miercuri, 30 septembrie 2009

Limitari si posibilitati de cumul pentru beneficiarii pensiei anticipate sau pensiei anticipate partiale

30 Septembrie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu


" Potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 5 alin. (1) pct. I si II. din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale[1], plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale: "

1. desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau act de numire in functie;
2. desfasoara activitati in functii elective, find numit in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului;
3. devine membru cooperator intr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, avand drepturi si obligatii asimilate salariatilor sau functionarilor publici.

In temeiul art. 96 din aceeasi lege, beneficiarul dreptului de pensie este obligat sa comunice casei teritoriale de pensii orice modificare privind conditiile de acordare si de plata a pensiei, in termen de 15 zile de la aparitia acesteia, inclusiv ca se afla in situatiile care conduc la suspendarea pensiei.

Deci pensiile primite in cele trei situatii situatiile prezentate mai sus reprezinta sume primite necuvenit.

Astfel ca:
1. pentru neindeplinirea obligatiei de mai sus – care constituie contraventie conform art. 148 lit. g) din Legea nr. 19/2000 - , persoanele pot fi sanctionate contraventional cu amenda de la 300 lei (RON) la 600 lei (RON), conform art. 149 lit. a) din legea mentionata;
2. sumele platite necuvenit vor putea fi recuperate de la beneficiari in baza deciziei casei teritoriale de pensii de pensii, care constituie titlu executoriu, in termenul de prescriptie de 3 ani, conform art. 187 din aceeasi lege.

Sumele ramase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedati nu se mai urmaresc.

Atragem atentia ca prevederile art. 92 alin. (1) lit. b) coroborate cu art. 5 alin. (1) pct. I si II. din Legea nr. 19/2000 sunt de stricta interpretare, neputandu-se extrapola altor situatii.

Deci, per a contrario, beneficiarii unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale vor putea sa cumuleze asemenea drepturi cu veniturile profesioanale realizate ca:
1. asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
2. administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management;
3. membrii ai asociatiei familiale;
4. persoane autorizate sa desfasoare activitati independente – sub forma de fapte de comert sau fapte de natura civila;
5. persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora.

______
1Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 01.04.2000, modificata si completata ulterior.

marți, 29 septembrie 2009

Călătoriile gratuite în interes personal pe căile ferate române

Salariaţii aflaţi în concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani şi membrii de familie ai acestora beneficiază de permise de călătorie pe căile ferate române în interes personal în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi salariaţi, dacă contractul colectiv de muncă nu conţine alte prevederi în acest sens.
Pensionarii pentru invaliditate de orice grad, cauzată de accidente de muncă sau de evenimente de cale ferată, proveniţi din salariaţii unităţilor prevăzute la art. 1-3 din ordonanţă, precum şi membrii lor de familie beneficiază de permise de călătorie pe căile ferate române în mod gratuit, indiferent de vechimea avută în aceste unităţi.
(Ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 912 din 4 septembrie 2009 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.065/2004 pentru aprobarea metodologiilor de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române, republicată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 17 septembrie 2009)

Încetarea raporturilor de serviciu

Raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici cu statut special încetează prin:
a) demisie;
b) transfer;
c) destituire din funcţie;
d) pensionare, în condiţiile legii;
e) împlinirea vârstei de 55 respectiv 57 de ani;
f) deces;
g) desfiinţarea unităţii ori mutarea acesteia în altă localitate, în cazul în care ofiţerul sau agentul nu acceptă să o urmeze;
h) reducerea personalului unităţii prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de ofiţerul sau agentul în cauză, ca urmare a reorganizării, în cazul în care acesta refuză oferta conducerii unităţii de trecere în altă funcţie;
i) revocarea actului de numire în funcţie, ca urmare a refuzului depunerii jurământului de credinţă;
j) ca urmare a constatării nulităţii actului de numire în funcţie, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care nulitatea a fost constatată.
(Legea nr. 293 din 28 iunie 2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 22 septembrie 2009)

Suspendarea contractului individual de munca pe durata cercetarii disciplinare prealabile

29 Septembrie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu


" Art. 267 alin. (1) din Codul muncii[1] prevede ca nici o sanctiune disciplinara, cu exceptia avertismentului scris nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. Pentru ca prin contractele colective se poate deroga de la prevederile Codului muncii in favoarea salariatilor, art. 75 alin. (1) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 nr. 2895/2006[2], stipuleaza: "sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o sanctiune nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile". "
Deci, sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o sanctiune disciplinara (chiar si cea constand in avertismentul scris) nu va putea fi dispusa mai inainte de efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. Angajatorul are posibilitatea ca pe perioada cat dureaza cercetarea mentionata sa suspende contractul celui in cauza in temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.

Decizia ii apartine exclusiv, dar aceasta nu trebuie sa constituie un abuz de drept. Suspendarea contractului este necesar sa se bazeze pe criterii obiective, sa fie dispusa cu buna credinta si sa asigure o cercetare prealabila corecta a abaterii disciplinare.

De exemplu, angajatorul este indreptatit sa suspende contractul de munca al salariatului cercetat disciplinar daca pozitia acestuia in cadrul unitatii poate periclita desfasurarea normala a activitatii3.
Legea nu prevede perioada suspendarii. Dar nu trebuie sa confundam aceasta perioada de suspendare cu perioada de 10 zile la care se refera art. 264 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, potrivit caruia una dintre sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara este suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare.
Cele doua suspendari au ratiuni si momente diferite – prima se impune ca o masura de protectie pentru activitatea unitatii pe durata cercetarii prealabile iar cea de a doua este o sanctiune ce poate interveni dupa realizarea cercetarii prealabile.
Avand in vedere ca art. 268 alin. (1) din Codul muncii dispune ca angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei, deducem ca in termenul de 30 de zile poate intra si suspendarea contractul pe perioada cat dureaza cercetarea disciplinara a celui in cauza in temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) din acelasi cod.
Deci suspendarea nu poate depasi termenul de 30 de zile.
Legat de cele 2 termene, precizam ca primul (de 30 de zile calendaristice) curge de la data la care rezultatele cercetarii au fost aduse la cunostinta conducerii prin referatul inregistrat la registratura unitatii. Curgerea acestuia conduce la prescrierea dreptului angajatorului de a aplica sanctiuni disciplinare. Termenul de 6 luni curge de la un moment obiectiv: data savarsirii abaterii disciplinare. In interiorul sau angajatorul trebuie sa ia cunostinta de savarsirea abaterii si tot aici se va incadra si termenul de 30 de zile. In mod normal, acest ultim termen va inceta anterior celui de 6 luni. Cel mult poate inceta concomitent. Evident, ca si curgerea acestui termen are drept consecinta prescrierea dreptului angajatorului de a-l sanctiona disciplinar pe salariatul vinovat.4
1 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
2 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea V, nr. 5 din 29.01.2008, modificat si completat ulterior.
3 Ovidiu Tinca, Unele observatii referitoare la suspendarea contractului individual de munca, in “Dreptul” nr. 5/2006, p. 71.
4 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III-a, p. 438, p. 778-771.

