marți, 28 iunie 2011

Contract de locatiune

Problema:
Firma doreste sa incheie un contract de locatiune a unei lucrari cu o persoana fizica. Aceasta persoana fizica imi va emite lunar factura sau o tratez ca pe un salariat (contract civilcolaborator) si ii intocmesc lunar stat de plata? Care sunt contributiile pe care trebuie sa i le retin?

Solutie:
Contractul de locatiune a unei lucrari incheiat cu o persoana fizica neautorizata este un contract civil. Beneficiarul veniturilor din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil poate opta intre doua modalitati de impozitare, respectiv:

1) retinere la sursa reprezentand plati anticipate; In acest caz, potrivit dispozitiilor art. 52 alin.(2) din Codul fiscal , impozitul ce trebuie retinut, se stabileste aplicand o cota de impunere de 10 % la venitul brut.
2) stabilirea impozitului pe venit ca impozit final; In acest caz, conform art. 522 alin. (2) din Codul fiscal , impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.

Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris in momentul incheierii fiecarui raport juridic/contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestuia.

Societatea, in calitate de platitor de venit, are obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii urmatoarelor contributii:

1. Contributia la sistemul asigurarilor sociale.

Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil au obligatia, pentru veniturile realizate, de a plati contributia individuala de asigurari sociale. Contributia la sistemul asigurarilor sociale se datoreaza asupra veniturilor obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil indiferent de periodicitatea realizarii acestor venituri, in mod exclusiv sau nu.

Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale pentru veniturile obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil o constituie venitul brut realizat. Baza de calcul, in decursul unei luni calendaristice, nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Pentru veniturile realizate in mod ocazional baza de calcul anuala nu poate depasi de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011 este de 2.022 lei.

Daca beneficiarul veniturilor din drepturi din contracte/conventii civile este pensionar in sistemul public de pensii, prevederile OUG 58/2010 modificata prin OUG 82/2010 nu ii sunt aplicabile si in consecinta nu se datoreaza contributia la sistemul asigurarilor sociale de stat.

2. Contributia la sistemul asigurarilor pentru somaj.

Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil au obligatia, pentru veniturile realizate, de a plati contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj. Contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj, in cota de 0,5%, se datoreaza asupra veniturilor obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil indiferent de periodicitatea realizarii acestor venituri, in mod exclusiv sau nu. Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj pentru veniturile obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil o constituie venitul brut realizat.
Baza de calcul, in decursul unei luni calendaristice, nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Pentru veniturile realizate in mod ocazional baza de calcul anuala nu poate depasi de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Daca beneficiarul veniturilor realizate in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil este pensionar in sistemul public de pensii, prevederile OUG nr. 58/2010 modificata prin OUG nr. 82/2010 nu ii sunt aplicabile.

Platitorul de venit, in vederea declararii evidentei nominale a persoanelor care realizeaza venituri din contracte/ conventii civile are obligatia de a calcula, de a retine si de a vira lunar contributiile de asigurari sociale individuale obligatorii. Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza.

In ceea ce priveste declararea contributiilor sociale se disting doua situatii:

- Venituri din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil pentru care se retine doar impozitul pe venit - se intocmeste de catre platitorul de venituri declaratia 100;

- Venituri din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil pentru care exista obligatia retinerii contributiilor sociale la sistemul asigurarilor sociale de stat si la sistemul asigurarilor pentru somaj si a impozitului pe venit - se intocmeste de catre platitorul de venituri declaratia 112.

Anual, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent trebuie sa se depuna declaratia informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit (declaratia 205) pentru cazul in care s-a retinut impozitul de 10%.
Anual pana la data de 30 iunie a anului curent pentru anul precedent trebuie sa se depuna declaratia informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit (declaratia 205) pentru cazul in care s-a retinut impozitul de 16%.

In cazul in care unitatea retine impozit de 10% beneficiarul veniturilor va depune pana pe data de 15 mai a anului curent pentru anul anterior declaratia privind veniturile realizate (declaratia 200).
In cazul in care se opteaza pentru retinerea impozitului final de 16%, persoana fizica nu mai este obligata sa depuna declaratia 200.

Conventii civile

Chiar daca notiunea de conventie civila nu este noua, definitia acesteia produce in continuare nelamuriri cu privire la situatiile in care poate fi aplicata, la avantajele, dezavantajele sau riscurile pe care le-ar putea intampina cei care accepta sau aplica aceasta forma de remunerare.

