse sectoare de activitate, cu finantari private.

Principiile de baza ale parteneriatului public-privat sunt:
a) nediscriminarea - asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale pentru ca orice operator economic, indiferent de nationalitate, sa poata participa la procedura de incheiere a contractului de parteneriat public-privat si sa aiba sansa de a deveni contractant;
b) tratamentul egal - stabilirea si aplicarea oricand pe parcursul procedurii de incheiere a contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerinte, criterii identice pentru toti operatorii economici, astfel incat acestia sa beneficieze de sanse egale de a participa la procedura de atribuire si de a deveni contractant;
c) transparenta - aducerea la cunostinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la aplicarea procedurilor de incheiere a contractului de parteneriat public-privat;
d) proportionalitatea - asigurarea corelatiei juste intre scopul urmarit de partenerul public, obiectul contractului de parteneriat public-privat si cerintele solicitate, in sensul existentei echilibrului intre obiectivul urmarit a se realiza prin contractul de parteneriat public-privat si cerintele reale, intre cerintele reale si conditiile impuse investitorului privat, precum si intre criteriile de selectie si clauzele contractuale;
e) eficienta utilizarii fondurilor - aplicarea procedurilor de incheiere a contractelor de parteneriat public-privat si utilizarea de criterii trebuie sa reflecte avantajele de natura economica ale ofertelor in vederea obtinerii rezultatului urmarit, luand in considerare si efectele concrete preconizate a se obtine in domeniul social si in cel al protectiei mediului si promovarii dezvoltarii durabile;
f) asumarea raspunderii - determinarea clara a sarcinilor, responsabilitatilor partilor implicate in procesul de incheiere a contractelor de parteneriat public-privat, urmarindu-se asigurarea profesionalismului, impartialitatii, independentei deciziilor adoptate pe parcursul derularii acestui proces.

Proiectul de parteneriat public-privat are in vedere urmatoarele:
a) cooperarea dintre partenerul public si partenerul privat;
b) modul de finantare a proiectului de parteneriat public-privat este privat;
c) in cazul unui proiect public-privat, rolul partenerilor este de a finanta si de a pune in aplicare obiectivele de interes public, precum si de a respecta prevederile contractului de parteneriat public-privat;
d) alocarea riscurilor unui proiect de parteneriat public-privat se face in mod proportional si echitabil intre partenerul public si cel privat.

Parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, in functie de nivelul de implicare a investitorului. Prin contractele de parteneriat public-privat investitorului privat ii sunt transferate obligatii ale partenerului public, cum ar fi: proiectarea, incepand cu faza de proiect tehnic; constructia; dezvoltarea; reabilitarea/modernizarea; operarea; intretinerea; finantarea.

La finalizarea contractului, bunul public este transferat, cu titlu gratuit, partenerului public, in buna stare si liber de orice sarcina sau obligatie.

Partenerii pot stabili prin contractul de parteneriat public-privat si alte activitati pe care sa le desfasoare compania de proiect, cu conditia respectarii prevederilor legii.

Procedura din 29 septembrie 2010 de autorizare a unitatilor protejate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 5 octombrie 2010.

Procedura stabileste modalitatea si conditiile de autorizare a unitatilor protejate, pe baza autorizatiei eliberate in conditiile Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Autorizatia reprezinta actul administrativ care da dreptul de functionare a entitatii respective ca unitate protejata. Autorizatia este eliberata de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, numit in continuare MMFPS, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, la propunerea Directiei generale protectia persoanelor cu handicap, denumita in continuare DGPPH.

In vederea autorizarii ca unitate protejata, entitatea trebuie sa se incadreze in una dintre situatiile prevazute de art. 44 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 268/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si anume:
a) operatorii economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de proprietate si organizare, care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca;
b) sectii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, institutiilor publice sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au gestiune proprie si cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate si salarizate;
c) persoana fizica cu handicap autorizata potrivit legii sa desfasoare activitati economice independente, inclusiv asociatia familiala care are in componenta o persoana cu handicap. Sunt incluse aici si persoanele fizice cu handicap autorizate in baza unor legi speciale, care isi desfasoara activitatea atat individual, cat si in una dintre formele de organizare ale profesiei.
Conditiile de autorizare ale entitatilor solicitante sunt urmatoarele:
a) sa aiba gestiune proprie;
b) cel putin 30% din numarul total de angajati sa fie persoane cu handicap;
c) produsele sau serviciile sa fie realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate, cu exceptia celor oferite de unitatile protejate infiintate in cadrul organizatiilor persoanelor cu handicap;
d) documentele depuse sa fie in termen de valabilitate.

Lista contribuabililor 3

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2393 din 5 octombrie 2010 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 753/2006 privind organizarea activitatii de administrare a marilor contribuabili, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 683 din 8 octombrie 2010

Lista contribuabililor mari care urmeaza a fi administrati incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator de Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si lista contribuabililor care, incepand cu aceeasi data, nu vor mai fi administrati de Directia generala de administrare a marilor contribuabili se actualizeaza conform criteriilor de selectie prevazute in anexa nr. 1 si prevederilor art. 5, se intocmesc anual pana la data de 30 noiembrie, se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Directia generala de administrare a marilor contribuabili va notifica contribuabilii ce vor fi predati spre administrare altor structuri incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator. Prevederile art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.

Lista nominala a sediilor secundare ale contribuabililor mari care indeplinesc criteriile de selectie prevazute in anexa nr. 1 se actualizeaza anual si se publica, pana la data de 30 noiembrie, pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice - portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Lista contribuabililor 2

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2394 din 5 octombrie 2010 pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 266/2007 privind organizarea activitatii de administrare a contribuabililor mijlocii la administratiile finantelor publice pentru contribuabilii mijlocii din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 683 din 8 octombrie 2010

Lista contribuabililor mijlocii prevazuta la alin. (2) se intocmeste anual, pana la data de 30 noiembrie, se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Administratiile finantelor publice pentru contribuabili mijlocii din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, care administreaza contribuabilii mijlocii ce vor fi predati spre administrare altor structuri incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator, va notifica asupra acestui fapt respectivii contribuabili. Prevederile art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.

Lista nominala a sediilor secundare ale contribuabililor mijlocii prevazuti la art. 1 se actualizeaza anual si se publica, pana la data de 30 noiembrie, pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice - portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Lista contribuabililor

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2395 din 5 octombrie 2010 pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.074/2006 privind organizarea activitatii de administrare a contribuabililor mijlocii la Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 683 din 8 octombrie 2010

Listele contribuabililor mijlocii se intocmesc anual, pana la data de 30 noiembrie, se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Administratia Finantelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii a Municipiului Bucuresti din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, care administreaza contribuabilii mijlocii ce vor fi predati spre administrare altor structuri incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator, va notifica asupra acestui fapt respectivii contribuabili. Prevederile art. 44 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.

Lista nominala a sediilor secundare ale contribuabililor mijlocii prevazuti la art. 1 si 11 se actualizeaza anual si se publica, pana la data de 30 noiembrie, pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice - portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Scutire plata contributie fond handicap

INTREBARI SI RASPUNSURI
In ce conditii o societate comerciale cu peste 50 de salariati poate fi scutita de la plata contributiei potrivit Legii nr. 448/2006?

Persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati. In situatia in care nu angajeaza persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:
a) sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;
b) sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat, in conditiile prevazute la lit. a).

Achizitionarea produselor de la unitatile protejate poate fi partiala, existand posibilitatea platii doar a sumei neacoperite pana la cea stabilita potrivit Legii nr. 448/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In situatia in care operatorul economic achizitioneaza produse sau servicii de la unitati protejate autorizate potrivit legii, pe baza de parteneriat, in suma mai mica decat suma datorata bugetului de stat, operatorul economic va datora bugetului de stat diferenta de suma.

