luni, 29 iunie 2009

Contractul individual de munca si contractul de mandat - asemanari si deosebiri

" Intre contractul individual de munca si contractul de mandat exista o serie de asemanari, dar si deosebiri.
"

Cele mai importante asemanari sunt1:- ambele contracte presupun prestarea unei munci pentru un beneficiar, ca regula in cadrul unui program de lucru;
- atat contractul individual de munca, cat si cel de mandat au un caracter oneros; in schimbul muncii se cuvine o remuneratie (salariu);
- munca prestata constituie vechime in munca si stagiu de cotizare la sistemul de asigurari sociale etc.

Printre deosebiri, mentionam2:
- in timp ce contractul individual de munca reprezinta un acord de vointa intre salariat angajator, contractul de mandat este un acord intre administrator/director si adunarea generala, dupa caz consiliul de administratie al operatorului economic;
- contractul individual de munca presupune o relatie de subordonare intre salariat si angajator;
- in contractul de mandat, insa, partile se afla pe o pozitie relativa de egalitate, mandatarul avand independenta de a actiona asa cum crede el de cuviinta pentru a aduce la indeplinire mandatul primit;
- in timp ce contractul individual de munca se incheie, ca regula, pe durata nedeterminata, contractul de mandat se inchele pe o durata determinata (ca regula, 4 ani -durata mandatului);
- munca administratorilor/directorilor ai agentilor economici este una de conducere, dupa caz, si reprezentare, pe cand munca prestata de salariati este, in majoritatea cazurilor, una de executie;
- contractul de mandat poate inceta prin revocarea unilaterala de catre mandatar (adunarea generala/consiliul de administratie), fara ca acesta sa fie obligat sa-si motiveze hotararea. In situatia contractului individual de munca, cazurile de incetare a acestula sunt strict determinate de lege, ele putand interveni cu respectarea unei proceduri riguroase, supusa controlului judecatoresc3
1 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III-a, p. 339.
2 Ibidem.
3 A se vedea art. 55-78 din Codul muncii - Legea nr. 53/2003 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.

Somajul tehnic diminueaza perioada concediului de odihna?

Somajul tehnic diminueaza perioada concediului de odihna?

Durata suspendarii CIM ca urmare a aplicarii prevederilor art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii se va reflecta si in dreptul la concediul de odihna cuvenit salariatului, in sensul diminuarii perioadei lucrate pentru care se calculeaza acesta?
Raspuns:
Potrivit art. 140 alin. .(2) din Codul muncii, durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Intreruperea temporara a activitatii angajatorului (somajul tehnic) constituie, potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii un caz de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului.
Suspendarea contractului individual de munca are ca efect, potrivit art.49 alin. (2) Codul muncii, suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
Potrivit alin. (3) al art. 49 pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
In consecinta, exista posibilitatea ca partile sa stabileasca in contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, in regulamentul intern sau in contractul individual de munca, ca durata concediului de odihna sa nu fie afectata de perioadele in care este suspendat contractul individual de munca.
Daca partile nu au introdus in contractul colectiv de munca in regulamentul intern sau in contractul individual de munca astfel de clauze urmeaza sa se aplice art. 140 alin. (2) din Codul muncii astfel incat durata concediului de odihna va fi diminuata proportional cu zilele in care salariatul s-a aflat in somaj tehnic.

miercuri, 24 iunie 2009

Concediul fara plata pentru interese personale vs. indemnizatia de soma

24 Iunie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu
" Intrebarea cititorului: "Perioada de concediu fara plata pentru interese personale afecteaza dreptul la indemnizatia de somaj?" "

Raspuns:

Potrivit art. 5 pct. V din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, stagiul de cotizare reprezinta perioada in care s-a platit contributia de asigurari pentru somaj atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.

Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, a carei cota se aplica asupra bazei lunare de calcul, reprezentata de venitul brut realizat lunar, pentru salariatii lor.

Intrucat pe perioada concediului fara plata pentru interese personale, nu se platesc contributiile de mai sus (contractul fiind suspendat) aceasta perioada nu se ia in considerare pentru stagiul de cotizare.