De retinut ca raporturile intre parti nu sunt de angajat/angajator, ci de beneficiar/prestator. Aceasta forma de angajare este destul de folosita de antreprenorii din Romania deoarece angajatul nu beneficiaza de niciun drept din urmatoarea categorie: asigurari sociale, asigurari de sanatate, somaj, concediu medical, concediu de odihna, precum si alte drepturi incluse prin lege in contractele colective de munca la nivel de ramura sau la nivel de unitate. Aceasta optiune este insa de inteles atunci cand vine vorba de beneficiarul de servicii care se bucura de o economie a costurilor muncii de aproximativ 30%.

Situatiile in care se poate utiliza conventia civila sunt destul de restranse ca numar si respecta urmatoarele conditii:

- prestatia este delimitata in timp pentru o lucrare sau un proiect;
- prestatia nu are un caracter continuu sau permanent;
- serviciul prestat nu face parte din domeniul de activitate principal al firmei.

In ceea ce priveste sistemul de taxare, conventia civila este supusa unui impozit de 16%, cu retinere la sursa. Suma neta este destinata prestatorului, iar beneficiarul are obligatia de a declara si de a vira impozitul aferent. In acelasi timp, beneficiarul trebuie sa realizeze pentru prestator "Adeverinta privind venitul realizat" pe anul precedent si sa elibereze pana la data de 28 februarie a anului urmator. Tot acesta va mai depune la Fisc declaratia 205 privind impozitul retinut la sursa, pe beneficiari de venit.

Dezavantajul conventiei civile este ca, in orice moment, aceasta poate fi reconsiderata ca si contract de munca, incluzand astfel plata taxelor salariale, a dobanzilor si penalitatilor aferente. In plus, antreprenorul risca sa inregistreze pierderi la buget atunci cand realizeaza cheltuieli cu prestatorul deoarece acestea nu sunt deductibile fiscal (cheltuielile de transport, de deplasare, de pregatire profesionala, tichete de masa). Sumele respective sunt scoase, iar impozitul se recalculeaza pe profit aferent, adaugandu-se dobanzile si majorarile de intarziere.

Activitatile care se inscriu in aceasta categorie se regasesc in mai multe domenii, printre care: agricultura, vanatoarea si pescuitul, silvicultura, exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura, viticultura, apicultura, zootehnia, spectacolele, productiile cinematografice si audiovizuale, publicitatea, activitatile culturale, manipularea de marfuri, activitatile de intretinere si curatenie.

Impozit pe venit - depunerea declaratiei 205, pana la 30 iunie

Anumiti platitori de venituri au obligatia ca pana la 30 iunie 2011 sa depuna la Fisc formularul 205, privind impozitul retinut la sursa, pe beneficiari de venit.

Declaratia se completeaza si se depune de catre platitorii de venit care au obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile cu regim de retinere la sursa, obtinute in anul 2010, din: dividende; dobanzi; premii si din jocuri de noroc; pensii; lichidare/dizolvare a unei societati; activitati agricole; alte venituri.

Atentie! In categoria „Veniturilor din activitati agricole” se regasesc veniturile realizate de persoanele fizice din valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, potrivit art. 74 alin. (4) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, carora li s-a retinut impozit final in cota de 2%.

Declaratia se completeaza si pentru persoanele fizice care au realizat venituri din activitati agricole, pentru care platitorul de venituri nu a retinut impozit, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 190/2009 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea si plata impozitului pe veniturile banesti din agricultura realizate prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, caz in care la col. 4 „Impozit retinut” se inscrie cifra „0”.

Depunere

Platitorii de venituri trebuie sa depuna declaratia in format electronic, pe suport magnetic sau optic, la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al platitorului de venit sau unde acesta este luat in evidenta fiscala, dupa caz, completata prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice


Suportul magnetic sau optic va fi insotit de borderoul centralizator, listat pe hartie, semnat si stampilat, potrivit legii.

Borderoul se completeaza in doua exemplare:
- originalul se depune la organul fiscal, impreuna cu formatul electronic al declaratiei;
- copia se pastreaza de catre platitorul de venit.