In situatia in care operatorul economic achizitioneaza produse sau servicii de la unitati protejate autorizate potrivit legii, pe baza de parteneriat, in suma mai mare decat suma datorata bugetului de stat in luna respectiva, operatorul economic nu datoreaza nicio suma bugetului de stat, iar diferenta in plus se reporteaza in luna urmatoare, in sensul diminuarii obligatiei de plata.

Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap introduce o exceptie de la prevederile alin. (3) lit. b) a art. 78 pentru unitatile protejate infiintate in cadrul organizatiilor persoanelor cu handicap care pot desfasura si activitati de vanzari/intermedieri, cu conditia ca minimum 75% din profitul obtinut sa fie destinat programelor de integrare socioprofesionala pentru persoanele cu handicap din organizatiile respective. Aceste unitati au obligatia prezentarii unui raport financiar la fiecare inceput de an, din care sa rezulte cum au fost utilizate fondurile obtinute prin activitatea comerciala.

In ceea ce priveste destinatia produselor achizitionate in situatia in care nu se angajeaza persoane cu handicap, legislatia in materie nu introduce nici o restrictie. Cerinta expresa mentionata mai sus prevazuta de art. 78 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 448/2006 este de achizitionare a produselor, societatea urmand sa dispuna neingradit de acestea.

Prin urmare, daca sunt achizitionate produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat, la nivelul reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap, societatea nu este obligata la plata suma reprezentand acest cuantum.

Gestionare carti de munca

Ordinul nr. 207 din 14 Martie 2007
privind aprobarea Procedurilor de predare-primire la casele teritoriale de pensii a carnetelor de munca aflate in pastrarea titularilor, in vederea aplicarii prevederilor art. 160 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare

Publicata in Monitorul oficial 205 din 27 Martie 2007.

In vederea aplicarii prevederilor art. 160 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare,
in baza prevederilor art. 16 din Hotararea Guvernului nr. 412/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei emite urmatorul ordin:

ART. 1
Se aproba Procedurile de predare-primire la casele teritoriale de pensii a carnetelor de munca aflate in pastrarea titularilor, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2
(1) Persoanele care au in pastrare propriul carnet de munca, in care sunt consemnate inscrisuri anterioare datei de 1 aprilie 2001, au obligatia de a pune carnetul de munca la dispozitia caselor teritoriale de pensii in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) persoanele ale caror carnete de munca au fost prelucrate deja, precum si persoanele care au calitatea de beneficiar al unei categorii de pensie din sistemul public de pensii.
(3) Termenul recomandat pentru depunerea carnetelor de munca, in cazul persoanelor prevazute la alin. (1), este pana la 31 decembrie 2007.

ART. 3
Procedura tehnica de prelucrare a datelor, utilizata de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale in vederea culegerii din carnetele de munca a datelor necesare pentru determinarea stagiului de cotizare si a punctajului mediu anual, precum si procedura de scanare si de arhivare electronica a carnetelor de munca se stabilesc prin decizie a presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.

ART. 4
Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si casele teritoriale de pensii vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu

Bucuresti, 14 martie 2007.
Nr. 207.

ANEXA
PROCEDURI
de predare-primire la casele teritoriale de pensii a carnetelor de munca aflate in pastrarea titularilor, in vederea aplicarii prevederilor art. 160 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare

Prezentele proceduri reglementeaza modul de organizare si desfasurare a activitatii de predare-primire la casele teritoriale de pensii a carnetelor de munca aflate in pastrarea titularilor acestora, in vederea desfasurarii activitatii de preluare a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, precum si la salariile aferente acestor perioade.
1. In temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, persoanele care au in pastrare propriul carnet de munca urmeaza sa puna aceste documente la dispozitia casei teritoriale de pensii in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, daca datele din aceste carnete nu au fost preluate deja sau daca persoanele in cauza nu au calitatea de beneficiar al unei categorii de pensie.
2. Carnetele de munca ale acestor persoane se pot prelua de catre casele teritoriale de pensii numai daca sunt completate conform dispozitiilor legale in vigoare si daca toate inregistrarile pana la data de 1 aprilie 2001 sunt certificate potrivit legii.
3. Carnetele de munca vor fi insotite de copii ale actelor de identitate ale titularilor, din care sa rezulte si codul numeric personal. Copiile actelor de identitate se vor prinde cu capse de prima pagina a carnetului de munca.
4. In scopul prelucrarii carnetelor de munca si a copiilor actelor de identitate, casele teritoriale de pensii vor comunica prin mass-media perioada de preluare a acestora si categoria de persoane titulare de la care se preiau, in functie de criteriile si de ordinea de prioritate a prelucrarii acestora, stabilite de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.
5. La preluarea carnetelor de munca de la titulari sau de la reprezentantii acestora, se va incheia un proces-verbal, al carui model este prevazut in anexa nr. 1, iar personalul desemnat pentru aceasta actiune din cadrul caselor teritoriale de pensii va verifica indeplinirea conditiilor prevazute la pct. 2 si 3.
6. Casele teritoriale de pensii vor depozita carnetele de munca preluate de la titulari, insotite de copii ale actelor de identitate ale acestora, in cutii de carton confectionate in acest scop.
Cutiile utilizate la depozitarea carnetelor de munca vor avea aplicata o eticheta continand codul casei teritoriale de pensii care le-a preluat si care urmeaza a efectua prelucrarea datelor din ele, precum si numarul cutiei. Numarul cutiei este unic la nivelul casei teritoriale de pensii si va fi acordat intercalat cu numarul celorlalte cutii distribuite angajatorilor, agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de munca si inspectoratelor teritoriale de munca.
7. In scopul realizarii acestei activitati, casele teritoriale de pensii vor infiinta un compartiment de predare-primire si expediere a carnetelor de munca de la, respectiv catre titulari, denumit in continuare CPPE.
8. In vederea transmiterii spre prelucrare a carnetelor de munca preluate de la titulari, CPPE va centraliza carnetele de munca si va intocmi pentru fiecare cutie, cu ajutorul unui program informatic, un formular continand doua procese-verbale de predare-primire, intocmit potrivit modelului prezentat in anexa nr. 2, in cate doua exemplare, pe hartie, insotit de un fisier pe suport electronic, care va contine seria si numarul carnetului de munca, numele si prenumele titularului, codul numeric personal al titularului, adresa titularului, numele si prenumele persoanei care a depus carnetul de munca si adresa acestei persoane, pentru cazurile in care carnetul de munca a fost predat de alta persoana decat titularul.
9. Cutiile continand carnetele de munca, insotite de procesele-verbale si de fisierele corespunzatoare, vor fi predate zilnic sau in acele zile in care se completeaza cel putin o cutie de 50 de carnete de munca, de catre reprezentantii CPPE, reprezentantilor Compartimentului pentru receptionare, evidenta distribuirii si inapoierea carnetelor de munca (CREDI) din casa teritoriala de pensii.
Cu aceasta ocazie se verifica similitudinea datelor inscrise in fisierul pe suport electronic cu cele inscrise in procesele-verbale, pentru obtinerea unui opis intern de prelucrare, al carui continut trebuie sa fie identic cu cel inscris in procesele-verbale, mai putin adresa titularului si datele despre persoana care a predat carnetul de munca, unde este cazul.
Predarea-primirea carnetelor de munca se va face ulterior verificarii continutului cutiilor, prin semnarea procesului-verbal de catre reprezentantii desemnati ai celor doua compartimente (CPPE si CREDI) din casa teritoriala de pensii.
In cazul in care se constata lipsa sau deteriorarea unor carnete de munca, corecturi ori stersaturi in masura sa produca incertitudini legate de corectitudinea datelor, acest lucru va fi consemnat in rubrica "1. Observatii la primirea carnetelor de munca la CREDI" si va fi sesizata conducerea casei teritoriale de pensii in vederea luarii masurilor ce se impun, potrivit legii.
10. Dupa incheierea operatiunilor de preluare si inregistrare a datelor, reprezentantul CREDI va preda reprezentantului CPPE din casa teritoriala de pensii cutiile continand carnetele de munca. Modelul procesului-verbal de predare-primire este prevazut in anexa nr. 2. Predarea-primirea carnetelor de munca se va face ulterior verificarii continutului cutiilor. In cazul in care se constata lipsa sau deteriorarea unor carnete de munca, acest lucru va fi consemnat in rubrica "2. Observatii la predarea carnetelor de munca catre compartimentul CPPE" si va fi sesizata conducerea casei teritoriale de pensii in vederea luarii masurilor ce se impun, potrivit legii.
11. In termen de 3 zile lucratoare de la primire, CPPE va proceda la expedierea prin posta, cu confirmare de primire, catre titulari, respectiv catre persoanele care le-au predat, a carnetelor de munca din care au fost preluate datele referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001.
12. Pentru persoanele care se prezinta la sediul casei teritoriale de pensii pentru preluarea carnetelor de munca prelucrate, restituirea acestora se va face in baza unui proces-verbal de predare-primire si se va incheia in doua exemplare, conform modelului prevazut in anexa nr. 3.
13. Activitatea de predare-primire la si de la CREDI din casele teritoriale de pensii si activitatea de primire, respectiv predare sau expediere de la si catre titularii carnetelor de munca ce le au in pastrare proprie se efectueaza de catre personalul CPPE din cadrul caselor teritoriale de pensii care va fi desemnat prin decizie a directorului executiv.
14. Activitatea de predare-primire la si de la CREDI din cadrul caselor teritoriale de pensii se efectueaza de catre personalul desemnat prin decizie a directorului executiv.
15. Degradarea, distrugerea ori pierderea carnetelor de munca de catre persoanele desemnate potrivit pct. 13 si 14 se sanctioneaza potrivit legii.
16. Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentele proceduri.