In conformitate cu art. 35 alin. (1) din aceeasi lege, pentru persoanele care au avut raporturile de munca sau de serviciu suspendate, cu exceptia suspendarii pentru incapacitate temporara de munca, daca aceasta nu depaseste 30 de zile, stagiul minim de cotizare se realizeaza prin cumularea perioadei de asigurare realizata inainte de suspendare cu perioada de asigurare realizata dupa reluarea activitatii.

luni, 22 iunie 2009

Legea unica a salarizarii spre final 19/06/2009

Potrivit declaratiei facute de secretarul de stat in Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, proiectul legii unitare de salarizare in sistemul bugetar va fi prezentat miercuri in Guvern, urmand ca pana marti sa fie facuta evaluarea financiara de catre Ministerul Finantelor Publice.

Acelasi official spune ca proiectul, impreuna cu anexele, va fi publicat pe pagina de internet a Ministerului Muncii in cursul saptamanii viitoare, cel mai probabil joi.

Valentin Mocanu, secretarul de stat in Ministerul Muncii: “Avem toate informatiile necesare din partea institutiilor pentru a finaliza acest proiect, urmand ca MFP sa faca si evaluarea financiara privind impactul bugetar al aplicarii acestei legi. Inca mai sunt cateva detalii ce privesc rotunjirea unor coeficienti, insa nu se va depasi termenul de 30 iunie pe care l-am stabilit”.

Totul despre salarizare

Concediul de crestere a copilului, obiect de negociere la nivel european 19/06/2009

Dupa sase luni de negocieri intre partenerii sociali europeni, ieri s-a incheiat noul acord-cadru privind concediul pentru cresterea copilului, care mareste durata concediului pentru cresterea copilului de la trei la patru luni pentru fiecare parinte si se aplica tuturor lucratorilor angajati, indiferent de forma contractului lor de munca.

Acordul ofera o protectie sporita nu numai impotriva concedierilor, ci si impotriva oricarui tratament defavorabil determinat de exercitarea dreptului la concediu pentru cresterea copilului.

Vladimír Spidla, Comisarul pentru ocuparea fortei de munca, probleme sociale si egalitatea de sanse: “Acest acord dovedeste faptul ca parteneriatul social european functioneaza si produce rezultate concrete pentru lucratori si intreprinderi in Europa. Acest acord abordeaza in mod concret unul dintre obiectivele prioritare pentru egalitatea intre femei si barbati si demonstreaza vointa de a gasi solutii pentru ameliorarea echilibrului intre viata familiala si viata profesionala, tinand cont in acelasi timp de diversitatea cadrelor de reglementare nationale, de practici si de traditii”.

Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca

ditorial, 22.06.2009 - Gabriela Chirazof

Asiguratii pot trece temporar in alt loc de munca daca datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat.

Daca venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii, atunci asiguratul va primi o indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca.

Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii.

De asemenea, asiguratul care, datorita unei boli profesionale sau datorita unui accident de munca, nu mai poate realiza durata normala de munca poate beneficia, la cerere, de o reducere cu o patrime a timpului normal de lucru.

Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care, in aceste conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca.

Indemnizatiile pentru trecerea temporara in alt loc de munca, precum si cele pentru reducerea timpului de munca se acorda pentru o perioada de cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.

Indemnizatiile se calculeaza si se platesc de catre angajatori si se deduc din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.

Cuantumul indemnizatiilor pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca este egal cu diferenta dintre media veniturilor brute realizate lunar din ultimele 6 luni si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.

Ordinul comun nr. 213/363/2009 al Ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministrului Sanatatii aduce o completare Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale si vine sa ne lamureasca care este cuantumul indemnizatiilor pentru stagiile de cotizare mai mici de 6 luni si cele mai mici de o luna.

Astfel, in cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, cuantumul indemnizatiilor pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca este egal cu diferenta dintre media veniturilor brute realizate lunar pe baza carora s-a achitat contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.