Sanctiuni

Nerespectarea obligatiei de depunere a Declaratiei 205 se sanctioneaza cu amenda de la 500 la 1.000 lei pentru persoane fizice si de la 1.000 la 5.000 lei pentru persoane juridice, potrivit prevederilor Codului de Procedura Fiscala.

Modelul formularului 205 va este prezentat in fisierul atasat.

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_25050/Impozit-pe-venit-depunerea-declaratiei-205-pana-la-30-iunie.html#ixzz1QaCxqcT4

luni, 27 iunie 2011

Concediu crestere copil. Stat de plata si declaratii lunare

Intrebare: In cazul unei salariate cu un contract suspendat pentru concediu crestere copil pana la implinirea vartei de 2 ani, va rog sa imi spuneti cum trebuie procedat in privinta pontajelor lunare, statelor de plata si a declaratiilor pentru somaj, CAS si sanatate? Se considera in continuare angajata si se trece pe 0? Sau se elimina de tot din aceste evidente?

Raspuns: Contractul individual de munca se suspenda, potrivit art. 51 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, din initiativa salariatului pentru concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani.

Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului prevazute de O.U.G. nr. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare si de asemenea constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate prevazute de O.U.G. nr. 158/2005, probata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006 (art. 18 din O.U.G. nr. 148/2005).

Astfel, potrivit dispozitiilor Ordinului nr. 405/2004 cu privire la Procedura privind declararea lunara de catre angajatori a evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, la completarea declaratiei exista rubrica in care pot fi mentionate numarul orelor suspendare in luna.

In concluzie, pe perioada in care salariata se afla in concediu pentru cresterea copilului aceasta va fi mentionata in declaratiile angajatorului cu CIM suspendat si venituri zero.

Insa, cu privire la completarea registrului general de evidenta a salariatilor programul REVISAL nu permite inregistrarea suspendarii contractelor individuale de munca, astfel incat in REVISAL nu va fi mentionata suspendarea contractului individual de munca pentru cresterea copilului. Potrivit art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP);
b) data angajarii;
c) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;
d) tipul contractului individual de munca;
e) data si temeiul incetarii contractului individual de munca.

Astfel, numai aceste elemente si modificarea lor se inregistreaza in REVISAL.

Eliminarea unor sporuri. CCM vs CIM

Intrebare: Renegocierea drepturilor salariale prin CCM la terminarea perioadei pentru care a fost incheiat, privind eliminarea unor sporuri care nu se mai justifica din punct de vedere legal dar si al oportunitatii financiare a societatii, respectiv sporul de nocive si de calculator, in lipsa buletinelor de determinare ale ITM, s-au a sporului de conducere care nu se justifica ca responsabilitate a sefilor de sectoare, aceste aspecte ducand si la o situatie financiara precara a societatii, pot fi eliminate din viitorul CCM existand si acordul sindicatului? Daca un salariat nu semneaza actul aditional, ce se intampla cu CCM-ul negociat de angajator si sindicat?

Raspuns: Acordarea drepturilor prevazute in CCM este obligatorie. Astfel, art. 148 alin. (1) din Legea 62/2011 a dialogului social prevede ca din executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti, iar alin. (2) din acelasi articol mentioneaza ca neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.

Astfel, daca sporurile de care faceti vorbire sunt acordate in temeiul contractului colectiv de munca (CCM) atunci veti putea, in cadrul unei negocieri colective ulterioare, sa renegociati aceste drepturi impreuna cu partenerii de dialog social, in urma acordului cu acestia putand chiar elimina anumite sporuri din CCM si pe cale de consecinta nu veti mai avea obligatia acordarii acestora.

Daca insa sporurile sunt prevazute in cadrul contractelor individuale de munca ale salariatilor, singura modalitate in care puteti elimina acordarea lor este prin acordul direct dintre angajator si salariat, prin incheierea la contractele individuale de munca ale salariatilor a unor acte aditionale in acest sens. In aceasta situatie daca un salariat nu semneaza actul aditional la CIM, nu puteti elimina acordarea dreptului respectiv prevazut in CIM.

In privinta CCM negociat intre angajator si sindicat, acesta nu poate modifica drepturi ale salariatilor a caror acordare se datoreaza stabilirii acestora in contractele individuale de munca si/sau actele aditionale la acestea.

