marți, 19 iulie 2011

Modificari 2011 (preluare e-salarizare.com)

Modificarile esentiale pentru calculul lunii ianuarie 2011 sunt:
salariul minim pe economie 670 ron
salariul mediu pe economie 2022 ron
ajutor deces membru de familie 1011 ron
ajutor deces salariat 2022 ron
cas plafonat pentru salariat 5 * sal.mediu
cas plafonat pentru angajator nr asigurati * 5 * sal. Mediu
calcul somaj asupra oricarui medical suportat de angajator (nu mai exista conditia de 30 zile)

Salariul in valuta in CIM

HOTARIRE nr. 1222 din 1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentantelor din Romania ale societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine, precum si drepturile si obligatiile legate de salarizarea personalului roman
Forma sintetică la data 18-Jul-2011. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
Guvernul Romaniei hotaraste :
CAPITOLUL 1: Impozitele si taxele datorate de catre reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine
Art. 1
(1)Reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale si organizatiilor economice straine pentru a-si putea desfasura activitatea sint obligate sa solicite Ministerului Comertului si Turismului eliberarea autorizatiei de functionare. Pentru obtinerea autorizatiei de functionare vor face dovada ca au depus, in devize convertibile, suma de 1.200 dolari S.U.A., reprezentind taxa de timbru aferenta cererii si eliberarii autorizatiei respective.
(2)Taxa prevazuta la alin. (1) este aferenta unui an calendaristic. Eliberarea de autorizatii pe o perioada mai mare de un an se poate face numai cu perceperea taxei prevazute la alin. (1), proportional cu numarul de ani prevazuti in cererea de autorizare.
(3)Daca in cererea de eliberare a autorizatiei de functionare, reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine solicita sa efectueze sau sa intermedieze activitati de comert exterior si pentru alte firme straine, taxa prevazuta la alin. (1) se majoreaza cu 10% pentru fiecare din aceste firme.
(4)In cazul autorizatiilor de functionare eliberate in cursul anului, pentru perioada pina la 31 decembrie al acelui an, se percepe partea din taxa anuala prevazuta la alin. (1) corespunzatoare trimestrelor ramase pina la finele anului, inclusiv trimestrul in curs.
(5)Respingerea cererii de autorizare sau renuntarea la autorizare inainte de aprobarea eliberarii acesteia da dreptul la restituirea a 80% din taxa prevazuta la alin. (1). Renuntarea la autorizatia aprobata, precum si retragerea acesteia, nu dau dreptul la restituirea taxei prevazute la alin. (1).
(6)Cererile pentru reinnoirea autorizatiilor, precum si reinnoirea autorizatiilor sint supuse taxei prevazute la alin. (1) in aceleasi conditii.
CAPITOLUL 2: Drepturile si obligatiile salariatilor
Art. 11
(1)Angajarea personalului la reprezentantele din Romania ale societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine se face, potrivit legii, numai pe baza de contract individual de munca, prin care se stabilesc principalele drepturi si obligatii ale partilor.
(2)Contractul se incheie pe durata determinata sau nedeterminata si se inregistreaza la Oficiul muncii.
(3)Oficiul muncii va urmari ca prin contractele de munca astfel incheiate salariile in valuta, precum si celelalte drepturi cuvenite, sa fie stabilite in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Art. 12
Pe linga salariile in valuta prevazute in contracte, reprezentantele societatilor comerciale sau organizatiilor economice straine platesc in valuta si contributia la asigurarile sociale pentru cetatenii romani sau straini cu domiciliul in Romania, in cuantum de 25%, calculata asupra cistigului brut realizat in valuta de catre acestia.
CAPITOLUL 3: Dispozitii finale
Art. 15
Prevederile prezentei hotariri se aplica in mod corespunzator si cetatenilor romani si straini angajati, cu respectarea reglementarilor in vigoare sau ale intelegerilor speciale, de catre :
a)filiale ale bancilor straine si mixte ;
b)birouri ale sociatatilor de transport straine (aeriene, maritime, fluviale, cai ferate, rutiere), reprezentantelor (birourilor) unor agentii de turism straine si altele asemenea ;
c)reprezentantele unor organizatii de caritate straine.
Art. 16
Dispozitiile Hotaririi Consiliului de Ministri nr. 1466 din 6 noiembrie 1973 pentru modificarea listei actelor si faptelor supuse taxelor de timbru, precum si a tarifului taxelor de timbru, stabilita prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 911/1955, precum si orice alte dispozitii contrare se abroga.
Art. 17
Prezenta hotarire se aplica incepind cu data de 1 decembrie 1990.
-****-
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN

Salariul platit in valuta

Data post: Joi, 20 Septembrie 2007, 17:39
Art. 161. [data, modalităţile şi formele plăţii salariului]
(1) Salariul se plăteşte în bani cel puţin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar, în cazul în care această modalitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil.
(3) Plata în natură a unei părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160, este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.
(4) Întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

1. Cel mai frecvent, plata salariului se efectuează chenzinal, adică de două ori pe lună. (Vlad Barbu, Dreptul muncii. Curs universitar, Editura Naţional, Bucureşti, 2003, p. 282)

2. Regula este cea a plăţii în lei a salariului. De la această regulă, întâlnim excepţia plăţii salariului în valută, în total sau în parte, pentru cetăţenii români salariaţi ai ambasadelor, consulatelor ori organizaţiilor sau reprezentanţelor internaţionale prezente în ţara noastră, precum şi pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate. (Vlad Barbu, Dreptul muncii. Curs universitar, Editura Naţional, Bucureşti, 2003, p. 282)

3. Angajatorul nu poate dispune efectuarea plăţii salariului prin card fără acordul salariatului. Soluţia este justificată de împrejurarea că plata prin card implică reducerea sumei încasate efectiv de către salariat, datorită reţinerii unui comision de către bancă. (Ion Traian Ştefănescu, Tratat de dreptul muncii, vol. II, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 141)

4. Plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor nu afectează cuantumul salariului, în sensul că nu se va reţine din salariu nici un fel de sumă de către angajator sau banca ce efectuează plata prin card. (Constantin Tufan, Plata salariilor, în Revista română de dreptul muncii nr. 3/2003, p. 35)

5. Dacă părţile nu au stabilit, prin acord expres sau tacit, locul unde se va face plata salariului, atunci urmează a se aplica dispoziţiile art. 1104 din Codul civil, plata urmând a se face aşadar la domiciliul (sediul) debitorului, adică al angajatorului. (Ovidiu Macovei, Conţinutul contractului individual de muncă, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 204)

6. Reprezentând o iterare a dispopziţiilor art. 269, dispoziţiile art. 161 alin.(4) din Codul muncii nu aduc nimic nou sub aspectul condiţiilor răspunderii angajatorului. Prin urmare, prejuidiciul la care se referă art. 161 alin. (4) este material, angajatorul nefiind susceptibil a răspunde pentru daune morale, în caz de întârziere nejustificată a plăţii salariului sau de neplată a acestuia, cu excepţia situaţiei în care şi-a asumat expres, printr-o clauză contractuală, răspunderea şi pentru daune morale. (Ion Traian Ştefănescu, Şerban Beligrădeanu, Prezentare de ansamblu şi observaţii critice asupra noului Cod al muncii, în Dreptul nr. 4/2003, p. 60)

7. Având în vedere dispoziţiile art. 295 alin. (1) din Codul muncii, care permit aplicarea în completare a dispoziţiilor din legislaţia civilă, rezultă că în privinţa daunelor-interese datorate de angajator salariatului pentru întârzierea plăţii salariului sau pentru neplata acestuia sunt aplicabile dispoziţiile art. 1088 din Codul civil. Aşadar în această materie este exclusă evaluarea judiciară, singura evaluare posibilă, în absenţa unei evaluări convenţionale, fiind cea legală. (Alexe Marius, Temeiul juridic al daunelor interese pentru neplata la termen a salariilor, în Revista română de dreptul muncii nr. 1/2004, p. 116-118)

8. Întrucât contractul colectiv de muncă prevede obligaţia angajatorului de a plăti salariaţilor primă de Crăciun, rezultă că aceasta se cuvine salariaţilor. Însă, trebuie respins capătul de cerere privitor la obligarea angajatorului la plata dobânzii legale la suma datorată, având în vedere că dispoziţiile din contractul colectiv de muncă nu prevăd obligarea la daune interese, nefiind aşadar aplicabil dreptul comun, adică art. 161 alin. (4) din Codul muncii, invocat de reclamanţi, ci dispoziţiile speciale ale contractului colectiv de muncă. (Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia nr. 431/R-CM din 20 decembrie 2005, în Revista română de dreptul muncii nr. 2/2006, p. 105)