ANEXA 1
la proceduri

CASA TERITORIALA DE PENSII
......................................
Cutia nr. ............................
Pozitia nr. ..........................

PROCES -VERBAL
de predare-primire a Carnetului de munca seria ...... nr. ...., titular ........, CNP ......, in vederea preluarii datelor potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001

Subsemnatul ........, reprezentant al Casei teritoriale de pensii ........, am procedat la preluarea carnetului de munca sus-mentionat de la domnul/doamna ........, avand calitatea declarata de *) ............. si urmatoarele date de identificare:
1. act de identitate: BI/CI seria ...... nr. ......, eliberat/eliberata de .......... la data de .................;
2. adresa declarata pentru expedierea carnetului de munca dupa preluarea datelor: localitatea ........, str. ....... nr. ...., bl. ..., sc. ..., et. ..., ap. ...., judetul/sectorul ................
Carnetul de munca este insotit de copia actului de identitate al titularului: BI/CI seria .......... nr. ............... .
Ultima linie completata a carnetului de munca poarta numarul curent ......., iar numarul paginilor completate din cap. IX (date privind activitatea in munca) este de .................. .
Se fac urmatoarele mentiuni referitoare la starea fizica si/sau la modul de completare a acestuia:
.........................................................................
.........................................................................
.........................................................................
.........................................................................
___________
*) Se completeaza, dupa caz, titular sau calitatea in care reprezinta titularul.

Data predarii/primirii: ....................
Pentru predare
Titularul / reprezentantul titularului
........................ Pentru primire
Reprezentantul casei teritoriale de pensii,
......................


ANEXA 2
la proceduri
Judetul ......................................
Casa teritoriala de pensii cod .......
Nr. ...... din ......./.......200....
CREDI .......... *)
CPPE ...........**)

PROCES -VERBAL DE PREDARE -PRIMIRE 1

Subsemnatul ..........., imputernicit al CREDI, am primit de la ........, imputernicit al CPPE, cutia cu numarul ........, continand un numar de ....... carnete de munca, dupa cum urmeaza:
Nr. Crt. Seria / Nr. carnetului Codul numeric personal Numele si prenumele
beneficiarului Nr. de pagini
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50

_________
*) CREDI - Compartimentul pentru receptionare, evidenta distribuirii si inapoierea carnetelor de munca.
**) CPPE - Compartimentul primire, predarea si expedierea carnetelor de munca de la si catre titularii detinatori.
1. OBSERVATII la primirea carnetelor de munca la casa teritoriala de pensii:







Incheiat astazi, ....../.......200....., intre:
Imputernicitul CREDI,
.................... Imputernicitul CPPE,
....................


PROCES -VERBAL DE PREDARE -PRIMIRE 2

Subsemnatul ........, imputernicit al CPPE, am primit de la .........., imputernicit al CREDI, cutia cu numarul ......, continand un numar de ..... carnete de munca.
2. OBSERVATII la predarea carnetelor de munca de catre casa teritoriala de pensii:







Incheiat astazi, ....../.......200....., intre:
Imputernicitul CREDI,
.................... Imputernicitul CPPE,
....................


ANEXA 3
la proceduri

CASA TERITORIALA DE PENSII
..........................
PROCES -VERBAL
de restituire catre titular (reprezentantul acestuia) a Carnetului de munca seria .... nr. ...., titular ......., CNP .................

Dupa preluarea datelor din carnetul de munca sus-mentionat, subsemnatul, .........., reprezentant al CPPE din Casa Teritoriala de Pensii ........., am procedat la restituirea acestuia catre domnul/doamna ........, avand calitatea declarata de*) ......, posedand BI/CI seria ........... nr. ......., eliberat/eliberata de .......... la data de ..................... .
Prin semnarea de primire a prezentului proces-verbal se recunoaste restituirea carnetului de munca sus-mentionat in original, in starea fizica in care a fost preluat, fara deteriorari sau modificari ale acestuia.
__________
*) Se completeaza, dupa caz, titular sau calitatea in care reprezinta titularul.
Data .............................
Pentru predare
Reprezentantul casei teritoriale de pensii,
...................... Pentru primire
Titularul / reprezentantul titularului
........................

joi, 14 octombrie 2010

Amenzi pentru abateri Completare REVISAL sau Inregistrare REVISAL

Amenzi pentru abateri Completare REVISAL sau Inregistrare REVISAL

Registrul de evidenta a salariatilor este reglementat de H.G nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor.

In conformitate cu prevederile art. 8 alin.(1) din acest act normativ, constituie contraventii urmatoarele fapte savarsite de angajatori, persoane fizice sau juridice:

a) neinfiintarea registrului si/sau netransmiterea acestuia in forma electronica la inspectoratul teritorial de munca in termenele si forma prevazute de prezenta hotarare;

b) refuzul de a pune la dispozitie inspectorului de munca registrul in forma electronica, precum si dosarul personal al salariatilor;

c) necompletarea registrului in conformitate cu prevederile prezentei hotarari;

d) neinregistrarea contractelor individuale de munca in registru anterior inceperii activitatii; e) completarea registrului cu date eronate.

Potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cele prevazute la lit. a) - c), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei;

b) cea prevazuta la lit. d), cu amenda de 1.500 lei pentru fiecare contract individual de munca neinregistrat, fara ca valoarea cumulata a amenzii, determinata de numarul efectiv de astfel de contracte, sa depaseasca cuantumul de 20.000 lei;

c) cea prevazuta la lit. e), cu amenda de la 3.500 lei la 5.000 lei.

Asadar, la lit. a) si b) sunt prevazute amenzi pentru contraventii distincte.

Contraventiile prevazute la lit. a) - c) se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei.

De exemplu, daca nu completeaza in registrul de evidenta a salariatilor o modificare a unuia dintre elementele prevazute la art. 3 alin. (2) din H.G nr. 161/2006, angajatorul poate fi sanctionat cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei pentru omiterea acelei inregistrari.