Noul CCM ramura constructii

La contractul colectiv de munca la nivelul ramurii constructii 631 din 5 decembrie 2007 incheiat pe anii 2008-2009, inregistrat la Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse cu numarul 631/17/5.12.2007 este inregistrat actul aditional nr. 2, publicat in Monitorul Oficial nr. 4 cc din 16 februarie 2011, inregistrat la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale cu nr. 75 din 10.02.2011.

Astfel partile au convenit prelungirea CCM pentru maximum 12 luni.
Astfel, pana in februarie 2012, salariul minim brut de baza in Sectorul de constructii, incepand cu data de 01.01.2011, se fixeaza la nivelul de 700 lei/luna, pentru un program de lucru de 170 ore/luna, adica 4,1176 lei/ora.

Coeficientii minimi de ierarhizare pentru urmatoarele categorii de salariati sunt:
a) muncitori
1. necalificati = 1
2. calificati = 1,2

b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:
1. liceala = 1,2
2. postliceala = 1,25

c) personal de specialitate, incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:
1. scoala de maistri = 1,3
2. studii superioare de scurta durata = 1,5

d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de:
- studii superioare = 2

Coeficientii de ierarhizare se aplica la salariul de baza minim, negociat la nivel de unitate.

In contractele colective de munca la nivel de unitate se vor negocia grile de salarizare pentru fiecare categorie de salariati, pornind de la minimul de ierarhizare.

Celelalte articole raman nemodificate, urmand ca in termen de 30 de zile calendaristice de la publicarea in Monitorul Oficial a Codului muncii modificat, partile sa finalizeze negocierile, in vederea actualizarii CCM pentru Sectorul constructii.

Potrivit art. II din Codul muncii , republicat in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.

Codul Fiscal a fost modificat prin Legea 121

Codul Fiscal s-a modificat din nou. Legea 126/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2011, aducand o serie de modificari in ceea ce priveste:

- dobanzile de intarziere
- compensarea datoriilor
- actele administrativ-fiscale


Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. -
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88 din 29 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 669 din 30 septembrie 2010, cu urmatoarele modificari si completari:

1. La articolul I, inaintea punctului 1 se introduc noua noi puncte, cu urmatorul cuprins:

"- La articolul 26, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(2) Pentru contribuabilii care au sedii secundare, platitor de obligatii fiscale este contribuabilul, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru care platitor de impozit este sediul secundar obligat, potrivit legii, sa se inregistreze fiscal ca platitor de salarii si de venituri asimilate salariilor.»

- La articolul 26, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
«(3) Contribuabilii prevazuti la alin. (2) au obligatia de a declara, in numele sediilor secundare inregistrate fiscal, impozitul pe venitul din salarii datorat, potrivit legii, de acestea.»

- La articolul 32, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(2) In cazul impozitului pe venit si al contributiilor sociale, prin hotarare a Guvernului se poate stabili alta competenta speciala de administrare.»

- Articolul 34 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«ARTICOLUL 34
Competenta in cazul sediilor secundare
(1) In cazul sediilor secundare inregistrate fiscal, potrivit legii, competenta teritoriala pentru administrarea impozitului pe venitul din salarii datorat de acestea revine organului fiscal competent pentru administrarea obligatiilor datorate de contribuabilul care le-a infiintat.
(2) Competenta pentru inregistrarea fiscala a sediilor secundare ca platitoare de salarii si venituri asimilate salariilor, potrivit legii, revine organului fiscal in a carui raza teritoriala se afla situate acestea.»

- Articolul 47 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«ARTICOLUL 47
Desfiintarea sau modificarea actelor administrative fiscale
(1) Actul administrativ fiscal poate fi modificat, anulat sau desfiintat in conditiile prezentului cod.
(2) Anularea ori desfiintarea totala sau partiala, cu titlu irevocabil, potrivit legii, a actelor administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale principale atrage anularea, desfiintarea ori modificarea atat a actelor administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii aferente creantelor fiscale principale individualizate in actele administrative fiscale anulate ori desfiintate, cat si a actelor administrative fiscale subsecvente emise in baza actelor administrative fiscale anulate sau desfiintate, chiar daca actele administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii sau actele administrative fiscale subsecvente au ramas definitive in sistemul cailor administrative de atac sau judiciare. In acest caz, organul fiscal emitent, din oficiu sau la cererea contribuabilului, va emite un nou act administrativ fiscal, prin care va desfiinta sau modifica in mod corespunzator actele administrative fiscale prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii sau actele administrative fiscale subsecvente.
(3) Se anuleaza ori se desfiinteaza, total sau partial, chiar daca impotriva acestora s-au exercitat sau nu cai de atac, actele administrative fiscale prin care s-au stabilit, in mod eronat, creante fiscale accesorii aferente creantelor fiscale principale prin orice modalitate.»