ContractePFA impozite

um te prinde Fiscul dacă eviţi să declari veniturile?

Autor: Diana Zaharia
Publicat: 28 Septembrie 2009
Vizionari: 14440;

Persoanele fizice trebuie să înregistreze la Fisc orice contract din care obţin venituri, în caz contrar amenzile ajun­gând până la 1.000 de lei. „Evazioniştii“ sunt însă greu de depistat.

În cel mult 30 de zile de la încheierea unui contract care aduce venituri, persoanele fizice trebuie să îl înregistreze la Fisc, conform Codului de procedură fiscală.

Chiar dacă angajatorul plăteşte o parte din impozit sau chiar dacă persoana fizică trebuie să depună declaraţia anuală de venit, obligaţia rămâne valabilă. „Persoanele fizice ar trebui să se înregistreze la administraţia financiară pentru absolut toate veniturile pe care le realizează şi pentru care impozitul nu este reţinut în întregime de către plătitorul de venit. Obligaţia de înregistrare a contractelor nu este a persoanei juridice, ci a persoanei fizice“, explică Sorin Istrate, managing partner Contexpert. Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, vânzarea bunurilor în regim de consignaţie, din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial, activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile şi din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară, angajatorii trebuie să calculeze, să reţină şi să vireze un impozit de 10% din venitul brut. Pe de altă parte, persoanele care încheie un contract în cursul anului şi pentru care angajatorul nu are obligaţia de a vira o parte din impozit mai trebuie să depună, în cel mult 15 zile, la administraţia financiară şi o declaraţie cu estimarea veniturilor şi cheltuielilor. La rândul lor, persoanele care încheie contracte de închiriere trebuie să le înregistreze şi să facă o declaraţie privind venitul estimat tot în 15 zile de la semnarea acestuia. Şi cei care vând proprietăţi imobiliare prin altă procedură decât cea notarială sunt nevoiţi să înregistreze contractul.





Amenzi şi penalităţi

Atât neînregistrarea contractelor, cât şi nedepunerea în termenele legale a declaraţiilor privind veniturile impozabile sau taxele şi impozitele datorate de persoanele fizice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 şi 1.000 de lei. De asemenea, pentru taxele şi impozitele calculate şi neachitate în termenul scadent se plătesc şi majorări de întârziere de 0,1% pentru fiecare zi.

Cum poate depista Fiscul neînregistrarea contractelor? Întâmplător şi destul de dificil. În unele cazuri, niciodată. „În urma controalelor la firme pot fi iden­tificate tranzacţii economice efec­tuate în baza unor relaţii contractuale cu persoane fizice pentru care acestea nu şi‑au îndeplinit obligaţiile de înregistrare şi de declarare a veniturilor“, arată Sorin Istrate. În astfel de situaţii, Fiscul ar putea demara inspecţii fiscale la acele persoane fizice şi poate, eventual, să descopere obligaţii de plată pentru veniturile nedeclarate şi impozite neachitate.

Cum află Fiscul

„O altă modalitate de depistare a celor care nu şi-au respectat obligaţiile declarative şi de plată este verificarea anuală a corelaţiei dintre datele declarate de persoanele juridice prin declaraţia 205 (declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile cu regim de reţinere la sursă, pe beneficiari de venit) cu cele declarate de persoanele fizice prin declaraţia 200 privind veniturile realizate“, spune Istrate. Această verificare se poate face, însă, doar în cazul veniturilor pentru care firmele reţin la sursă impozitul, nu şi pentru celelalte.

În cele mai multe situaţii, sunt „depistaţi“ şi amendaţi cei care se duc de bună voie să-şi înregistreze, la un moment dat, contractele pentru că au nevoie de o adeverinţă de la Fisc în relaţiile cu terţii.

Ce ar trebui să depună la fisc persoanele fizice

- Declaraţie de înregistrare fiscală (formular 020) pentru alte activităţi decât cele independente sau profesii libere.
- Declaraţie de înregistrare fiscală pentru persoane fizice străine (formular 030) pentru activităţi independente.
- Declaraţie de înregistrare fiscală (formular 070) pentru activităţi economice în mod independent sau profesii libere.
- Declaraţie privind veniturile realizate (formular 200).
- Declaraţie privind veniturile din străinătate (formular 201).
- Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare (formular 2009) prin altă procedură decât cea notarială.
- Declaraţie privind venitul estimat (formular 220).
- Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit (formular 221).
- Declaraţie privind veniturile estimate pentru asocierile fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice (formular 223).
- Pentru persoanele fizice înregistrate în scopuri de TVA există zece formulare în funcţie de activitatea desfăşurată.

ContractePFA impozite

um te prinde Fiscul dacă eviţi să declari veniturile?

Autor: Diana Zaharia
Publicat: 28 Septembrie 2009
Vizionari: 14440;

Persoanele fizice trebuie să înregistreze la Fisc orice contract din care obţin venituri, în caz contrar amenzile ajun­gând până la 1.000 de lei. „Evazioniştii“ sunt însă greu de depistat.

În cel mult 30 de zile de la încheierea unui contract care aduce venituri, persoanele fizice trebuie să îl înregistreze la Fisc, conform Codului de procedură fiscală.

Chiar dacă angajatorul plăteşte o parte din impozit sau chiar dacă persoana fizică trebuie să depună declaraţia anuală de venit, obligaţia rămâne valabilă. „Persoanele fizice ar trebui să se înregistreze la administraţia financiară pentru absolut toate veniturile pe care le realizează şi pentru care impozitul nu este reţinut în întregime de către plătitorul de venit. Obligaţia de înregistrare a contractelor nu este a persoanei juridice, ci a persoanei fizice“, explică Sorin Istrate, managing partner Contexpert. Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, vânzarea bunurilor în regim de consignaţie, din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial, activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile şi din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară, angajatorii trebuie să calculeze, să reţină şi să vireze un impozit de 10% din venitul brut. Pe de altă parte, persoanele care încheie un contract în cursul anului şi pentru care angajatorul nu are obligaţia de a vira o parte din impozit mai trebuie să depună, în cel mult 15 zile, la administraţia financiară şi o declaraţie cu estimarea veniturilor şi cheltuielilor. La rândul lor, persoanele care încheie contracte de închiriere trebuie să le înregistreze şi să facă o declaraţie privind venitul estimat tot în 15 zile de la semnarea acestuia. Şi cei care vând proprietăţi imobiliare prin altă procedură decât cea notarială sunt nevoiţi să înregistreze contractul.