Daca stagiul de cotizare este mai mic de o luna, cuantumul indemnizatiilor pentru trecerea temporara in alt loc de munca si pentru reducerea timpului de munca este egal cu diferenta dintre venitul lunar brut din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa se plateasca contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si venitul brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau venitul brut realizat ca urmare a reducerii timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.
___________________________________________________________________
Legea 319/2006 comentata si explicata, formulare utile, instructiuni proprii pe CD-ul „Ghid practic de protectia muncii”. Acum cu 30% reducere de lansare.

vineri, 19 iunie 2009

Venituri pt care nu se retine cass

Ordinul presedintelui Casei nationale de asigurari de sanatate nr. 903 din 19 noiembrie 2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 617/2007, publicat in Monitorul Oficial nr. 827 din 4 decembrie 2007.
Persoanele care realizeaza exclusiv venituri din salarii care, potrivit Codului fiscal, nu sunt impozabile, au obligatia platii contributiei lunare calculate la un salariu de baza minim brut pe tara. Contributia pentru aceste persoane se retine de catre angajator si se vireaza prin organele fiscale teritoriale.
Datoreaza CASS persoanele care realizeaza venituri din salarii?
Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit. Daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar
c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);
d) indemnizatiilor de somaj;
e) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit. a) - d), dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar;
f) veniturilor realizate din pensii.

joi, 18 iunie 2009

Cuantumul indemnizatiei de somaj - exemplu practic

19 Iunie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu


" Intrebarea cititorului: "Daca am avut timp de 12 luni un salariu brut de 750 lei si o vechime in munca de 17 ani care va fi cuantumul indemnizatiei de somaj?"

Raspuns:

Potrivit art. 39 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare cuprins intre 10 si 20 de ani, cuantumul indemnizatiei de somaj este de 75% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la data stabilirii acestuia, la care se adauga 7% din media salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare.

Deci, daca timp de 12 luni ati avut un salariu brut de 750 lei si o vechime in munca de 17 ani, cuantumul indemnizatiei de somaj va fi:
75% * 600 lei + [7% * (750 lei *12)] = 503 lei.
12

Cand se acorda concediu platit de 10 zile pentru formarea profesionala?

18 Iunie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu


" Intrebarea cititorului: "Pentru sustinerea lucrarii de licenta pot beneficia de concediul de studii platit de 10 zile pentru formare profesionala tinand cont ca facultatea absolvita este in domeniul in care lucrez?""


Raspuns:


Potrivit art. 152 alin. (1) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, “in cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore”.
In acest sens precizam ca, potrivit art. 190 alin. (1) din acelasi cod, angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza:
a) cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati;
b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati.

Alin (2) al aceluiasi articol dispune ca se suporta de catre angajatori cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala, in conditiile de mai sus.
Deci, daca angajatorul nu a asigurat formare profesionala pentru dumneavoastra, este obligat sa va acorde concediul de studii platit de 10 zile lucratoare. Nu are relevanta daca facultatea absolvita este in domeniul in care lucrati.