Neinregistrarea contractelor individuale de munca in registru anterior inceperii activitatii reprezinta tot o necompletare a registrului in conformitate cu prevederile H.G nr. 161/2006, insa, pentru aceasta contraventie, legiuitorul a inteles sa instituie o sanctiune distincta.

In consecinta, daca angajatorul nu inregistreaza in registru contractele individuale de munca, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii, poate fi sanctionat cu o amenda de la 1.500 lei pentru fiecare contract individual de munca neinregistrat, fara ca valoarea cumulata a amenzii, determinata de numarul efectiv de astfel de contracte, sa depaseasca cuantumul de 20.000 lei.

Astfel, daca angajatorul nu inregistreaza 10 contracte individuale de munca el poate fi sanctionat cu o amenda de 1.500 lei pentru fiecare contract, respectiv cu suma de 15.000 lei.

Daca, insa, angajatorul nu inregistreaza 15 contracte individuale de munca el nu va fi sanctionat cu suma de 22.500 lei ci cu suma de 20.000 lei deoarece cuantumul maxim al amenzii, in acest caz, este plafonat la suma de 20.000 lei.

Preavizul si data inregistrari demisiei

Preavizul si data inregistrari demisiei

In cazul demisiei, termenul de preaviz este, potrivit art. 79 alin.(4) din Codul muncii, cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

In conformitate cu prevederile art. 79 alin. (7) din Codul muncii, contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv.

Asadar, in cazul demisiei, nu este necesara emiterea unei decizii de incetare a contractului individual de munca, deoarece contractul individual de munca inceteaza de drept la data expirarii termenului de preaviz sau a renuntarii totale sau partiale de catre angajator la acest drept.

Totusi, angajatorul va trebui sa intocmeasca un inscris prin care se constata incetarea contractului individual de munca. Termenul de preaviz se calculeaza de la data comunicarii fara a include si ziua comunicarii.

Astfel, daca termenul de preaviz stabilit prin contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile este de 15 zile calendaristice si salariatul isi depune demisia in data de 25.03.2010, contractul sau individual de munca va fi desfacut cu data de 10.04.2010 chiar daca aceasta zi este o zi libera sau o zi de repaus saptamanal.

In situatia in care termenul de preaviz se implineste la data de 31.12..., contractul individual de munca va fi desfacut cu data de 01.01...

Daca s-ar admite ca desfacerea contractului individual de munca are loc in prima zi lucratoare dupa expirarea termenului de preaviz ar insemna ca termenul de preaviz se prelungeste, ceea ce nu este posibil.

In inscrisul prin care angajatorul constata incetarea contractului individual de munca prin demisie va fi prevazuta data incetarii contractului individual, aceasta reprezentand data expirarii termenului de preaviz sau data la care angajatorul renunta la termenul de preaviz (prima zi in care salariatul nu mai presteaza activitate).

Legislatia muncii nu prevede o data la care acest inscris sa fie eliberat insa, dat fiind situatiile care pot interveni pe parcursul acestui termen, cum ar fi suspendarea lui, este recomandabil ca acest inscris sa fie intocmit la data desfacerii contractului individual de munca.

Angajatorul poate renunta total sau partial la dreptul de preaviz, deoarece acest drept opereaza in favoarea sa, iar nu a salariatului. Scopul preavizului, in cazul demisiei este acela de a asigura angajatorului posibilitatea de a lua masurile necesare inlocuirii salariatului demisionar, evitandu-se astfel consecintele negative pe care le-ar putea avea incetarea intempestiva a contractului de munca.

In acest context, pe toata durata termenului de preaviz, angajatorul poate renunta la termenul de preaviz, situatie in care, contractul individual de munca inceteaza la data renuntarii.

In conformitate cu prevederile art. 3 alin. (22) din HG 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, elementele prevazute la alin. (2) lit. e) data si temeiul incetarii contractului individual de munca se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca.

Facilitati la incadrarea in munca a somerilor

Facilitati la incadrarea in munca a somerilor

Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca este una dintre masurile pentru stimularea ocuparii fortei demunca.

Potrivit art. 77 din Legea nr. 76/2002, stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor se realizeaza prin:

* subventionarea locurilor de munca;

* acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca;

* acordarea unor facilitati.

Principala masura sociala a fost stabilita prin OUG nr. 13/2010 si vizeaza stimularea angajatorilor care incadreaza someri aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca de cel putin 3 luni si ii mentin in activitate timp de 12 luni.

Astfel, pentru incadrarea persoanelor provenite din randul somerilor, angajatorii beneficiaza de scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale pentru o perioada de 6 luni.

Contributiile de asigurari sociale, in acceptiunea art. 2 alin. (3) din O.U.G. nr. 13/2010, cuprind contributiile datorate de angajatori potrivit legii, astfel cum sunt:

* contributia de asigurari sociale;

* contributia de asigurari pentru somaj;

* contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale;

* contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale;

* contributia pentru asigurarile sociale de sanatate,

* contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

Angajatorii vor respecta urmatoarele conditii stabilite de actul normativ pentru acordarea scutirii de la plata contributiilor sociale datorate de angajatori:

* locurile de munca vor fi nou-create;

* persoanele angajate pe aceste locuri de munca trebuie sa fi fost inregistrate in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca cu cel putin 3 luni anterioare stabilirii raporturilor de munca;

* persoanele incadrate vor fi mentinute in activitate pe o perioada de cel putin 12 luni;

* angajatorii sa nu fi avut raporturi de munca cu persoanele pe care doresc sa le incadreze, in ultimele 6 luni premergatoare datei angajarii;

* angajatorii sa nu incadreze persoane pe locuri de munca devenite vacante in urma incetarii unor raporturi de munca in ultimele 6 luni anterioare datei stabilirii raporturilor de munca.

Atentie! Angajatorii sunt obligati sa plateasca contributiile de asigurari sociale de care au fost scutiti daca nu indeplinesc o serie de conditii, astfel:

* In situatia in care raporturile de munca ale persoanelor incadrate inceteaza anterior perioadei de 12 luni, ca urmare a acordului partilor, in temeiul art. 55 lit. b) din Codul muncii, sau ca urmare a desfiintarii locului de munca ocupat de salariat prin concediere din motive care nu tin de persoana salariatului, in temeiul art. 65 din Codul muncii;

* In situatia in care efectueaza si alte concedieri, pentru motive care nu tin de persoana salariatului, in perioada cuprinsa intre data intrarii in vigoare a OUG nr. 13/2010 si data expirarii perioadei de 12 luni in care sunt obligati sa mentina in activitate persoanele angajate.

In lipsa unor precizari cu privire la procedura de aplicare a OUG nr.13/2010 si avand in vedere metodologiile deja existente pentru acordarea de facilitati angajatorilor in conditiile Legii nr. 76/2002, incercam sa venim in ajutorul dvs. orientandu-va catre urmatoarele etape, pe care unele dintre agentiile teritoriale de ocupare a fortelor de munca le aplica ca urmare a solicitarilor angajatorilor:

1. Angajatorul va comunica "Situatia locurilor de munca vacante" prevazuta in anexa 1 la HG nr. 174/2002 pentru aplicarea Legii nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in a caror raza isi au sediul, respectiv domiciliul, toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea acestora. In temeiul art. 3 din HG nr. 174/2002, prin locuri de munca vacante se intelege locurile de munca devenite disponibile ca urmare a incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, precum si locurile de munca nou-create, anexa 1 mentionata cuprinzand si situatia locurilor de munca nou-create.

Angajatorii vor mentiona pe document scopul depunerii, respectiv acela de a beneficia de prevederile OUG nr. 13/2010.