- La articolul 83, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (31) si (32), cu urmatorul cuprins:
«(31) Data depunerii declaratiilor prin mijloace electronice de transmitere la distanta pe portalul e-Romania este data validarii acestora, astfel cum rezulta din mesajul electronic de confirmare a validarii declaratiei, transmis de sistemul de validare si tranzactionare a informatiilor.
(32) Prevederile alin. (31) se aplica corespunzator si declaratiilor privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, depuse la organul fiscal competent sau la oficiile acreditate de Ministerul Finantelor Publice, in format hartie, semnat si stampilat, conform legii.»

- La articolul 114, alineatul (27) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(27) Prin exceptie de la prevederile alin. (22), in cazul in care debitorii beneficiaza de inlesniri la plata potrivit reglementarilor legale in vigoare ori se afla sub incidenta Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, distribuirea sumelor achitate in contul unic se efectueaza de catre organul fiscal competent, potrivit ordinii prevazute la art. 115 alin. (1) sau (3), dupa caz, indiferent de tipul de creanta.»

- La articolul 114, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(6) Cererea poate fi depusa in termen de 5 ani, sub sanctiunea decaderii. Termenul incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a efectuat plata.»

- La articolul 115 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«b) obligatiile fiscale principale sau accesorii, in ordinea vechimii. In cazul stingerii creantelor fiscale prin dare in plata, se aplica prevederile art. 175 alin. (41);»."
2. La articolul I, punctul 2 se abroga.
3. La articolul I, dupa punctul 5 se introduce un nou punct, punctul 6, cu urmatorul cuprins:
"6. La articolul 169, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu urmatorul cuprins:
«(21) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul sumelor realizate prin plata sau compensare, stingerea se face potrivit prevederilor art. 114 si 115.»"

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

--

Bucuresti, 20 iunie 2011.
Nr. 126.

vineri, 24 iunie 2011

Clauza de neconcurenta

Potrivit art. 21 din Codul muncii, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.

Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.

Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Ea nu produce efecte daca incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor in care aceasta a intervenit ca urmare a pensionarii, a reintegrarii salariatului care a ocupat anterior acel post, a condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, a retragerii autorizatiilor sau avizelor necesare practicarii profesiei sau a expirarii termenului pentru care s-a incheiat, in masura in care contractul de munca a fost incheiat pentru o perioada determinata.

De asemenea, clauza de neconcurenta nu isi produce efectele in cazul desfacerii contractului de munca din motive independente de persoana salariatului.

Recuperare indemnizatii din FNUASS. Termen de prescriptie. Inregistrari contabile

Problema:
Cum trebuie procedat in situatia unor concedii medicale achitate de unitate pentru care nu s-a depus cerere de recuperare la Sanatate, am inteles ca aceste sume nu se pot recupera daca sunt mai vechi de 90 de zile. As vrea sa stiu de cand este valabil acest termen de 90 de zile de recuperare a concediilor medicale si, in cazul in care au ramas sume nerecuperate, cum trebuie tratate din punct de vedere contabil si fiscal aceste sume.

Solutie:
Art. 38 al OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, astfel cum a fost modificat prin OUG 117/2010, stabileste urmatoarele:

„(1) Sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva.
(2) Sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate.”
Pana la data intrarii in vigoare a acestor modificari (30 decembrie 2010) art. 138 stabilea ca sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate

Asadar, dupa modificarea art.38 al OUG 158/2005 prin OUG 117/2010 recuperarea sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva nu se mai poate face din contributiile datorate pentru lunile urmatoare.

In ceea ce priveste termenul de recuperare a sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, casele de asigurari sociale de sanatate considera ca aceste pot fi recuperate in termenul de 90 de zile stabilit de art. 40 din OUG 158/2005.

In opinia noastra, dispozitiile art. 40 din OUG 158/2005 precum si cele ale art. 82 din Norma de aplicare a prevederilor acestei ordonante stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate, inclusiv indemnizatia de incapacitate temporara de munca, poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.