miercuri, 17 iunie 2009

Salarii bugetari - norme specifice

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 81 din 24 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi ai altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 81 din 24 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi ai altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene
Forma sintetică la data 17-Jun-2009. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
(la data 12-Jun-2009 actul a fost aprobat de Legea 199/2009 )
Având în vedere că în anul 2008, potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) teza 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 272/2003, cu modificările ulterioare, teză astfel cum a fost modificată prin art. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, s-a stabilit o nouă echivalare, din punct de vedere al salarizării funcţiei de consilier pentru afaceri europene, respectiv cu funcţia de secretar III din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, rezultând un salariu de bază de 3.232 lei,
în considerarea faptului că prin aplicarea prevederilor art. 3 alin. (2) teza a 2-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 272/2003, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 4/2004 privind repartizarea numărului de consilieri de integrare pe ministere şi pentru aprobarea criteriilor de majorare a salariilor de bază ale consilierilor de integrare, cu modificările ulterioare, cu privire la majorarea cu până la 50% a salariilor de bază ale consilierilor pentru afaceri europene, continuă să se înregistreze în unele cazuri depăşirea salariului de bază al funcţiei publice de secretar general, de 4.010 lei, contrar dispoziţiilor art. 3 alin. (4) din acelaşi act normativ, dispoziţii bazate pe principiul stabilirii unui raport diferenţial echitabil între regimurile de salarizare ale celor două categorii distincte de funcţii,
totodată, luând în considerare necesitatea evitării eventualelor litigii generate de aplicarea neunitară a dispoziţiilor legale referitoare la salarizarea consilierilor pentru afaceri europene pentru anul 2008, până la data intrării în vigoare a noului sistem de salarizare preconizat pentru această categorie de personal, care ar conduce şi la suportarea unor însemnate costuri cu titlu de cheltuieli de judecată,
întrucât aceste elemente constituie situaţii extraordinare şi vizează interesul public, este necesar să fie adoptate măsuri imediate, utilizându-se procedura de legiferare prin ordonanţă de urgenţă, în vederea reformării sistemului de salarizare aplicabil consilierilor pentru afaceri europene, astfel încât, în considerarea naturii, importanţei, complexităţii atribuţiilor şi responsabilităţilor specifice, să se asigure o diferenţiere rezonabilă între nivelul drepturilor salariale lunare cuvenite, atât faţă de nivelul drepturilor salariale lunare prevăzute de lege pentru funcţia de secretar general, cât şi faţă de alte categorii de personal contractual din ministere şi din celelalte autorităţi publice şi, respectiv, pentru precizarea dispoziţiilor legale în domeniul salarizării consilierilor pentru afaceri europene aplicabile pentru anul 2008, până la data intrării în vigoare a reglementărilor preconizate.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgentă.
Art. I
Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, se modifică şi se completează, după cum urmează:
1.Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 30
(1) Limita minimă şi limita maximă a salariilor de bază ale consilierilor pentru afaceri europene sunt prevăzute în anexa nr. Ib, cap. III «Funcţii specifice unor ministere», pct. 6.
(2) Stabilirea salariilor de bază individuale ale consilierilor pentru afaceri europene între limitele prevăzute la alin. (1) se face potrivit art. 3 alin. (3) şi art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 272/2003, cu modificările ulterioare.
(3) Consilierii pentru afaceri europene beneficiază de sporurile, de majorările şi de alte elemente salariale prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile personalului contractual din autorităţi şi instituţii publice şi, după caz, prevăzute în mod expres de dispoziţiile legale speciale aplicabile în autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea."
2.După articolul 30 se introduc două noi articole, articolele 301 şi 302, cu următorul cuprins:
"Art. 301
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 11 alin. (1), ordonatorii de credite din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice în care îşi desfăşoară activitatea consilierii pentru afaceri europene pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor de consilieri pentru afaceri europene prevăzute în statul de funcţii, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu această destinaţie. Premiile se pot acorda în cursul anului consilierilor pentru afaceri europene care au realizat sau care au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 11 alin. (2), ordonatorii principali de credite din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice în care îşi desfăşoară activitatea consilierii pentru afaceri europene pot acorda premii în limită de până la 5% din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor de consilieri pentru afaceri europene prevăzute în statul de funcţii, din economiile realizate prin reducerea cheltuielilor cu salariile, fără a depăşi valoarea economiilor realizate. Premiile se pot acorda în cursul anului consilierilor pentru afaceri europene care au realizat sau care au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase.
(3) Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice în care îşi desfăşoară activitatea consilierii pentru afaceri europene, în limita sumelor alocate cu această destinaţie de către ordonatorii principali de credite, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate.
Art. 302
(1) La plecarea în concediul de odihnă, consilierii pentru afaceri europene au dreptul, pe lângă indemnizaţia de concediu, la o primă egală cu salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu.
(2) În cazul în care concediul de odihnă se efectuează fracţionat, potrivit legii, prima prevăzută la alin. (1) se acordă odată cu indemnizaţia de concediu cuvenită pentru fracţiunea cea mai mare.
(3) Consilierii pentru afaceri europene care în cursul anului nu au putut efectua concediul de odihnă beneficiază de prima prevăzută la alin. (1) în luna decembrie.
(4) Pentru consilierii pentru afaceri europene care nu au lucrat tot timpul anului în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, prima de concediu se acordă proporţional cu perioada în care au lucrat în cadrul acestora, luându-se în calcul salariul de bază brut din ultima lună de activitate anterioară plecării în concediu."
3.La anexa nr. Ib capitolul III "Funcţii specifice unor ministere", după punctul 5 se introduce un nou punct, punctul 6, cu următorul cuprins:
"6. Consilieri pentru afaceri europene din autorităţi şi instituţii publice
Nr. crt.
Funcţia
Nivel studii
Salariul de bază iunie-decembrie