2. La solicitarea angajatorilor care doresc sa incadreze persoane in conditiile OUG nr. 13/2010, agentiile pentru ocuparea fortei de munca vor trebui sa prezinte liste cu persoane care se incadreaza in criteriile impuse de actul normativ.

3. In masura in care este identificata o persoana care sa indeplineasca criteriile solicitate pentru ocuparea locului de munca nou-creat, precum si criteriile impuse de OUG nr. 13/2010, agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca trebuie sa emita un document din care sa reiasa faptul ca persoana este in evidenta agentiei de cel putin 3 luni, document care se va prezenta angajatorului.

Aceste document se poate concretiza intr-o dispozitie de repartizare, insotita de o adeverinta din care sa reiasa vechimea in evidentele agentiei.

4. Ulterior, persoana angajata va avea obligatia de a prezenta agentiei "instiintarea emisa de angajator privind incadrarea in munca", document care se completeaza de catre angajator.

5. Angajatorul va depune la agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca o copie a contractul individual de munca, inregistrat la ITM, precum si o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca:

* locul de munca este nou-creat,

* nu a avut raporturi de munca cu persoana pe care doreste sa o incadreze, in ultimele 6 luni premergatoare datei angajarii,

* locul de munca nu a devenit vacant in urma incetarii unor raporturi de munca in ultimele 6 luni anterioare datei stabilirii raporturilor de munca.

Formularul E 101: contributii sociale pentru angajat cetatean strain

Formularul E 101: contributii sociale pentru angajat cetatean strain

In conformitate cu prevederile art. 13 alin.(2) lit.a) ale Regulamentului (CEE) NR. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii, un lucrator incadrat in munca pe teritoriul unui stat membru este supus legislatiei acelui stat, chiar daca acesta isi are resedinta pe teritoriul unui alt stat membru sau daca sediul sau locul de desfasurare a activitatii intreprinderii sau angajatorului este situat pe teritoriul unui alt stat membru.

Potrivit prevederilor art.14 din acelasi Regulament, regula enuntata la articolul 13 alineatul (2) litera (a) se aplica sub rezerva urmatoarelor exceptii sau circumstante:

(a) (I) un lucrator incadrat in munca pe teritoriul unui stat membru de catre o intreprindere pentru care lucreaza in mod obisnuit si detasat pe teritoriul unui alt stat membru de catre aceasta intreprindere pentru a desfasura o activitate acolo pentru acea intreprindere continua sa fie supus legislatiei din primul stat membru, cu conditia ca durata anticipata a acelei activitati sa nu depaseasca douasprezece luni, iar el sa nu fie trimis sa inlocuiasca un alt lucrator care si-a incheiat perioada de detasare;

(II) daca durata activitatii care urmeaza sa fie desfasurata se prelungeste peste durata prevazuta initial din cauza unor imprejurari neprevazute si depaseste douasprezece luni, legislatia primului stat continua sa fie aplicata pana la incheierea respectivei activitati, cu conditia ca autoritatea competenta din statul pe al carui teritoriu este detasat lucratorul sau organismul desemnat de acea autoritate sa-si fi dat acordul; acest acord trebuie solicitat inainte de sfarsitul perioadei initiale de douasprezece luni.

Cu toate acestea, acest acord nu poate fi dat pentru o perioada care depaseste douasprezece luni;

(b) un lucrator angajat in transporturile internationale pe teritoriul a doua sau mai multe state membre ca membru al echipajului sau personalului de bord si care lucreaza pentru o intreprindere care, in numele unui tert sau in nume propriu, opereaza servicii de transport de pasageri sau marfuri pe calea ferata, pe cai rutiere, cai aeriene sau ai navigabile interioare si isi are sediul pe teritoriul unui stat membru se supune legislatiei acestui din urma stat, cu urmatoarele restrictii:

(I) un lucrator incadrat in munca de o sucursala sau de o reprezentanta permanenta pe care intreprinderea respectiva o are teritoriul unui alt stat membru decat cel in care isi are sediul se supune legislatiei statului membru pe al carei teritoriu este situata aceasta sucursala sau reprezentanta permanenta;

(II) un lucrator incadrat in munca in principal pe teritoriul statului membru in care isi are resedinta se supune legislatiei acelui stat, chiar daca intreprinderea care il incadreaza nu isi are nici sediul, nici sucursala, nici reprezentanta permanenta pe acel teritoriu;

(c) un lucrator, altul decat cel angajat in transportul international, care in mod normal isi desfasoara activitatea pe teritoriul a doua sau mai multe state, se supune:

(I) legislatiei statului membru pe al carui teritoriu isi are resedinta, daca isi desfasoara activitatea partial pe acel teritoriu sau daca este legat de mai multe intreprinderi sau de mai multi angajatori care isi au sediul sau locul de desfasurare a activitatii pe teritoriul unor state membre diferite;

(II) legislatiei statului membru pe al carui teritoriu este situat sediul sau locul de desfasurare a activitatii intreprinderii sau persoanei care l-a incadrat, daca nu isi are resedinta pe teritoriul oricaruia dintre statele in care isi desfasoara activitatea;

(d) un lucrator incadrat in munca pe teritoriul unui stat membru de o intreprindere care isi are sediul pe teritoriul unui alt stat membru si care se gaseste pe frontiera comuna a acestor state se supune legislatiei statului membru pe al carei teritoriu intreprinderea isi are sediul sau locul de desfasurare a activitatii.

Asadar, regula este aceea ca, un lucrator incadrat in munca pe teritoriul unui stat membru este supus legislatiei acelui stat.

Numai prin exceptie, un lucrator incadrat in munca pe teritoriul unui stat membru de catre o intreprindere pentru care lucreaza in mod obisnuit si detasat pe teritoriul unui alt stat membru de catre aceasta intreprindere pentru a desfasura o activitate acolo pentru acea intreprindere continua sa fie supus legislatiei din primul stat membru, cu conditia ca durata anticipata a acelei activitati sa nu depaseasca douasprezece luni, iar el sa nu fie trimis sa inlocuiasca un alt lucrator care si-a incheiat perioada de detasare.

Salariatii detasati(in sensul legislatiei europene) pe o perioada de maxim 12 luni vor fi scutiti de afilierea la sistemul de securitate sociala din statul in care sunt detasati in baza formularului E 101 eliberat de autoritatea competenta din statul in care este incadrat in munca.

Daca durata activitatii care urmeaza sa fie desfasurata se prelungeste peste durata prevazuta initial din cauza unor imprejurari neprevazute si depaseste douasprezece luni, legislatia primului stat continua sa fie aplicata pana la incheierea respectivei activitati, cu conditia ca autoritatea competenta din statul pe al carui teritoriu este detasat lucratorul sau organismul desemnat de acea autoritate sa-si fi dat acordul; acest acord trebuie solicitat inainte de sfarsitul perioadei initiale de douasprezece luni.

Pentru aplicarea exceptiei, salariatului i se va elibera de catre institutia competenta din statul de origine formularul E 101. In consecinta, pe durata de valabilitate a formularului E101, salariatul ramane supus legislatiei sociale din statul de unde a fost detasat.

Dupa expirarea valabilitatii formularului E101, daca nu se solicita prelungirea acestuia, contributiile sociale vor fi platite in Romania.

luni, 11 octombrie 2010

Indemnizatia pentru trecerea in alt loc de munca si reducerea timpului de munca

Indemnizatia pentru trecerea in alt loc de munca si reducerea timpului de munca

Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca fac parte din categoria prestatiilor si serviciilor la care au dreptul asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau a unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca, situatie in care pot beneficia de indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca.

Util

Aceasta indemnizatie se acorda in conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.

---

Asiguratii au dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale a timpului de munc a, situatie in care pot beneficia de indemnizatia pentru reducerea timpului de munca. Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru se acorda asiguratilor care nu mai pot realiza durata normala de munca ca urmare a unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale.

Indemnizatiile pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului.