9. Art. 161 alin. (4) nu are incidenţă în cazul întârzierii plăţii salariilor compensatorii, întrucât acestea nu reprezintă drepturi salariale, ci au natura unor despăgubiri care se cuvin salariaţilor concediaţi pentru motive neimputabile. Însă în cazul întârzierii plăţii drepturilor salariale - salarii restante, indemnizaţie de concediu, diferenţă de impozit - anagajatorul poate fi obligat la daune-interese, constând în dobânda legală, potrivit art. 1088 C.civ., care curge de drept, fără punere în întârziere, de la data scadenţei drepturilor salariale, potrivit contractului individual de muncă. (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 942/LM/2004, în Revista română de dreptul muncii nr. 1/2005, p. 199)

10. Plata cu întârziere a salariului conferă salariatului dreptul la despăgubiri compensatorii, constând în dobânda legală, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 9/2000, salariatul creditor nefiind ţinut să justifice paguba. (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, decizia civilă nr. 1689/LM/2004, în Revista română de dreptul muncii nr. 2/2005, p. 121)

Carnetele de munca

Se impune returnarea carnetelor de munca la angajator


Un ordin recent al MMFPS aproba PROCEDURA prin care angajatorii vor detine carnete de munca ale salariatilor pentru care inspectoratele teritoriale de munca pastrau, completau si certificau legalitatea inregistrarilor efectuate in carnetele de munca.

Ordinul MMFPS nr.1.083/2011 a fost publicat in Monitorul oficial nr.171 din 10 martie a.c.
Procedura are in vedere completarea carnetelor de munca aflate la inspectoratele teritoriale de munca cu datele aferente pana la 31 decembrie 2010 şi certificarea acestora, urmand sa fie predate angajatorilor pana la 30 iunie 2011, conform unei programari care se face publica de catre ITM.

Procedura mai prevede ca pentru carnetele de munca pe care angajatorii le-au pastrat la sediu, in baza aprobarii obtinute in acest sens, angajatorii trebuie sa verifice completarile cu toate datele precizate in Procedura, pentru ca apoi carnetele sa fie duse la ITM pentru certificare şi contrasemnare, in baza programarii stabilite de Inspectoratul teritoriala de munca. Actul normativ stabileşte ce anume urmareşte inspectorul in procedura de verificare a carnetelor de munca, circuitul documentelor, procedura in caz ca inspectorul are observatii pentru care se impune returnarea carnetelor de munca la angajator.

Carnetele de munca pastrate la sediul angajatorilor trebuia sa fie predate acestora, dupa ce au fost certificate şi contrasemnate de inspectoratul teritorial de munca, pana la data de 31 martie 2011.

Inspectoratele teritoriale de munca trebuia sa predea angajatorilor prevazuti la art. 3 alin. (1) carnetele de munca ale salariatilor, certificate şi contrasemnate pentru valabilitatea inscrierilor efectuate, pana la data de 31 martie 2011.

Procedura este insotita de anexe cu modele de procese verbale de predare-primire a carnetelor de munca, adecvate situatiilor şi etapelor procedurale.

Poate un angajat sa aiba 2 Contracte de Munca, de 8 ore, la 2 firme diferite?

Intrebare: Este posibil ca o persoana sa aiba 2 contracte de munca, pentru 8 ore la 2 firme diferite? Practic, este vorba despre 2 CIM-uri diferite cu durata de 8 ore, nu CIM-uri partiale.


Raspuns: Cumulul de functii reprezinta existenta concomitenta a mai multor contracte individuale de munca, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti.

Prevederile din Codul muncii referitoare la durata timpului de munca au in vedere timpul de lucru in temeiul unui singur contract individual de munca.

Astfel, potrivit art. 112 alin. (1) din Codul muncii, republicat, pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

Totodata, conform art. 114 alin. (1) din cod, durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

Legislatia muncii nu impune conditia ca totalul orelor prestate in temeiul mai multor contracte individuale de munca sa nu depaseasca durata maxima a timpului de munca.

Atata timp cat legea nu prevede o durata maxima a muncii prestate in caz de cumul, durata care sa fie depasita prin cele doua norme intregi de munca, este legala angajarea unei persoane in baza a doua contracte individuale de munca cu norma intreaga la doua firme.

O opinie contrara ar incalca dreptul constitutional la munca si cel privind libertatea muncii.