minim
maxim

1.
Consilier pentru afaceri europene
S
2.154
3.232


"
Art. II
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 272/2003, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:
1.La articolul 3, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Salariul de bază şi celelalte drepturi salariale ale consilierilor pentru afaceri europene sunt cele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariate şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale.
(3) Stabilirea salariilor de bază individuale ale consilierilor pentru afaceri europene între limitele prevăzute la art. 30 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 se face prin ordin al conducătorului autorităţii sau al instituţiei publice în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, pe baza criteriilor şi a cotelor procentuale de majorare a salariului de bază prevăzut la limita minimă, după cum urmează:
a) Criteriile şi cotele procentuale de majorare pentru consilierii pentru afaceri europene
Denumirea criteriilor
Cota de majorare
(%)

1. Adecvarea la cerinţele postului
1-30

2. Experienţă în specialitate minimum 2 ani
10

3. Specializări postuniversitare în domeniul afacerilor europene sau în domeniul specific de activitate al instituţiei de încadrare
10
b) Corespondenţa între punctajele realizate la evaluarea performanţelor profesionale individuale anuale şi cota procentuală corespunzătoare aferentă criteriului 1 «Adecvarea la cerinţele postului» de la lit. a)
Punctaj realizat
Cotă procentuală aplicată
între 1 şi 2
0%
între 2,01 şi 3
15%

între 3,01 şi 3,50
25%

între 3,51 şi 5
30%


"
2.După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 31, cu următorul cuprins:
"Art. 31
Cota procentuală aferentă criteriului 1 «Adecvarea la cerinţele postului» de la art. 3 alin. (3) lit. a) se stabileşte de către conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, pe baza rezultatelor obţinute în urma evaluării performanţelor profesionale individuale, potrivit Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 749/1998, cu completările ulterioare. Pentru consilierii pentru afaceri europene debutanţi cota se stabileşte pe baza evaluării făcute de către comisia de examinare, în funcţie de rezultatele obţinute la concursul pentru ocuparea postului, potrivit reglementărilor legale în vigoare."
Art. III
(1)Salariul de bază al consilierilor pentru afaceri europene aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă este de 3.232 lei, aşa cum a fost stabilit potrivit art. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale.
(2)Prevederile art. 3 alin. (3) şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 272/2003, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător consilierilor pentru afaceri europene prevăzuţi la alin. (1) începând cu 1 octombrie 2010.
Art. IV
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Hotărârea Guvernului nr. 4/2004 privind repartizarea numărului de consilieri de integrare pe ministere şi pentru aprobarea criteriilor de majorare a salariilor de bază ale consilierilor de integrare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 14 ianuarie 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.
-****-
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse,
Paul Păcuraru
p. Ministrul economiei şi finanţelor,
Eugen Teodorovici,
secretar de stat
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 471 din data de 26 iunie 2008

marți, 16 iunie 2009

Sarcini multiple - CIC

Legea nr. 239/2009 - modificarea OUG nr. 148/2005

UPDATE Indemnizatia pentru fiecare copil, in cazul sarcinilor multiple a fost publicata in M. Of.
2009-06-15 12:37

Avocatnet.ro

Mamele vor primi o indemnizatie de crestere suplimentara de 600 lei, pentru fiecare copil nascut in urma unei sarcini multiple, potrivit legii nr. 239/2009.
Dimensiune text print ym Articol interesant (60)
Legea nr. 239/2009 modifica Ordonanta de urgenta nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului si a fost publicata luni in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 403.

Astfel, potrivit reglementarilor adoptate, in cazul nasterilor survenite in urma sarcinilor multiple, se va acorda suplimentar suma de 600 lei, pentru fiecare copil incepand cu al doilea nascut.

De aceasta reglementare vor beneficia si mamele aflate deja in plata indemnizatiei de crestere a copilului.

Guvernul a avizat favorabil initiativa legislativa, precizand faptul ca ”impactul financiar determinat de aplicarea acesteia asupra cheltuielilor bugetului de stat este in suma de minim 2.1 milioane lei lunar, respectiv 25,2 milioane lei anual, considerand cele 35000 nasteri mentionate in Expunerea de motive a legii ca fiind nasteri gemelare.”