Atentie

Asiguratii pot beneficia de aceste indemnizatii numai pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.

Cuantumul indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor brute realizate lunar din ultimele 6 luni si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.

Daca stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, cuamtumul indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor brute realizate lunar pe baza carora s-a achitat contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.

Daca stagiul de cotizare este mai mic de 1 luna, cuamtumul indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre venitul lunar brut din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa se plateasca contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.

Decizie de incetare - notificare in perioada de proba

Decizie de incetare - notificare in perioada de proba Angajator ............................................................................................. Adresa ..................................................................................................

Inregistrata la Registrul Comertului din ...... sub nr. J.../...../..... C.U.I. ....................................................................................................

Telefon: ......................................./Fax: ..............................................

Nr. ………./………………..

DECIZIE DE INCETARE A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA –

NOTIFICARE IN PERIOADA DE PROBA

S.C. ………………………………………… S.R.L., persoana juridica romana cu sediul in Bucuresti, str. ……………. nr. …………., bl. …………, ..sector …., nr. de ordine in Reg. Com. J40/…………………., CUI ………………., atribut fiscal R, reprezentata prin dl/dna ………………… in calitate de director general,

decide

incetarea raportului de munca incepand cu data de …………………., potrivit art. 31 alin. (4) indice 1 din Codul muncii, a salariatului …………………………, angajat cu perioada de proba, avand functia de ……………………, legitimat cu CI seria ….. nr. ……… eliberata de ………. la data de ………., CNP ………………………………,

incadrat cu contract individual de munca nr. ……….. inregistrat la ITM .......... ..........la data de ………..

Prezenta decizie de incetare a raporturilor de munca poate fi contestata in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii acesteia, la Tribunalul

.................................1.

Data emiterii: Director General,

............................ ............................

Am luat la cunostinta decizia de incetare a raportului de munca:

Data comunicarii: ...........................

Semnatura salariatului.....................

Note:

1 Tribunalul in circumscriptia caruia domiciliaza reclamantul (salariatul).

Sporul de vechime. Cand trebuie acordat obligatoriu

Sporul de vechime. Cand trebuie acordat obligatoriu

Obligatia achitarii unui spor de vechime se face in temeiul art. 41 alin. (3) lit. d) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a V-a, nr. 5cc din 29 ianuarie 2007.

Potrivit dispozitiilor acestui articol sporul de vechime este considerat spor minim obligatoriu. Obligativitatea aplicarii clauzelor contractului colectiv de munca unic la nivel national tuturor salariatilor incadrati in toate unitatile din tara este stabilita printr-o lege organica ci nu prin contract colectiv de munca.

Astfel, potrivit art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din tara, in cazul contractelor colective de munca la nivel national.

Din cele mentionate mai sus, concluzionam aplicabilitatea contractului colectiv de munca unic la nivel national tuturor salariatilor din Romania.

Daca societatea are sub 21 de salariati, nu aveti obligatia negocierii unui contract colectiv de munca la nivel de unitate, dar aveti obligatia respectarii clauzelor contractului colectiv de munca unic la nivel national.

Din practica judiciara va putem spune ca in situatia in care ati ajuns deja in instanta si nu puteti face dovada ca ati achitat spor de vechime sau ca sporul de vechime este inclus in salariul de baza, astfel incat salariul de baza sa aiba ponderea majoritara in salariu, societatea va fi obligata la plata acestor sporuri, prin hotarare judecatoreasca

Ce sanctiuni NU trebuie prevazute in Regulamentul Intern

Ce sanctiuni NU trebuie prevazute in Regulamentul Intern

Regulamentul intern va cuprinde o serie de precizari cu privire la sanctiunile aplicabile in cazul savarsirii de abateri disciplinare.

Multi angajatori opteaza pentru a prevedea in regulamentul intern sanctiunea corespunzatoare fiecarei abateri. Nu procedati asa!

Codul muncii prevede in art. 266 criteriile de individualizare a sanctiunilor.

Acestea sunt:

a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;

b) gradul de vinovatie a salariatului;

c) consecintele abaterii disciplinare;

d) comportarea generala in serviciu a salariatului;

e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.

Or, daca prevedeti in regulament intern sanctiunea aplicabila automat fiecarei abateri, inseamna ca nu va mai puteti prevala de aceste criterii pentru a nuanta fiecare sanctiune.

Astfel, in practica, poate aparea necesitate aplicarii unor sanctiuni diferite pentru aceeasi abatere disciplinara.

Unii salariati sunt mai valorosi pentru companie ca altii, cu unii este necesar ca angajatorul sa fie mai exigent decat cu altii. Codul muncii permite aplicarea sanctiunilor disciplinare de la caz la caz, nu obliga angajatorul ca de fiecare data cand in companie se savarseste o anumita abatere sa aplice automat aceeasi sanctiune.

Nu are rost sa renuntam la posibilitatea aplicarii acestor criterii, care s-au dovedit in practica foarte utile.

Potrivit art. 264 alin. (1)din Codul muncii, sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:

a) avertismentul scris;

b) suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare;

c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;

d) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;

e) reducerea salariului de baza si, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;

f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. In regulamentul intern nu se pot prevedea alte sanctiuni decat cele prevazute in lege, dupa cum cele legale nu pot fi agravate prin dispozitiile regulamentului intern.

Exemplu

Este nelegala prevederea in regulamentul intern a unei sanctiuni constand in reducerea salariului de baza pe o durata mai mare de 3 luni sau cu mai mult de 10%.

Totusi, in cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionatoriu, va fi aplicat acesta. Regulamentul intern va cuprinde, asadar, dispozitiile aplicabile salariatilor unitatii, fie potrivit Codului muncii, fie, daca este cazul, potrivit statutul de personal aprobat.

Exemplu

Art.116 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile ulterioare, prevede urmatoarele sanctiuni disciplinare aplicabile acestei categorii de:

- observatie scrisa; -

avertisment;

- diminuarea salariului de baza, cumulat, cand este cazul, cu indemnizatia de conducere, de indrumare si de control, cu pana la 15%, pe o perioada de 1-6 luni;

- suspendarea, pe o perioada de pana la 3 ani, a dreptului de inscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare sau pentru obtinerea gradelor didactice ori a unei functii de conducere, indrumare si control;

- destituirea din functia de conducere, de indrumare si de control din invatamant;

- desfacerea disciplinara a contractului de munca.

Asadar, temeiul aplicarii unei sanctiuni disciplinare il poate constitui nu numai legea, respectiv contractul colectiv sau individual de munca, ci si regulamentul intern. In ceea ce priveste concedierea disciplinara, cea mai grava dintre sanctiunile disciplinare, art. 61 lit. a) din Codul muncii prevede ca angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii stabilite, intre altele, prin regulamentul intern.

vineri, 8 octombrie 2010

Modalitatea de completare a Formularului 102 pentru recuperarea indemnizatiilor de asigurari de sanatate

Modalitatea de completare a Formularului 102 pentru recuperarea indemnizatiilor de asigurari de sanatate

Potrivit Instructiunilor de completare a formularului 102 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale" aprobate prin OANAF 101/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru contributiile sociale datorate de angajatori, cuprinse la pozitiile 4, 5, 16, 17 si 19 din Nomenclatorul obligatiilor de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale prevazut in anexa nr. 16, formularul se completeaza de catre angajatori sau de entitati asimilate acestora, in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 86/2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile ulterioare, ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.644/2003 si ale legislatiei specifice privind contributiile sociale, astfel:

- Randul 1 "Suma datorata": se inscrie suma datorata de angajatori in perioada de raportare, conform legislatiei specifice privind contributiile sociale.

- Randul 2 "Suma deductibila": se inscriu sumele care pot fi deduse in perioada de raportare din contributiile sociale datorate de angajatori, conform legislatiei specifice privind contributiile sociale. Nivelul sumei deductibile nu va depasi nivelul sumei datorate in perioada de raportare.