Amenzi şi penalităţi

Atât neînregistrarea contractelor, cât şi nedepunerea în termenele legale a declaraţiilor privind veniturile impozabile sau taxele şi impozitele datorate de persoanele fizice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 şi 1.000 de lei. De asemenea, pentru taxele şi impozitele calculate şi neachitate în termenul scadent se plătesc şi majorări de întârziere de 0,1% pentru fiecare zi.

Cum poate depista Fiscul neînregistrarea contractelor? Întâmplător şi destul de dificil. În unele cazuri, niciodată. „În urma controalelor la firme pot fi iden­tificate tranzacţii economice efec­tuate în baza unor relaţii contractuale cu persoane fizice pentru care acestea nu şi‑au îndeplinit obligaţiile de înregistrare şi de declarare a veniturilor“, arată Sorin Istrate. În astfel de situaţii, Fiscul ar putea demara inspecţii fiscale la acele persoane fizice şi poate, eventual, să descopere obligaţii de plată pentru veniturile nedeclarate şi impozite neachitate.

Cum află Fiscul

„O altă modalitate de depistare a celor care nu şi-au respectat obligaţiile declarative şi de plată este verificarea anuală a corelaţiei dintre datele declarate de persoanele juridice prin declaraţia 205 (declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile cu regim de reţinere la sursă, pe beneficiari de venit) cu cele declarate de persoanele fizice prin declaraţia 200 privind veniturile realizate“, spune Istrate. Această verificare se poate face, însă, doar în cazul veniturilor pentru care firmele reţin la sursă impozitul, nu şi pentru celelalte.

În cele mai multe situaţii, sunt „depistaţi“ şi amendaţi cei care se duc de bună voie să-şi înregistreze, la un moment dat, contractele pentru că au nevoie de o adeverinţă de la Fisc în relaţiile cu terţii.

Ce ar trebui să depună la fisc persoanele fizice

- Declaraţie de înregistrare fiscală (formular 020) pentru alte activităţi decât cele independente sau profesii libere.
- Declaraţie de înregistrare fiscală pentru persoane fizice străine (formular 030) pentru activităţi independente.
- Declaraţie de înregistrare fiscală (formular 070) pentru activităţi economice în mod independent sau profesii libere.
- Declaraţie privind veniturile realizate (formular 200).
- Declaraţie privind veniturile din străinătate (formular 201).
- Declaraţie privind veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare (formular 2009) prin altă procedură decât cea notarială.
- Declaraţie privind venitul estimat (formular 220).
- Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit (formular 221).
- Declaraţie privind veniturile estimate pentru asocierile fără personalitate juridică, constituite între persoane fizice (formular 223).
- Pentru persoanele fizice înregistrate în scopuri de TVA există zece formulare în funcţie de activitatea desfăşurată.

luni, 28 septembrie 2009

SITE DE ACTUALITATE - PROGRAME RAPORTARE

http://www.e-comenzi.com/financiar/download_programe_financiare_cas_somaj_sanatate_ITM.php

Clauza de confidentialitate

28 Septembrie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu
" Prin clauza de confidentialitate, potrivit art. 26 alin. (1) din Codul muncii[1], partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca."




Reglementarea clauzei de confidentialitate se justifica prin aceea ca partile, cu ocazia incheierii si apoi a executarii contractului, iau cunostinta despre date si informatii provenind de la fiecare dintre ele. Unele dintre acestea au, evident, un caracter confidential. Pentru a-si proteja reciproc interesele, partile pot negocia si introduce in contractul lor o atare clauza. De altfel, in art. 17 alin. (5) din acelasi Cod, se prevede ca, referitor la informatiile furnizate salariatului, prealabil incheierii contractului individual de munca, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate. Un astfel de contract se „prelungeste” dupa nasterea raportului juridic de munca prin clauza de confidentialitate2.

Sanctiunea care se aplica in caz de nerespectare a obligatiei asumate de oricare dintre parti consta in plata de daune-interese. Aceasta presupune ca cel vatamat (angajatorul sau salariatul) sa sesizeze instanta competenta, sa probeze existenta clauzei, lezarea dreptului sau si producerea pagubei.
Desigur ca incalcarea obligatiei asumate prin contractul individual de munca poate determina si raspunderea disciplinara a salariatului vinovat.
Din redactarea art. 26 alin. (1) din Cod rezulta ca inserarea clauzei in contract produce efecte pentru ambele parti, inclusiv pentru angajator. Angajatorul este tinut conform art. 40 alin. (2) lit. i „sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor", dar - ca si in cazul salariatilor - prin clauza de confidentialitate acestuia ii revine o obligatie cu un continut mai larg in comparatie cu cea restransa care vizeaza doar informatiile de ordin personal.
Clauza de confidentialitate este admisibila in contractul individual de munca, chiar daca libertatea de exprimare a salariatului (ca si a oricarui alt cetatean) este garantata. Exercitiul drepturilor si libertatilor constitutionale trebuie sa se faca fara sa se incalce drepturile si libertatile celorlalti” (respectiv, in cazul de fata, ale angajatorului).
Incalcarea clauzei de confidentialitate de catre oricare dintre parti atrage, potrivit art. 26 alin. (2) din Codul muncii, obligarea, celui in culpa la plata de daune-interese. Evident, cu toate ca textul nu precizeaza expres, daunele-interese se datoreaza corespunzator prejudiciului produs (cu vinovatie), prin incalcarea clauzei, celeilalte parti.


_______
NOTE:
1 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003), modificata si completata ulterior.
2 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III-a, p. 409.

miercuri, 23 septembrie 2009

Declaratia 200

Declaratie privind veniturile realizate - Declaratia 200 (OMEF 1815/2008)
23 Septembrie 2009Autor: Taxeimpozite.ro


" Formularul se completeaza de catre contribuabilii persoane fizice care obtin venituri din:"

- activitati independente (activitati comerciale, profesiuni libere, drepturi de proprietate intelectuala), din cedarea folosintei bunurilor (inchirieri, arenda), din activitati agricole (de felul cultivarii florilor, a legumelor in sere, a pepinierelor etc.), din operatiuni cu valuta la termen si din transferul titlurilor de valoare (actiuni).