Totodata, mamele studente care urmeaza cursuri la zi vor beneficia de o indemnizatie lunara de 600 lei, potrivit legii nr. 240/2009 care modifica de asemenea OUG nr. 148/2005, publicata tot luni in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 403.

In prezent, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.

>> Continua lectura cu urmatorul articol despre indemnizatie pentru cresterea copilului, indemnizatie pentru cresterea copilului 2009

Completare concediu CIC

Legea nr. 240/2009 - completarea alin. (2) al art. 1 din OUG nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului

16 Iunie 2009Autor: Contractdemunca.ro


" Legea nr. 240/2009 pentru completarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 403, din 15 iunie 2009."


--------------------------------------------------------------------------------

Print YM Articol interesant (1)

--------------------------------------------------------------------------------



Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. — Alineatul (2) al articolului 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:
— Dupa litera l) se introduce o noua litera, litera m), cu urmatorul cuprins:

„m) urmeaza cursurile de zi ale invatamantului preuniversitar si universitar, organizat potrivit legii, frecventate fara intrerupere. Sunt exceptate de la aceasta obligatie persoanele care au intrerupt cursurile din motive medicale.”

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.


PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANA

Bucuresti, 10 iunie 2009.
Nr. 240.

marți, 9 iunie 2009

Concediile de formare profesionala pentru functionarii publici

9 Iunie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu
" Acordarea acestor concedii se justifica doar in situatia in care cursurile de pregatire profesionala se desfasoara la initiativa functionarilor publici, nu si atunci cand ele au loc la solicitarea autoritatii publice."


In situatia functionarilor publici, daca tinem cont de art. 14 lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesionala a functionarilor publici1 care stipuleaza ca “pentru programele de formare urmate la initiativa functionarului public, cu acordul conducatorului autoritatii sau institutiei publice, in alte domenii decat cele care se regasesc in fisa postului si cele identificate ca necesare la evaluarea performantelor profesionale individuale si care nici nu se regasesc in planul anual de perfectionare elaborat si aprobat in conditiile legii, finantarea se asigura integral de catre functionarul public participant”, dar acesta “beneficiaza pe perioada in care urmeaza forme de perfectionare profesionala de toate drepturile salariale cuvenite, in conditiile legii”, conform art. 14 alin. (3) din aceeasi hotarare, reiese ca in aceste cazuri nu se beneficiaza de concedii pentru formarea profesionala ci de drepturi salariale.

Se acorda concediile de formare profesionala/de studii doar pentru acele programe – studii universitare de licenta, de masterat si de doctorat (evident, urmate la initiativa functionarilor publici) - , care nu intra in categoria formarii profesionale potrivit legislatiei specifice functionarilor publici2 ci doar potrivit legislatiei muncii si care sunt urmate pentru dezvoltarea carierei celor interesati.

Dreptul la concedii de studii, cu sau fara plata pentru functionarii publici, este reglementat ca specie a dreptului la „alte concedii” in art. 35 alin. (1) din Legea nr. 188/1999: „functionarii publici au dreptul, in conditiile legii, la concediu de odihna, la concedii medicale si la alte concedii”.

Prima reglementare speciala care detaliaza dispozitiile de mai sus se afla in art. 30 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 20073, care stipuleaza: “Functionarii publici care isi continua studiile in vederea promovarii in clasa beneficiaza de concediu de studii potrivit legii. In cazul in care conducatorul autoritatii sau institutiei publice apreciaza ca studiile sunt utile autoritatii sau institutiei publice in care functionarul public isi desfasoara activitatea, pe perioada concediului de studii acordat, in limita a 30 de zile lucratoare anual din acesta, functionarului public respectiv i se platesc salariul de baza corespunzator functiei publice detinute si, dupa caz, sporul de vechime”.

Observam ca fata de anul 2006, reglementarea actuala a concediului destudii cu plata, aduce in discutie o semnificativa schimbare (limitativa), in sensul ca profita doar celor ce isi continua studiile in vederea promovarii in clasa.