Pentru pozitia 17 – „Contributii pentru concedii si indemnizatii –angajator” la "Suma deductibila"se completeaza indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, care se calculeaza si se platesc de angajatori conform art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile ulterioare.

- Randul 3 "Suma de plata": se inscrie suma reprezentand diferenta dintre suma datorata si cea deductibila, respectiv dintre suma inscrisa la randul 1 si suma inscrisa la randul 2.

In situatia in care sumele deductibile depasesc in perioada de raportare suma contributiilor datorate, acestea se recupereaza conform legislatiei specifice privind contributiile sociale.

Diferentele de recuperat rezultate se pot reporta la randul 2 din declaratiile care se depun in perioada urmatoare sau se pot recupera din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin Ordinul ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 60/32/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare.

Asadar, sumele ce se retin din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva se inscriu in Formularul 102 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale" la Pozitia 17 Randul 2 – „Suma deductiblila”.

Daca, spre exemplu societatea are de recuperat 4.000 RON de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate iar contributia pentru concedii si indemnizatii datorata pentru luna august este de 2.000 RON, in Formularul 102 la pozitia 17 Randul 1 "Suma datorata" se va inscrie 2.000 RON iar la Randul 2 "Suma deductibila" 2.000 RON. In acest caz, pentru luna august suma de plata va fi „0”.

PFA care au si carte de munca, scutite de la plata contributiilor sociale

Persoanele fizice autorizate (PFA) care au si carte de munca sunt scutite de la plata contributiilor sociale, potrivit noii legi a pensiilor, dupa ce alte acte normative intens contestate si aprobate in aceasta vara de catre Guvern le considerau bune de plata. Sarabanda modificarilor legislative referitoare la contributiile sociale datorate de persoanele care au venituri din activitati independente pare fara sfarsit.

Dupa ce, in ultimele trei luni, Guvernul a facut modificari peste modificari pentru a-i „captura“ in mrejele sistemului pe toti cei care au venituri profesionale, sustinand vehement corectitudinea si necesitatea acestora in ciuda numeroaselor critici, noua lege a pensiilor, votata in Parlament si aflata in prezent la promulgare, anuleaza obligatia de plata a contributiilor sociale pentru PFA" target="_blank" class="contextual_links">PFA care sunt, totodata, salariate.

In mod cu totul surprinzator, articolul 11 din aceasta lege acorda la alineatul 4 scutire pentru PFA" target="_blank" class="contextual_links">PFA care au si carte de munca, desi in legislatia aprobata de Guvern in vara, se precizeaza ca toti cei care au, pe langa veniturile de natura salariala, si „venituri de natura profesionala cu caracter de regularitate datoreaza contributiile individuale si pentru acestea“.

Nemaivorbind de lipsa de claritate din prevederile de pana acum (OUG nr. 58, modificata prin OUG nr. 82 etc.) care nu reusesc sa defineasca nici „caracterul de regularitate“, nici pe cel „ocazional“, o certitudine a ramas, anume ca, salariate sau nu, PFA" target="_blank" class="contextual_links">PFA sunt obligate la plata contributiilor pentru toate veniturile.

Cine si ce mai aplica Si cu toate acestea, noua lege a pensiilor care, de altfel, este creatia aceluiasi Guvern care a emis si celelalte acte normative referitoare la contributiile PFA" target="_blank" class="contextual_links">PFA, instituie o scutire de la plata contributiilor de asigurari sociale similara celei aflate in actuala lege a pensiilor nr. 19 din 2000 si care a functionat pana la aparitia ordonantelor de urgenta.

Scutirea din Legea nr. 19 nu a fost abrogata explicit prin vreo precizare in aceste ordonante, ci implicit, asa cum se va intampla si cand va intra in vigoare noua lege a pensiilor.

„In cazul in care Legea pensiilor va fi publicata in Monitorul Oficial in aceasta forma, se va acorda scutirea pentru PFA" target="_blank" class="contextual_links">PFA care sunt si angajate cu carte de munca, prevaland principiul juridic potrivit caruia se aplica modificarea cea mai recenta“, explica Emilia Dragu, partener TaxHouse.

Sursa: Capital

Fisa de post inspector resurse umane

Fisa de post inspector resurse umane

Inspector Resurse Umane

I. Identificarea postului

1. Numele si prenumele titularului: ..............................

2. Denumirea postului: Inspector Resurse Umane [

Daca in organigrama dvs. denumirea postului difera de cea din COR, va trebui sa mentionati in fisa si denumirea din COR.]

3. Pozitia in COR / Cod: 342304

[In cazul in care denumirea postului din firma dvs. nu se regaseste in COR, va trebui sa treceti codul din COR pentru denumirea cea mai apropiata din punct de vedere al sarcinilor si responsabilitatilor.]

4. Departamentul / locatia: Departamentul Resurse Umane [Repartizarea se va face conform marimii, specificului si organigramei firmei.]

5. Nivelul postului:

• Conducere / coordonare: Nu este cazul

• Executie: Specialist

6. Relatiile:

a. Ierarhice (control, indrumare, posturi supervizate):

• se subordoneaza: Managerului de Resurse Umane

• are in subordine: Nu este cazul

b. Functionale (colaborare, pe orizontala): Cu toate departamentele

c. Reprezentare (colaborare, consultanta): Cu institutiile de stat (ITM, Administratia Financiara, Casa de Pensii), cu furnizorii de produse / servicii de specialitate (programe de salarizare)

[Pentru punctele a, b si c se va tine cont de marimea, specificul si organigrama firmei.]

II. Descrierea postului

1. Scopul general al postului Asigurarea tuturor activitatilor legate de evidenta personalului si de salarizare din cadrul firmei in conformitate cu politicile firmei si cu legislatia in vigoare.

[In functie de marimea, specificul si organigrama firmei scopul poate diferi. Scopul postului se va regasi detaliat in obiectul contractului definit in CIM semnat de parti.]

2. Obiectivele postului

• Asigurarea unei bune evidente a contractelor individuale de munca si a carnetelor de munca.

• Gestionarea dosarelor personale ale angajatilor.

• Organizarea si derularea operatiunilor de evidenta a personalului si de salarizare in cadrul firmei.

• Intocmirea dosarelor de pensionare.

[In functie de marimea, specificul si organigrama firmei obiectivele pot diferi.]

3. Descrierea sarcinilor / atributiilor / activitatilor postului

• Verifica valabilitatea actelor prezentate de angajati in vederea inscrierii lor in carnetul de munca / registrul de evidenta a salariatilor.

• Asigura intocmirea contractelor individuale de munca, precum si arhivarea acestora. • Gestioneaza documentele de evidenta a contractelor de munca.

• Calculeaza drepturile salariale conform pontajului, contractelor de munca, politicii firmei si legislatiei in vigoare.

• Asigura completarea si transmiterea formalitatilor necesare catre banca pentru intocmirea cardurilor de salarii.

• Intocmeste si distribuie fluturasii de salarii.

• Depune lunar la ITM actele doveditoare de plata a salariilor si toate celelalte acte necesare pentru indeplinirea conditiilor de legalitate a contractelor de munca.

• Obtine avizele necesare pentru deschiderea si inchiderea carnetelor de munca.

• Asigura necesarul de carnete de munca si opereaza in ele inregistrarile necesare.

• Primeste, verifica si arhiveaza certificatele medicale.

• Verifica prin sondaj condicile de prezenta cu pontaje.

• Tine evidenta concediilor de odihna pentru fiecare departament si verifica pontajele cu cererile de concediu de odihna, certificatele medicale si alte referate din cursul lunii.

• Intocmeste lunar un estimat privind cheltuielile cu salariile, precum si situatia privind cheltuielile totale, venitul net / salariat pe fiecare departament.