Asadar, termenul de 90 de zile prevazut de dispozitiile legale amintite nu reprezinta termenul in care angajatorul poate sa recupereze sumele reprezentand indemnizatii platite salariatilor care, potrivit prevederilor OUG 158/2005, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Cele doua texte legale, art. 40 si art. 82, folosesc termenul de beneficiar, astfel: „Indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era in drept sa le solicite.”

Or, in acceptiunea OUG 158/2005 angajatorul nu are calitatea de beneficiar. Beneficiarul este persoana caruia i se acorda un drept de asigurari sociale de sanatate prevazut de OUG 158/2005, in situatia expusa, salariatul.

Asadar, dispozitiile art. 40 si art. 82 stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate(salariatul) poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.

La aceasta concluzie se ajunge si prin interpretarea sistematica a dispozitiilor OUG 158/2005. Astfel, se observa ca dispozitiile art. 39 se refera persoana careia i se achita indemnizatia inclusiv in cazul asiguratului decedat.

Ca atare, singura concluzie care poate fi acceptata este aceea ca, termenul de 90 de zile reprezinta perioada in care care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate (salariatul) poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.
In conditiile in care, in OUG 158/2005 nu este prevazut un termen in care angajatorul poate sa solicite rambursarea acestor sume, consideram ca aceste sume pot fi recuperate in termenul general de prescriptie de 3 ani.
Insa, asa cum am aratat, punctul de vedere al caselor teritoriale de sanatate este ca acest termen este de 90 de zile.

Indemnizatiile platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva nerecuperate in termen, constituie creante prescrise.

Din punct de vedere contabil creantele prescrise se inregistreaza cu ajutorul contului 6588 – „Alte cheltuieli de exploatare”.

Art. 21 alin. (1) din Codul fiscal stabileste ca la determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

Asadar, pierderile inregistrate la scoaterea acestor creante neincasate din evidenta nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, nefiind efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sau reglementate prin acte normative in vigoare.

Concediul fara plata pentru cresterea copilului

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 830 din 10 decembrie 2010, introduce, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, o noua ipoteza de concediu fara plata, pe care angajatorul are obligatia de a-l acorda, la cerere.

Astfel, potrivit acestui act normativ, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi:

a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an. In acest caz, salariatii beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, cuprinsa intre 600 lei si 3.400 lei;

b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. In acest caz, salariatii beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, cuprinsa intre 600 lei si 1.200 lei.

Potrivit art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, dupa implinirea de catre copil a varstei de un an, cu exceptia copilului cu handicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru prima varianta (concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 an) au dreptul la un concediu fara plata pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani.

joi, 23 iunie 2011

Contract de locatiune

Firma doreste sa incheie un contract de locatiune a unei lucrari cu o persoana fizica. Aceasta persoana fizica imi va emite lunar factura sau o tratez ca pe un salariat (contract civilcolaborator) si ii intocmesc lunar stat de plata? Care sunt contributiile pe care trebuie sa i le retin?

Contractul de locatiune a unei lucrari incheiat cu o persoana fizica neautorizata este un contract civil. Beneficiarul veniturilor din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil poate opta intre doua modalitati de impozitare, respectiv:

1) retinere la sursa reprezentand plati anticipate; In acest caz, potrivit dispozitiilor art. 52 alin.(2) din Codul fiscal , impozitul ce trebuie retinut, se stabileste aplicand o cota de impunere de 10 % la venitul brut.
2) stabilirea impozitului pe venit ca impozit final; In acest caz, conform art. 522 alin. (2) din Codul fiscal , impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.

Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris in momentul incheierii fiecarui raport juridic/contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestuia.

Societatea, in calitate de platitor de venit, are obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii urmatoarelor contributii:
1. Contributia la sistemul asigurarilor sociale.

Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil au obligatia, pentru veniturile realizate, de a plati contributia individuala de asigurari sociale. Contributia la sistemul asigurarilor sociale se datoreaza asupra veniturilor obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil indiferent de periodicitatea realizarii acestor venituri, in mod exclusiv sau nu.

Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale pentru veniturile obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil o constituie venitul brut realizat. Baza de calcul, in decursul unei luni calendaristice, nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Pentru veniturile realizate in mod ocazional baza de calcul anuala nu poate depasi de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011 este de 2.022 lei.