Cititi si explicatiile de la formularul 020. Declaratia se completeaza inscriind cu majuscule, citet si corect, datele prevazute de formular. Se completeaza in doua exemplare, din care unul ramane la contribuabil.

Declaratia se depune direct la registratura organului fiscal sau la oficiul postal, prin scrisoare recomandata.

Declaratia 200 v-o prezentam ca fisier atasat.

________

NOTA:

Formularele si fisele sunt in format "*.PDF". Pentru a putea accesa aceste fisiere, trebuie sa aveti instalat pe computerul dvs. Adobe Reader, un program gratuit de accesare a fisierelor de tip "*.PDF". Pentru a decarca acest program, faceti click aici.
Fisiere:
Declaratia 200

Regulamentul de ordine interioara (ROI)

Importanta regulamentului intern
23 Septembrie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu


" Regulamentul intern constituie un izvor specific al dreptului muncii, avand un rol de seama pentru activitatea oricarui angajator[1]. "
El reprezinta actul intern2 al acestuia, creat in baza prerogativei de stabilire a organizarii si functionarii unitatii, cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, conform art. 257 din Codul muncii3.
Importanta regulamentului intern decurge din continutul dispozitiilor pe care trebuie sa le cuprinda.
Potrivit art. 258 din Codul muncii, acesta cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;
c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;
d) procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor;
e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinara;
h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice.
Art. 13 alin. (1) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 nr. 2895/20064 precizeaza ca si orele de incepere si terminare a programului de lucru trebuie sa fie stabilite prin regulamentul intern.
Regulamentului intern poate sa contina si alte dispozitii decat cele precizate in textele citate mai sus; conditia este insa ca acestea sa nu contravina legii, in sens larg5.
Esential si strict necesar de inscris este determinarea (indicarea) unor drepturi si obligatii specifice (ale salariatilor si angajatorului), care fie ca figureaza in art. 39-40 din Codul muncii, dar, fata de caracterul general al acestor texte, impun o serie de concretizari, completari etc., generate de particularitatile unitatii, politica manageriala a angajatorului etc., fie ca nu sunt indicate de art. 39-40 dar, pentru identitate de ratiune, este necesara includerea lor in regulamentul intern6.
Recomandam ca in regulamentul intern sa se reia toate prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii. In plus trebuie stabilite si instiintate prin regulamentul intern masurile luate pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a salariatelor gravide si/sau mamelor lauze sau care alapteaza. Neindeplinirea acestor obligatii constituie contraventie si se sanctioneza, cu amenda de la 2500 lei la 5000 lei. 7
De asemenea, pentru stabilirea regulilor privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii trebuie avute in vedere prevederile art. 5 din Cocul muncii, ale Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare8, precum si ale Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati9. In acest sens mentionam ca, de exemplu, conform art. 46 alin. (1) coroborat cu art. 12 din ultimul act normativ constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 1.500 lei la 15.000 lei, neindeplinirea de catre angajator a obligatiei de a prevedea in regulamentele interne ale unitatilor sanctiuni disciplinare, in conditiile prevazute de lege, pentru angajatii care incalca demnitatea personala a altor angajati prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin actiuni de discriminare asa cum sunt ele definite prin lege, precum si a obligatiei de a asigura informarea tuturor angajatilor cu privire la interzicerea hartuirii si a hartuirii sexuale la locul de munca, inclusiv prin afisarea in locuri vizibile a prevederilor regulamentelor interne ale unitatilor pentru prevenirea oricarui act de discriminare bazat pe criteriul de sex. Recomandam sa se acorde atentie deosebita si aspectelor care tin de hartuirea morala la locul de munca, demnitatea in munca, viata privata a salariatulu10.
Legat de reguIile referitoare la disciplina muncii in unitate si la procedura disciplinara, este necesar a se dezvolta prevederile generice ale art. 267 alin. (2) din Codul muncii, precizandu-se, in amanunt, modul cum urmeaza exact sa se realizeze cercetarea disciplinara prealabila, cine sunt persoanele imputernicite sa o efectueze, in ce termen, cum trebuie elaborat referatul (procesul-verbal etc.) ce cuprind concluziile cercetarii intreprinse.11
Cu privire la procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor, s-a aratat12 ca cel mai adesea, in regulamentul intern sunt reglementate detaliat:
a) organul caruia i se pot adresa plangeri, contestatii sau solicitari de catre salariati;
b) procedura dupa care acestea vor fi solutionate;
c) caile de atac a hotararii acestor organe, la diferite nivele ierarhice, corespunzatoare structurii interne a unitatii.
O atare procedura interna nu va putea lipsi salariatii de accesul la justitie, dar va putea elimina sau limita starile de tensiune in colectiv13.
Astfel, in regulamentul intern se va putea prevedea procedura de solutionare nu numai a „conflictelor de munca", in intelesul art. 248 alin. (1) Codul muncii sau al art. 3 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca14, ci si a altor stari de tensiune din cadrul organizatiei, declansate15:
a) intre salariati aflati pe pozitii ierarhice similare, care activeaza in acelasi compartiment de lucru;
b) intre salariati care presteaza activitate in compartimente de lucru diferite;
c) intre salariati aflati in raport de subordonare (de exemplu, intre muncitor si maistru; intre contabil si contabilul sef etc.).
Daca cererile sau reclamatiile salariatilor vizeaza insusi continutul regulamentului intern, acestia (sau oricare dintre ei) se vor adresa angajatorului, in temeiul art. 261 din Codul muncii, solicitand modificarea dispozitiei respective; in acest sens, regulamentul intern va prevedea16:
a) obligatia angajatorului de a informa salariatii cu privire la continutul regulamentului intern, potrivit art. 259 alin. (2) Codul muncii;
b) modalitatile de indeplinire a acestei obligatii;
c) dreptul salariatilor de a sesiza angajatorul cu privire la incalcarea unor drepturi prin regulamentul intern, potrivit art. 261 alin. (1) Codul muncii;
d) termenul in care salariatii pot contesta angajatorului dispozitii cuprinse in regulamentul intern;
e) persoana sau organul caruia i se va adresa contestatia;
f) forma contestatiei (scrisa, cu mentionarea expresa a dispozitiei contestate, a motivelor contestarii, a drepturilor considerate incalcate prin dispozitia respectiva din regulamentul intern);
g) termenul de solutionare si comunicare a contestatiei;
h) dreptul salariatului de a sesiza instanta judecatoreasca, in termen de 30 de zile de la data comunicarii modului de solutionare a contestatiei, potrivit art. 261 alin. (2) Codul muncii."
Iata deci importanta majora pentru desfasurarea raporturilor de munca!
0