In art. 30 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 20064, se stipula ca in cazul in care conducatorul autoritatii sau institutieipublice apreciaza ca studiile continuate de functionarii publici sunt utile autoritatiisau institutiei publice, poate acorda concediu de studii cu plata in limita a 30 de zile lucratoare anual.
Nefacandu-se precizari cu privire la semnificatia continuarii studiilor, se interpreta in favoarea functionarilor publici ca puteau beneficia toti cei care urmau cursuri universitare, in sens larg, indiferent ca spre acestea se indreptau cei interesati pentru prima, a doua, sau chiar a treia oara.
In prezent art. 30 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 se refera doar la functionarii publici care isi continua studiile in vederea promovarii in clasa. Cum, potrivit art. 9 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, functiile publice se impart in 3 clase, definite in raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii functiei publice (astfel, clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta; clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma; clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diploma de bacalaureat), se poate desprinde ideea ca promovarea in clasa, in sensul prevederii analizate se refera doar la cei care isi continua studiile liceale. Cu alte cuvinte, cei care urmeaza, pentru a doua oara, studii universitare – de licenta, de masterat si de doctorat, in specialitatea functiei publice detinute sau intr-o specialitate complementara acestora – chiar foarte utile institutiei (administrative, juridice si economice) – nu se mai pot bucura de dreptul la concediu de studii platit.5
Este foarte interesanta aceasta „solutie”, avand in vedere considerentul ca actele de numire in anumite functii, pentru care nu a fost indeplinita conditia specifica a studiilor administrative sau complementare – juridice si economice – sunt lovite de nulitate, acoperirea nulitatii putandu-se face tocmai prin cerinta legala a absolvirii cursurilor necesare.6
Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 nu reglementeaza concediul de studii fara plata in mod direct, ci prin intermediul normei art. 22 alin. (7), face trimitere la dispozitiile art. 25 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor dinadministratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare7.
Potrivit acestei norme, care deroga de la prevederile art. 298 alin. (2) din Codul muncii, privite in “lumina” principiului de drept actul secundar urmeaza soarta actului principal, hotararea este partial in vigoare.
Dispozitia la care suntem „trimisi” stipuleaza ca salariatii din administratia publica (deci, si salariatii functionari publici) au dreptul la concedii fara plata ale caror durate insumate nu pot depasi 90 de zile lucratoare anual, pentru rezolvarea unor situatii personale.
Printre situatiile personale, legate de formarea profesionala, gasim mentionate expres urmatoarele:
a) sustinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere in institutiile de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa, a examenelor de an universitar, cat si a examenului de diploma, pentru salariatii care urmeaza o forma de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa;
b) sustinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, in cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat8.
Legiuitorul nu face distinctie a cata oara are loc admiterea in institutiile de invatamant superior – curs seral sau fara frecventa – , respectiv daca examenele de an universitar si examenul de diploma se refera doar la prima facultate. Deci nici noi nu vom distinge.

Deci, in cazul in care nu se aproba concedii de studii cu plata, ramane posibilitatea pentru functionarii publici de a beneficia de concedii de studii fara plata, de drept, in situatiile aratate mai sus.
Si pentru cei care urmeaza studii universitare de masterat se aplica prevederile Hotararii Guvernului nr. 250/1992. Astfel, art. 20 din Hotararea Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de masterat9 stipuleaza ca “masteranzii care urmeaza studiile la forma de invatamant fara frecventa si sunt salariati in administratia publica, in regiile autonome cu specific deosebit sau in alte unitati bugetare au dreptul la concedii de studii fara plata, potrivit legislatiei in vigoare”.
Mai mult, si in cazul functionarilor publici, devine aplicabil art. 152 alin. (1) din Codul muncii, potrivit caruia “in cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore”.

NOTE:

1Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 665 din 24 septembrie 2008.
2Art. 52 din Legea nr. 188/1999188/1999 privind Statutul functionarilor publici (republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificata si completata ulterior) dispune laconic ca “nu constituie forme de perfectionare profesionala si nu pot fi finantate din bugetul de stat sau din bugetul local studiile universitare sau studiile de doctorat”.
3Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 29.01.2007, mentinuta cu modificari in anul 2008 de Ordonanta Guvernului nr. 9/2008 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2008) iar in anul 2009 de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 din 30 ianuarie 2009) pentru perioada 1 ianuarie-31martie 2009, apoi de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 286 din 30 aprilie 2009).
4Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 57 din 20 ianuarie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 417/2006 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2009). S-a aplicat numai in anul 2006.
5Ionel Petrea, Ana Cioriciu, Concediul de studii, in Tribuna economica, nr. 26/2007, p. 32.
6Ibidem, p. 33.
7Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 118 din 13 iunie 1995.
8 In acest sens sunt si dispozitiile art. 23 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 567/2005 privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de doctorat (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 540 din 24 iunie 1995, modificata si completata ulterior): “doctoranzii care urmeaza studiile la forma de invatamant fara frecventa si sunt salariati in administratia publica, in regiile autonome cu specific deosebit sau in alte unitati bugetare au dreptul la concedii de studii fara plata, potrivit legislatiei in vigoare”.
9Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006.
Articolul urmator (2 din 539