Daca beneficiarul veniturilor din drepturi din contracte/conventii civile este pensionar in sistemul public de pensii, prevederile OUG 58/2010 modificata prin OUG nr. 82/2010 nu ii sunt aplicabile si in consecinta nu se datoreaza contributia la sistemul asigurarilor sociale de stat.

2. Contributia la sistemul asigurarilor pentru somaj.

Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil au obligatia, pentru veniturile realizate, de a plati contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj. Contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj, in cota de 0,5%, se datoreaza asupra veniturilor obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil indiferent de periodicitatea realizarii acestor venituri, in mod exclusiv sau nu. Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributia individuala la sistemul asigurarilor pentru somaj pentru veniturile obtinute in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil o constituie venitul brut realizat.
Baza de calcul, in decursul unei luni calendaristice, nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Pentru veniturile realizate in mod ocazional baza de calcul anuala nu poate depasi de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Daca beneficiarul veniturilor realizate in baza contractelor/conventiilor incheiate potrivit Codului civil este pensionar in sistemul public de pensii, prevederile OUG nr. 58/2010 modificata prin OUG nr. 82/2010 nu ii sunt aplicabile.

Platitorul de venit, in vederea declararii evidentei nominale a persoanelor care realizeaza venituri din contracte/ conventii civile are obligatia de a calcula, de a retine si de a vira lunar contributiile de asigurari sociale individuale obligatorii. Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza.

In ceea ce priveste declararea contributiilor sociale se disting doua situatii:

- Venituri din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil pentru care se retine doar impozitul pe venit - se intocmeste de catre platitorul de venituri declaratia 100;

- Venituri din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil pentru care exista obligatia retinerii contributiilor sociale la sistemul asigurarilor sociale de stat si la sistemul asigurarilor pentru somaj si a impozitului pe venit - se intocmeste de catre platitorul de venituri declaratia 112.

Anual, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent trebuie sa se depuna declaratia informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit (declaratia 205) pentru cazul in care s-a retinut impozitul de 10%.
Anual pana la data de 30 iunie a anului curent pentru anul precedent trebuie sa se depuna declaratia informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit (declaratia 205) pentru cazul in care s-a retinut impozitul de 16%.

In cazul in care unitatea retine impozit de 10% beneficiarul veniturilor va depune pana pe data de 15 mai a anului curent pentru anul anterior declaratia privind veniturile realizate (declaratia 200).
In cazul in care se opteaza pentru retinerea impozitului final de 16%, persoana fizica nu mai este obligata sa depuna declaratia 200.

Procedura concedierii disciplinare

In acest domeniu, al concedierii disciplinare, aspectele de ordin procedural sunt vitale. Procedura concedierii trebuie urmata pas cu pas chiar si atunci cand abaterea savarsita de catre salariat este cat se poate de evidenta. Orice viciu de procedura va atrage declararea concedierii drept nelegala, indiferent daca, pe fond, salariatul a savarsit abaterea respectiva.

ATENTIE!
Instanta va dispune anularea concedierii fara a mai analiza, pe fond, situatia, daca va constata nerespectarea procedurii legale.

Procedura concedierii disciplinare presupune efectuarea unei cercetari prealabile de catre angajator. Fireste, angajatorul nu este organ de urmarire penala si nici nu i se poate pretinde sa utilizeze metode de cercetare sofisticate. Ceea ce i se pretinde este doar sa ia toate masurile rezonabile pentru a se convinge ca, într-adevar, salariatul a savarsit abaterea disciplinara respectiva.

Cercetarea prealabila se poate chiar rezuma la un simplu dialog cu salariatul, în anumite cazuri. Unele dintre etapele procedurii concedierii disciplinare sunt obligatorii, absenta lor atragand nulitatea deciziei, în timp ce altele sunt facultative, dar recoman - da bile pentru o protectie eficienta împotriva unei eventuale contestari a concedierii.

Etapele procedurii concedierii disciplinare sunt urmatoarele:
1. Intocmirea referatului constatator (procesul-verbal de constatare) – etapa recomandabila
2. Convocarea salariatului – etapa obligatorie
3. Ascultarea salariatului – etapa obligatorie
4. Emiterea deciziei de concediere – etapa obligatorie
5. Comunicarea deciziei de concediere – etapa obligatorie

Fisa postului

Fisa postului este un document care precizeaza:

* sarcinile si responsabilitatile ce ii revin titularului postului
* conditiile de lucru ...
* rezultatele asteptate ...
* modalitatea de recompensare ...
* relatiile postului cu altele din cadrul firmei ...