--------------------------------------------------------------------------------

1 Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a III-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 45.
2 Ion Traian Stefanescu, Tratat de dreptul muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007, p. 45.
3 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
4 Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea V, nr. 5 din 29.01.2007, modificat si completat ulterior.
5 Alexandru Ticlea (coordonator), Daniela Diko, Leontina Dutescu, Laura Georgescu, Mara Ioan, Aurelia Popa (colaboratori), Codul muncii – comentat si adnotat cu legislatie, doctrina si jurisprudenta, vol II, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, p. 384.
6 Ibidem, p. 384.
7 A se vedea art. 18, art. 26 alin. (1) si art. 27 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 195 din 26.03.2003, modificata ulterior).
8 Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 99 din 08.02.2007.
9 Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 150 din 01.03.2007.
10 A se vedea pentru detalii Costel Gilca, Hartuirea morala la locul de munca, in “Revista romana de dreptul muncii” nr. 2/2005, p. 101-106; Ana Cioriciu Stefanescu, Unele aspecte privind hartuirea morala a salariatilor, pe www.Contractdemunca.ro
11 Alexandru Ticlea (coordonator), D. Diko, L. Dutescu, L. Georgescu, M. Ioan, A. Popa, op. cit., p. 384.
A se vedea tema din suportul de curs referitoare la cercetarea disciplinara.
12 Raluca Dimitriu, Legea privind solutionarea conflictelor de munca. Comentarii explicatii, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2007, p. 22.
13 Ibidem, p. 23.
14 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 29.11.1999, modificata ulterior.
15 Ralua Dimitriu, op. cit. p. 23.
16Ibidem.

marți, 22 septembrie 2009

clauza de timp liber

Clauza de restrictie a timpului liber
22 Septembrie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu


" Potrivit art. 20 alin. (2) din Codul muncii[1], sunt considerate clauze specifice, fara ca enumerarea sa fie limitativa, urmatoarele: "


--------------------------------------------------------------------------------

Print YM Articol interesant (7)

--------------------------------------------------------------------------------



a) clauza cu privire la formarea profesionala;
b) clauza de neconcurenta;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidentialitate.

Prin urmare, partile pot introduce alte clauze in contractul individual de munca. Una dintre acestea este clauza de restrictie a timpului liber.
Prin intermediul acestei clauze, salariatul se obliga ca in timpul sau liber, o anumita perioada, sa raspunda operativ convocarii si sa se prezinte la locul de munca in termenul convenit pentru a indeplini o anumita sarcina de serviciu. In schimbul acestei obligatii, angajatorul poate plati un spor la salariu sau compensa perioada respectiva cu timp liber corespunzator etc.
In mod normal, salariatului ii revine obligatia mentionata, fie pe o perioada indelungata, fie intr-o anumita perioada, caz in care trebuie anuntat din timp (de catre angajator). In cadrul clauzei trebuie precizata clar modalitatea in care salariatul va fi convocat - prin telefon, email etc. – si termenul maxim in care trebuie sa se prezinte la locul de munca, neprezentarea putand fi sanctionata disciplinar chiar, in conditiile legii.
Pentru ca poate fi chemat la lucru oricand, salariatul dispune de un salariu majorat, un anumit spor. Evident, sunt posibile si alte modalitati de cointeresare a salariatului. Acordarea salariului majorat sau a sporului la salariu nu este incompatibila cu plata orelor suplimentare!
In practica, o astfel de clauza este cuprinsa, indeosebi, in contractele individuale de munca ale unor salariati a caror pregatire de inalta calificare permite interventia lor eficienta in situatii deosebite (avarii, incendii, calamitati s.a.).2



_________

1 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003), modificata si completata ulterior.
2 Ion Traian Stefanescu, Tratat de dreptul muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2007, p. 291.

luni, 21 septembrie 2009

Analiza plata cass

deci....in articolul 257 allegii 95/2006 zice ca contributia lunara la sanatate se aplica asupra veniturilor din sal sau asimilate salariilor
iar in codul fiscal in articolul 55 spune ca...se asimileaza veniturilor dinsalarii
j)indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;
deci se plateste..

joi, 17 septembrie 2009

Rectificare buget asigurari sociale , OG 20/2009

OG nr. 20/2009 cu privire la rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009
17 Septembrie 2009Autor: Taxeimpozite.ro


" Ordonanta Guvernului nr. 20/2009 cu privire la rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599, din 31 august 2009

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 1 pct. I.2 din Legea nr. 253/2009 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.

Art. 1. — Bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul asigurarilor pentru somaj pe anul 2009, aprobate prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 27 februarie 2009, cu modificarile ulterioare, se modifica potrivit prevederilor prezentei ordonante.

Art. 2. — (1) In bugetul asigurarilor sociale de stat veniturile aferente sistemului public de pensii se diminueaza la contributiile de asigurari sociale de stat cu suma de 5.053.527 mii lei si se majoreaza la subventii de la bugetul de stat cu suma de 5.540.900 mii lei.
(2) Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat la capitolul 68.03 „Asigurari si asistenta sociala” se majoreaza la titlul „Asistenta sociala” cu suma de 500.000 mii lei si se diminueaza la titlul „Cheltuieli de personal” cu suma de 12.627 mii lei, iar la capitolul 69.03 „Asigurari si asistenta sociala pentru accidente
de munca si boli profesionale” se majoreaza cu suma de 500 mii lei la titlul „Cheltuieli de personal” si se diminueaza cu aceeasi suma la titlul „Alte transferuri”.
(3) In bugetul asigurarilor sociale de stat se introduce in anexa 5/03/20/121 o fisa noua „c — Cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate si fezabilitate” cod 20.68.03.0001 SF, cu suma de 500 mii lei pentru anul 2009, si se majoreaza prevederile aprobate pentru fisa „b — Dotari independente” cod 20.68.03.001bBM-CP cu suma de 400 mii lei, prin diminuarea corespunzatoare a prevederilor aprobate pentru fisa „Extindere sediu CNPAS” cod 20.68.03.0005 cu suma de 700 mii lei si pentru fisa „Alte cheltuieli asimilate investitiilor” cod 20.68.03.01 si RK, cu suma de 200 mii lei.

Art. 3. — Sumele alocate din credite externe in bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 la capitolul 68.06 „Asigurari si asistenta sociala” se diminueaza la titlul „Active nefinanciare” cu suma de 1.000 mii lei.