joi, 4 iunie 2009

Durata maxima a somajului tehnic

4 Iunie 2009
Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu

" Intrebarea cititorului: "Angajatorul poate trimite personalul in somaj tehnic pentru cel mult trei luni?""
Raspuns:

Potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, cu modificarile si completarile, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.
Intr-un atare caz este vorba de asa-numitul „somaj tehnic", evident cu caracter temporar.

Initiativa suspendarii contractelor individuale de munca apartine angajatorului.

Perioada suspendarii nu este limitata; ea va dura pana la incetarea cauzei care a determinat-o. Angajatorul fara nicio restrictie, stabileste de cand incepe suspendarea si cand se termina. Sunt firesti acest drepturi, intrucat angajatorul are prerogativa organizarii si functionarii unitatii, potrivit art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.
Pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului prevazuta la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, dar nu mai mult de 3 luni, angajatorul si salariatii sunt scutiti de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate atat de angajatori, cat si de salariatii care beneficiaza de indemnizatia de minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, in conformitate cu art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor masuri de protectie sociala.
Art. 2 alin. (4) din aceeasi ordonanta stipuleaza ca „salariatii isi pastreaza calitatea de asigurat” pe durata celor 3 luni mentionate.
Rezulta din aceste texte de lege ca:
· in afara unei perioade de 3 luni, de exemplu, din anul 2009, pentru celelalte perioade de acordare a indemnizatiei datorate in cazul suspendarii contractelor individuale de munca, se vor plati toate contributiile care revin prin lege atat angajatorului cat si salariatului, acestea constituind, in consecinta, stagiu de cotizare;
· perioada in care contractele sunt suspendate, in care angajatorii si salariatii sunt scutiti de plata contributiilor de asigurari sociale (nu mai mare de 3 luni, de exemplu in anul 2009) este stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor de pensii, somaj si de sanatate, precizarea fiind facuta doar pentru faptul ca pentru cele 3 luni nu se achita nici o contributie, acestea constituind prin lege stagiu de cotizare.
Ca atare, durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului poate fi de 9 luni dar numai 3 luni exista facilitatea mentionata; 6 luni constituie stagiu de cotizare pentru ca se achita contributiile sociale iar 3 luni constituie stagiu de cotizare in baza art. 2 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2009.

(A se vedea: Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III-a, p. 490; Ionel Petrea, Ana Cioriciu Stefanescu, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor masuri de protectie sociala - precizari si comentarii, pe www.Avocatnet.ro)

O noua baza de calcul al contributiilor la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale

4 Iunie 2009
Autor: Taxeimpozite.ro

" Guvernul a modificat, prin Hotararea nr. 630/2009, normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, aprobate prin HG nr. 1850/2006."

La elaborarea actului normativ au fost avute in vedere si prevederile OUG nr. 226/2008 privind unele masuri financiar-bugetare, potrivit carora pentru anul 2009, incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2009, contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj este de 0,5% si contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale este de 0,25%.

Potrivit HG nr. 630/2009, cota contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale datorata de angajatori se va aplica asupra sumei veniturilor care constituie, potrivit prevederilor legale, baza de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj realizate de salariatii incadrati cu contract individual de munca.

Pana in prezent, cota contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale datorata de angajatori se aplica asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariatii incadrati in temeiul unui contract individual de munca.

Prevederile legale au in vedere salariatii incadrati cu contract individual de munca incheiat cu norma intreaga sau cu timp partial sau a unui contract de munca la domiciliu, contract de munca temporara sau contract de ucenicie la locul de munca, indiferent de durata acestora, inclusiv salariatii care cumuleaza pensia cu salariul.