Este un document asumat si semnat de salariat la angajare si care se anexeaza contractului individual de munca. ...
Potrivit lit. d1) a art. 17 alin. (2) din Codul muncii, astfel cum a fost introdusa prin Legea 40/2011 , persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului.

Aceste criterii de evaluare trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca, in conformitate cu alin. (3) din acelasi articol.

Minsterul Muncii a anuntat ca este Obligatoriu ca aceste Criterii de Evaluare a activitatii profesionale sa se regaseasca in Contractul individual de Munca

Politica salariala

Politica salariala reprezinta un instrument important pe care managementul il poate folosi pentru a sprijini supravietuirea sau dezvoltarea firmei in contextul crizei economice.
Politica salariala la nivelul companiei se poate analiza luand in considerare urmatoarea structura a veniturilor
salariale:
- salariul fix;
- bonusuri variabile;
- bonusuri fixe;
- beneficii.

Salariul fix
Salariul fix reprezinta salariul de baza negociat, inregistrat in cartea de munca si platit, in principiu, daca angajatul a lucrat o norma intreaga si si-a realizat atributiile prevazute din fisa postului.

Bonusurile variabile
Bonusurile variabile sunt acele venituri acordate salariatului in functie de indeplinirea si depasirea indicatorilor de performanta individuali.
Acestea iau, de regula, forma unor prime
Bonusurile fixe
Bonusurile fixe reprezinta acele venituri obtinute de angajat fara legatura cu performanta individuala, corelate,
de obicei, cu o anume evolutie financiara a firmei.
In bonusurile fixe se incadreaza, de exemplu, al treisprezecelea salariu, primele acordate cu ocazia diferitelor
evenimente, premiile de fidelitate.

Beneficiile angajatilor
Beneficiile reprezinta acele avantaje acordate angajatilor ca instrumente de motivare generala sau specifica, pentru formarea unei anumite culturi organizationale.

Lista de control cu principalele beneficii acordate angajatilor in Romania
– Cadourile pentru ocazii speciale (peste 75% dintre salariati primind in anii anteriori aceste beneficii)
– Tichetele de masa (peste 70% dintre salariati primind in anii anteriori aceste beneficii)
– Evenimente sociale organizate de firma (peste 70%)
– Produse racoritoare (peste 40%)
– Abonamente la o clinica medicala (peste 35%)
– Produse la pret redus (peste 35%)
– Asigurare de viata (peste 35%)
– Masa la cantina (peste 15%)
– Activitati sportive (peste 15%)
– Subventii pentru transport (peste 15%)
– Participare la profit (peste 5%)
– Acordare de actiuni (peste 4%)
– Plata contributiilor la fondurile de pensii private (aproximativ 3%)
– Alte beneficii, precum team-building si vacante platite

Telefonul mobil
Telefonul mobil nu mai este considerat un beneficiu, el reprezentand de multe ori un instrument absolut necesar
desfasurarii activitatii angajatilor.
Masina de serviciu
Masina de serviciu este un beneficiu oferit unor categorii de angajati (peste 90% din firme oferind acest beneficiu).
Circa 4-5% din companiile din Romania si peste 10% din firmele din Slovacia, Bulgaria, Cehia si Polonia ofera angajatilor o suma de bani ca alternativa la masina de serviciu, pentru a compensa transportul in interesul serviciului.

Este absolut obligatoriu sa adaptati politica salariala la contextul si situatia in care se afla firma dvs., luand in considerare atat obiectivele organizationale pe termen lung, cat si pe cele pe termen scurt.

O politica salariala rigida, care nu este adaptata nevoilor specifice ale firmei si contextului in care aceasta evolueaza, risca sa franeze dezvoltarea companiei sau chiar sa afecteze supravietuirea acesteia.

Riscul ca firma sa ajunga in situatia de a nu mai fi capabila sa isi achite datoriile curente catre furnizori, banci si angajati este probabil cea mai relevanta provocare cu care se confrunta intreprinzatorii in contextul crizei economice.

Aceasta problema preocupa majoritatea companiilor, deoarece in aceasta perioada cererea de produse si servicii
poate scadea chiar cu peste 50% fata de situatia de dinaintea crizei economice.