Art. 4. — (1) In bugetul asigurarilor pentru somaj, veniturile aferente sistemului asigurarilor pentru somaj se diminueaza la contributii de asigurari pentru somaj cu suma de 226.252 mii lei, cheltuielile se majoreaza la capitolul 68.04 „Asigurari si asistenta sociala” cu suma de 858.084 mii lei, prin majorarea cu 643.219 mii lei la titlul „Asistenta sociala”, cu suma de 215.478 mii lei la titlul „Transferuri intre unitati ale administratiei publice” si cu suma de 5.467 mii lei la titlul „Bunuri si servicii” si prin diminuarea cu 6.080 mii lei la titlul „Cheltuieli de personal”, iar deficitul se majoreaza cu suma de 1.084.336 mii lei.
(2) In bugetul asigurarilor pentru somaj, veniturile aferente sistemului asigurarilor pentru somaj se suplimenteaza la capitolul 45.04 „Sume primite de la UE in contul platilor efectuate” cu suma de 37.273 mii lei, suplimentandu-se cu aceeasi suma si cheltuielile la capitolul 80.04 „Actiuni generale economice, comerciale si de munca”, titlul 56 „Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”.

Art. 5. — Veniturile fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se diminueaza la contributia angajatorilor cu suma de 16.523 mii lei si se diminueaza cu aceeasi suma excedentul acestui fond.

Art. 6. — Sumele alocate din credite externe in bugetul asigurarilor pentru somaj pe anul 2009 la capitolul 68.06 „Asigurari si asistenta sociala” se majoreaza la titlul „Bunuri si servicii” cu suma de 30 mii lei si se diminueaza la titlul „Active nefinanciare” cu suma de 430 mii lei, iar la capitolul 80.06 „Actiuni generale, economice, comerciale si de munca” se diminueaza la titlul „Bunuri si servicii” cu suma de 70 mii lei.

Art. 7. — (1) Se autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa introduca, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificarile prevazute in prezenta ordonanta in volumul si structura bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj si bugetului fondurilor provenite din credite externe pe anul 2009.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), ordonatorul principal de credite, in termen de 5 zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante, comunica Ministerului Finantelor Publice detalierea modificarilor aprobate conform acesteia.
(3) Se autorizeaza ordonatorul principal de credite sa detalieze influentele aprobate si sa introduca modificarile prevazute in prezenta ordonanta in bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul asigurarilor pentru somaj si in anexele la acestea pe anul 2009.

Art. 8. — Prezenta ordonanta intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneaza:
Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Pogea
Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,
Marian Sarbu
Bucuresti, 29 august 2009.
Nr. 20

Concediu crestere copil 2 ani - gemeni, tripleti

Executivul a adoptat în şedinţa de miercuri Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă 148/2005 privind susţinerea familiei, modificată prin Legile 239/2009 şi 240/2009.
Adoptarea acestor Norme metodologice creează condiţiile pentru aplicarea Legii 239/2009 care prevede majorarea indemnizației pentru creșterea copilului cu suma de 600 lei pentru fiecare copil provenit din sarcini multiple, precum şi pentru aplicarea Legii 240/2009 care extinde aria beneficiarelor de indemnizaţii pentru creşterea copilului.

Potrivit legii, în cazul naşterii de gemeni sau tripleţi, familia va primi pentru primul copil indemnizaţia în cuantum de 600 lei sau, opţional, 85 % din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4000 lei, iar pentru al doilea şi al treilea copil indemnizaţii suplimentare a câte 600 de lei pentru fiecare.

De asemnea, Normele Metodologice adoptate de Guvern vor face aplicabilă şi Legea nr.240/2009 care extinde aria beneficiarilor de indemnizaţie pentru creşterea copilului şi la tinerele care frecventează o formă de învăţământ şi nu au realizat venituri în ultimele 12 luni.
Indemnizaţia de 600 lei pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, se va acorda şi persoanelor care urmează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar sau, după caz, universitar, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale, considerându-se inclusiv perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar şi începerea învățământului universitar, în acelaşi an calendaristic.

În evidenţa Agenţiei Naţionale de Prestaţii Sociale sunt înregistrate 1.726 de familii cu gemeni şi 20 de familii cu tripleţi. Pentru persoanele care la data intrării in vigoare a legii nr.239/2009 erau deja în plata indemnizației pentru creșterea copilului, indemnizatiile vor fi plătite retroactiv, respectiv din iunie 2009 și vor fi asigurate din oficiu.

Noile norme vor intra în vigoare de la publicarea in Monitorul Oficial.

Tichetele de masa – cazul cumul de functii

Tichetele de masa – cazul cumul de functii
Pentru semestrul II 2009, incepand cu luna septembrie, valoarea nominala a unui tichet de masa este de 8,72 lei (potrivit Ordinului Ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale nr. 1444 din 31.07.2009 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa pentru semestrul II al anului 2009, publicat in Monitorul Oficial nr. 547 din 06.08.2009).
In cazul cumulului de functii, tichetele de masa pot fi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au functia de baza (art. 35 din H.G. nr. 5/1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, publicata in Monitorul Oficial nr. 26 din 25.01.1999).
In baza art. 35 din Codul muncii, salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.
In acest sens, la angajare, fiecare salariat trebuie sa declare in scris, pe proprie raspundere, locul de munca unde are functia de baza, daca este cazul.
Pentru angajator, sumele platite pentru tichetele de masa sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit (art. 21 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare) si sunt scutite de la plata contributiilor sociale care sunt in responsabilitatea angajatorului.
Pentru angajat, tichetele de masa reprezinta un venit scutit de plata impozitului pe venit si scutit de plata contributiilor sociale.