• Intocmeste fisele fiscale.

• Preia tichetele de masa de la firma de distributie, le distribuie pe baza de borderouri si intocmeste lunar rapoartele privind consumul si evidenta acestora.

• La cererea salariatilor si in conformitate cu prevederile legale elibereaza adeverinte.

• Intocmeste dosare de pensionare conform legislatiei in vigoare.

• Primeste si analizeaza diferite cereri / reclamatii ale salariatilor in domeniul resurselor umane propunand solutii pentru rezolvarea acestora.

• Acorda consultanta conducerii firmei si salariatilor in probleme de gestiune a personalului.

• Executa orice alte dispozitii date de superiorul ierarhic direct sau de supraordonatii acestuia in realizarea strategiilor pe termen scurt ale companiei in limitele respectarii temeiului legal.

[In functie de marimea, specificul si organigrama firmei sarcinile / atributiile / activitatile pot diferi.]

4. Descrierea responsabilitatilor postului

a) Privind relatiile interpersonale / comunicarea

• Mentine relatii profesionale cu toti colegii si cu persoanele din exterior.

• Raspunde de corectitudinea informatiilor furnizate catre toate departamentele din firma.

• Raspunde de informarea angajatilor cu privire la orice modificare a drepturilor salariale.

• Are o atitudine politicoasa atat fata de colegi, cat si fata de persoanele din exterior cu care vine in contact in cadrul firmei.

b) Fata de echipamentul din dotare

• Raspunde de respectarea procedurilor interne legate de utilizarea aparaturii din dotarea departamentului.

• Raspunde de informarea imediata a persoanelor responsabile privind orice defectiune in functionare a echipamentului cu care isi desfasoara activitatea.

c) In raport cu obiectivele postului

• Raspunde de corectitudinea si completitudinea actelor si documentelor de personal emise.

• Asigura deplina confidentialitate a datelor de personal cu care opereaza.

• Raspunde de modul de arhivare si de pastrare a documentelor de personal.

• Aduce la cunostinta Departamentului Financiar-Contabil modificarile aparute in relatiile de munca (angajari, incetarea raporturilor de munca, concedii fara plata).

• Raspunde de transmiterea la timp si cu regularitate a tuturor taxelor si impozitelor aferente salariilor catre Administratia Financiara, Casa de Pensii etc.

• Raspunde de gestionarea documentelor de evidenta a contractelor de munca.

• Respecta prevederile legale in ceea ce priveste activitatea de gestiune a personalului.

• Raspunde pentru obtinerea in timp util a avizului superiorului ierarhic pentru eliberarea documentelor de personal.

d) Privind securitatea si sanatatea muncii Respecta normele de Sanatatea si Securitatea Muncii si PSI, pentru a evita producerea de accidente si / sau imbolnavirile profesionale.

e) Privind regulamentele / procedurile de lucru

• Respecta procedurile de lucru generale specifice firmei.

• Respecta termenele legale si cele impuse de procedurile firmei privitoare la documentele si actele de personal.

• Respecta Regulamentul Intern si Regulamentul de Organizare si Functionare.

• Respecta legislatia in vigoare referitoare la evidenta, inregistrarile si arhivarea documentelor de personal.

• Respecta si aplica actele normative in vigoare si Contractul Colectiv de Munca aplicabil.

[In functie de marimea, specificul si organigrama firmei responsabilitatile postului pot diferi.

Atentie!

Raspunderea juridica generata de nerespectarea obligatiilor stabilite prin prezenta se va stabili in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare precum si in baza procedurilor reglementate in Regulamentul Intern al firmei.]

5. Conditiile de lucru ale postului

a. Programul de lucru 8 ore si suplimentar cand este nevoie.

Se va asigura corelarea acestor dispozitii cu acelea ale clauzei specifice din CIM, precum si cu prevederile din anexele la RI / CCM la nivel de unitate referitoare la alternanta turelor, daca este cazul, respectiv la programul de lucru inegal.

 b. Conditiile materiale

• ambientale Nu lucreaza in conditii ambientale deosebite.

• deplasari Are deplasari frecvente in afara firmei.

• spatiu Nu are birou propriu, isi desfasoara activitatea in cadrul birourilor puse la dispozitia Departamentului Resurse Umane.

• conditii suplimentare (fac parte din categoria de beneficii) Telefon mobil, PC. c. Conditii de formare profesionala: Participa la diverse instruiri de dezvoltare profesionala.

d. Buget Nu este cazul.

[Conditiile de la punctele a, b, c si d se decid la nivelul fiecarei firme in functie de conditiile specifice si de posibilitati, precum si de nevoile pentru postul respectiv in firma.]

6. Gradul de autonomie

a. Autoritate asupra altor posturi: ..............

[Se refera la alte posturi decat cele aflate in subordinea directa. Autoritatea se stabileste in fiecare firma de catre conducere, pentru fiecare post in parte — in functie de marimea, specificul si organigrama firmei.]

b. Delegare (inlocuitori, sarcini delegate)

• este inlocuit de: Un specialist din cadrul Departamentului Resurse Umane.

• inlocuieste pe: Un specialist din cadrul Departamentului Resurse Umane.

[De obicei, fiecare firma stabileste si mentioneaza numele persoanei inlocuitoare, cu precizarea responsabilitatilor si a sarcinilor pe perioada delegarii.]

7. Indicatori de performanta

• Scaderea numarului de reclamatii privind evidenta personalului cu ...%.

• Diminuarea intarzierilor in raportarile catre organismele de stat cu ...% pe o perioada de........

[In functie de specificul firmei, pot fi utilizati indicatori diferiti, cu valori diferite, in limitele responsabilitatilor si performantelor cerute de post.]

8. Perioada de evaluare a performantelor Anual

[Se stabileste in functie de sistemul de evaluare din fiecare firma.]

9. Evolutii posibile Poate evolua pe pozitia de Specialist Resurse Umane.

[Se stabileste in functie de planificarea carierei din fiecare firma.]

III Specificatiile postului

1. Nivelul de studii Minimum studii medii.

[Nivelul de studii pentru fiecare post difera in functie de specificul si marimea firmei, precum si de nevoile pentru postul respectiv in firma.]

2. Calificarea necesara

• Cursuri autorizate de Inspector de Personal.

• Operare PC: Word, Excel, programe de calculare salarii.

[In functie de specificul si marimea firmei, precum si de nevoile pentru postul respectiv in firma se pot solicita si alte calificari / specializari.]

3. Competentele postului (pachet de competente)

• cunoasterea prevederilor legale in ceea ce priveste regimul actelor de evidenta a personalului;

• cunostinte generale de legislatia muncii si cazuistica referitoare la intocmirea si pastrarea documentelor de evidenta a personalului si la salarizare;

• cunoasterea de programe de calculare a salariilor;

• cunoasterea prevederilor legale referitoare la calcularea salariilor, la plata indemnizatiilor si contributiilor sociale catre autoritati etc.;

• cunoasterea formularisticii oficiale si a celei agreate de Regulamentul Intern al organizatiei privitoare la intocmirea si pastrarea documentelor de evidenta a personalului;

• cunoasterea metodologiei de completare a dosarelor de pensionare;

• capacitate de analiza si sinteza;

• discernamant si capacitate de a rezolva problemele;

• capacitate de autoorganizare si punctualitate.

[In functie de specificul si marimea firmei, precum si de nevoile pentru postul respectiv in firma se pot solicita si alte competente.]

4. Experienta de lucru necesara (vechimea in specialitatea ceruta de post) Minimum 2 ani intr-o functie similara.

[Experienta de lucru necesara se stabileste de fiecare firma, in functie de nevoile specifice pentru postul respectiv.]

Data,

Numele si semnatura titularului postului, Numele si semnatura superiorului ierarhic,

A P R O B A T

Director General