Concediu Medical -Certificat Medical

Ce si cum puteti verifica in privinta concediilor medicale

De la 1 ianuarie 2010, ministrul Sanatatii, Ion Bazac, intentioneaza sa introduca un sistem de verificare a angajatilor care beneficiaza de concediu medical.
Astfel, se va considera ca persoanele aflate in concediu de boala sunt fie internate intr-un spital, si atunci apar in evidenta unitatii medicale, fie sunt bolnave la domiciliu si politia va verifica acest lucru.
Angajatul care, pe durata concediului de boala, nu este gasit acasa de politist va primi o amenda, iar concediul medical va fi anulat.
Daca si cum se va implementa acest procedeu, ramane de vazut. Ce puteti face insa acum daca suspectati ca este ceva in neregula in cazul concediului medical pentru unul dintre salariatii dvs.?
Pentru a limita acordarea abuziva a concediilor medicale puteti solicita controlul modului de aplicare a concediilor medicale si al eliberarii certificatelor de concediu medical.
Totodata, puteti refuza la plata certificate medicale prezentate pentru motivele justificate prevazute de normele de aplicare ale O.U.G. nr. 158/2005.
Controlul modului de acordare a concediilor medicale si al eliberarii certificatelor de concediu medical se realizeaza de catre echipe din cadrul serviciilor specializate ale caselor teritoriale de asigurari de sanatate si ale CNAS impreuna cu reprezentanti ai directiilor de sanatate publica, precum si ai serviciilor de specialitate ale Ministerului Sanatatii.
Controlul se realizeaza ca urmare a sesizarii casei teritoriale de sanatate de catre platitor, precum si prin sondaj la initiativa autoritatilor abilitate sa realizeze controlul si poate atrage raspunderea contraventionala si disciplinara a medicului emitent.
Concediul medical (concediul pentru incapacitate temporara de munca) este unul din drepturile de asigurari sociale recunoscute asiguratilor pentru care se achita contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, pentru situatiile cand, din motive care tin de starea de sanatate precara, acestia sunt impiedicati sa presteze activitate in folosul angajatorului.
Certificatul de concediu medical este actul legal care dovedeste incapacitatea temporara de munca a persoanei asigurate sau starea de sanatate a copilului aflat in intretinerea acesteia, in vederea acordarii indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate.
Atentie! Calculul si plata eronata ale indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se pedepseste cu amenda contraventionala de la 1.000 lei la 2.500 lei.

Exemplu soft cu plata lunara suport tehnic

http://www.paycheckmanager.com/Price.aspx

miercuri, 16 septembrie 2009

SANATATE si FNUASS la PFA

http://www.fiscalitatea.ro/index.php?pag=a&aid=498&title=Cum-plateste-PFA-asigurarile-de-sanatate
Problema fiscala
In cazul persoanelor fizice autorizate (PFA), achitarea contributiei la asigurarile sociale de sanatate este obligatorie? Dar in cazul in care PFA au si calitatea de salariat? Care este cota de contributie la asigurarile sociale de sanatate? Dar contributia pentru concedii si indemnizatii se achita de catre persoanele fizice autorizate (PFA)?

1. Contributia la asigurarile sociale de sanatate in cazul PFA

1.1. Cine plateste contributia pentru PFA?

Contributia la asigurarile sociale de sanatate se plateste de catre persoana fizica autorizata (PFA).

1.2. Cum se calculeaza contributia pentru PFA?

Persoanele fizice autorizate (PFA) au obligatia de a vira trimestrial contributia la asigurarile sociale de sanatate in cota prevazuta de lege, aplicata asupra:

a) venitului net determinat ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului, in cazul persoanelor ale caror venituri sunt determinate pe baza contabilitatii in partida simpla;
b) venitului net determinat ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului, determinate pe baza normelor de venit in cazul persoanelor ale caror venituri sunt determinate pe baza de norme de venit. In cazul in care aceste persoane beneficiaza de o reducere a normelor de venit, cota de contributie se va aplica la veniturile care se supun impozitului pe venit rezultate din norma redusa.

1.3. Care este cota de contributie pentru PFA?

In practica s-a ivit o controversa in legatura cu cota prevazuta de lege, care trebuie achitata de persoanele fizice autorizate (PFA) , cu titlu de contributie la asigurarile sociale de sanatate: 6,5% sau 5,5%? Controversa a aparut odata cu intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 226/2008 privind unele masuri financiar-bugetare.

Astfel, inainte de acest act normativ, cota pentru persoanele fizice autorizate (PFA), necontroversata, era de 6,5%, fiind stipulata de art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

Prin O.U.G. nr. 226/2008 s-a modificat cota, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, la 5,5%, precizandu-se insa expres ca este vorba despre cota datorata de angajat.

Aceasta situatie a generat confuzii in practica, unele case de asigurari aplicand initial cota de 5,5%, iar ulterior procedand la recalcularea retroactiva in baza cotei de 6,5%. Confuzia a fost sporita si de faptul ca si in registrul taxelor si impozitelor publicat de Ministerul Finantelor Publice s-a mentionat ca general aplicabila cota de 5,5%.

Nu putem sti daca din eroare legiuitorul s-a referit doar la angajati atunci cand a micsorat cota (la 5,5%) in cuprinsul O.U.G. nr. 226/2008 sau pur si simplu a vrut sa favorizeze numai categoria salariatilor. Pana la clarificarea legislativa a problemei, ramanem vulnerabili daca aplicam cota redusa.

1.4. Care este situatia in caz de cumul de calitati juridice pentru PFA?

Important
Daca persoana fizica autorizata (PFA) are si calitatea de salariat, aceasta are obligatia de a plati contributia la asigurarile sociale de sanatate asupra tuturor veniturilor obtinute, chiar daca le realizeaza in acelasi timp.

In cazul in care persoana fizica autorizata (PFA) nu are si calitatea de salariat, aceasta este obligata sa comunice direct casei de asigurari veniturile, pe baza contractului de asigurare, in vederea stabilirii si achitarii contributiei.

1.5. Care este procedura de virare a contributiei pentru PFA?

Contributia pentru PFA se vireaza trimestrial calculata la venitul net estimat din declaratia de venit estimativ, pana la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru.

Diferentele ramase de achitat, calculate in raport cu decizia de impunere anuala, se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere. Pentru aceasta perioada nu se calculeaza si nu se datoreaza majorari de intarziere. La expirarea acestui termen de 60 de zile, pentru sumele datorate si ramase neachitate se vor percepe majorari de intarziere de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere.

In cazul in care venitul realizat din exercitarea activitatii pentru care a fost autorizata este singurul venit asupra caruia se calculeaza contributia, iar la finele anului se inregistreaza pierderi sau se realizeaza venituri anuale sub nivelul a 12 salarii minime brute pe tara, contributia se calculeaza la nivelul unui salariu de baza minim brut pe tara pentru fiecare luna. Aceasta se achita in termen de 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere.

2. Contributia pentru concedii si indemnizatii in cazul PFA

2.1. Cine plateste contributia pentru PFA?

Persoanele fizice autorizate (PFA) datoreaza cota de contributie pentru concedii si indemnizatii, dreptul la concedii si indemnizatii fiind conditionat de plata contributiei pentru acestea.

2.2. Care este cota de contributie pentru PFA?

Persoanele fizice autorizate (PFA) datoreaza cota de contributie pentru concedii si indemnizatii de 0,85% asupra veniturilor supuse impozitului pe venit.

2.3. Care este procedura de virare a contributiei pentru PFA?

Pentru a beneficia de concedii si indemnizatii, persoanele fizice autorizate (PFA) sunt obligate sa depuna declaratia de asigurare pentru concedii si indemnizatii la casa de asigurari de sanatate la care acestia sunt luati in evidenta ca platitori de contributie de asigurari sociale de sanatate.

Totul despre PFA

Cum sa faci bani pe timp de criza si sa dispui de ei dupa bunul tau plac!

Am aflat de la guvernanti cum sa ocolesc impozitul forfetar si sa economisesc 500 � anual. M-am hotarat: ma fac PFA!

Afla si tu mai multe despre PFA!

Ori de cate ori intervin modificari asupra elementelor care au stat la baza declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii este obligatorie depunerea comunicarii de modificare a acesteia, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia modificarii respective.

Cota de contributie pentru concedii si indemnizatii se aplica asupra veniturilor supuse impozitului pe venit din deciziile de impunere estimative/anuale eliberate de unitatile fiscale teritoriale.

Atentie
Baza lunara de calcul a contributiei nu poate depasi plafonul a 12 salarii minime brute pe tara.

In cazul in care venitul realizat este diferit de venitul estimat, conform deciziei de impunere anuale emise de organele fiscale, casele de asigurari de sanatate vor proceda astfel:

a) in cazul in care venitul realizat este mai mare fata de venitul estimat, conform deciziei de impunere anuale emise de organele fiscale, suma realizata in plus se va distribui proportional pe cele 12 luni, contributia recalculandu-se in mod corespunzator, cu luarea in considerare a plafonului de 12 salarii minime brute pe tara. Diferenta de contributie ramasa de achitat conform deciziei de impunere anuale se achita in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza majorari de intarziere. In situatia in care asiguratul a beneficiat de indemnizatie de asigurari sociale de sanatate in anul financiar inchis, cuantumul indemnizatiei se recalculeaza, urmand ca suma rezultata in plus sa fie compensata cu obligatia de plata rezultata din decizia de impunere anuala sau cu obligatii de plata viitoare, dupa caz;

b) in cazul in care venitul realizat este mai mic fata de venitul estimat, conform deciziei de impunere anuale emise de organele fiscale, contributia se recalculeaza, urmand ca diferenta achitata in plus de asigurat sa fie compensata cu obligatiile de plata viitoare. In situatia in care asiguratul a beneficiat de indemnizatie de asigurari sociale de sanatate in anul financiar inchis, cuantumul indemnizatiei se recalculeaza, urmand ca indemnizatia platita in plus sa fie compensata cu diferenta de contributie achitata conform deciziei anticipate sau cu obligatii de plata viitoare, dupa caz;

c) in cazul in care asiguratul a realizat pierdere fiscala, conform deciziei de impunere anuale emise de organele fiscale, contributia achitata de contribuabil se restituie. In situatia in care asiguratul a beneficiat de indemnizatie de asigurari sociale de sanatate in anul financiar inchis, contributia achitata de asigurat se compenseaza cu indemnizatia de asigurari sociale de sanatate, iar in cazul in care raman diferente, acestea se recupereaza sau se platesc, dupa caz.

Concluzie
Exista o stransa legatura intre veniturile supuse impozitului pe venit si obligatia de plata a contributiei la asigurarile sociale de sanatate precum si a contributiei pentru concedii si indemnizatii.

Cu toate acestea, persoanele fizice autorizate (PFA) care obtin pierdere intr-un an fiscal nu datoreaza impozit pe venit si nici contributia pentru concedii si indemnizatii, dar in schimb datoreaza contributia la asigurarile sociale de sanatate, calculata la nivelul unui salariu de baza minim brut pe tara pentru fiecare luna. Perfect normal avand in vedere ca aceste persoane beneficiaza in aceasta perioada de asigurari de sanatate.

Dar se pune intrebarea: persoanele fizice autorizate (PFA) care au, pe langa aceasta calitate, si pe cea de salariat, beneficiaza de conditii suplimentare in sistemul asigurarilor de sanatate avand in vedere ca acestea cotizeaza la sistem din ambele surse de venit?

Acte normative aplicabile:
Art. 7 alin. (1)-(3), art. 8 alin. (1)-(5) din Norma metodologica privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, aprobata prin Ordinul presedintelui Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate nr. 617/2007

Art. 257 alin. (2) si (3), art. 259 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii

Art. 5 alin. (1) si (3), art. 9 alin. (1), (5) lit. a) si (6), art. 11 din Norma de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata prin Ordinul presedintelui Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate nr. 32/2006

Art. 6 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate

Articol adaugat in 04 septembrie 2009

Articol preluat din Newsletter-ul Taxe si Impozite Actual nr. 33/ august 2009

marți, 8 septembrie 2009

Concediul fara plata constituie sau nu vechime in munca?

Concediul fara plata este reglementat de art. 148 din Codul muncii potrivit caruia, pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concedii fara plata. Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. In acest caz salariatul trebuie sa formuleze o cerere de acordare a concediului fara plata.
Concediul fara plata NU constituie vechime in munca, cu exceptia cazului prevazut de art. 153 din Codul muncii potrivit caruia durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul. Astfel, daca salariatul solicita si i se acorda concediu fara plata pentru formare profesionala, aceasta perioada constituie vechime in munca.
Concediul fara plata nu este acelasi lucru cu invoirea. Invoirea nu afecteaza vechimea in munca. In baza principiului libertatii de vointa a partilor contractante, fara a exista o prevedere legala, se utilizeaza si invoirea salariatului de la serviciu, cu plata salariului. De regula invoirea se acorda de angajator, daca este de acord cu solicitarea angajatului, atunci cand acesta urmeaza a-si realiza anumite interese personale deosebite. In anumite cazuri, angajatorul are obligatia de a invoi salariatul (spre exemplu, in cazul salariatilor chemati ca martori in procesele penale, in procesele civile, etc).

luni, 7 septembrie 2009

Declsom 2009b versiunea 10.5.1

Declsom 2009b versiunea 10.5.1
http://download2.anofm.ro/
Declsom 2009b versiunea 10.5.1
Anofm Vin, 09/04/2009 - 11:51
Programul Declsom2009b versiunea 1.5.1 implementeaza prevederile ordinului privind modificarea si completarea Procedurii privind declararea lunara de catre angajatori a evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj.
Descarcati arhiva intr-un director gol; obtineti kit-ul de instalare care in Disk 1 are fisierul setup.exe; rulati-l.
Programul se instaleaza implicit intr-un director "Declsom2009b".
Dupa instalare, preluati o declaratie de somaj (cap2 si cap1) dintr-o luna anterioara a anului 2009.

vineri, 4 septembrie 2009

PFA CONTABILITATE

http://www.pfacontabilitate.ro/lege-digerata/3

PFA CONTABILITATE

http://www.pfacontabilitate.ro/lege-digerata/3