duminică, 30 iunie 2013

Detasare in Republica Moldova. Venituri scutite de impozit in acest stat

Intrebare: Din primavara acestui an, exista si in Romania prevedere legala clara, care permite ca, daca un angajat roman este detasat intr-un stat contractant, cu care Romania are incheiata conventie ori acord de evitare a dublei impuneri, iar detasarea depaseste 183 zile intr-o perioada de 12 luni, atunci angajatul detasat datoreaza impozit numai in celalalt stat contractant. Pana la data acestei clarificari, potrivit legislatiei noastre fiscale, intr-o atare situatie, desi angajatul detasat datora si platea impozit in celalalt stat contractant, totusi firma angajatoare din Romania era obligata sa retina si sa vireze impozitul si in Romania, urmand ca angajatul detasat sa regleze situatia impozitului abia la creditul fiscal. Pornind de la acest aspect, am dori sa stim ce se intampla daca un angajat al nostru, este detasat in Republica Moldova, pentru o perioada care depaseste 183 zile, la o lucrare (santier), pentru care atat societatea la care salariatul nostru este detasat , cat si personalul implicat in executarea acestei lucrari este scutit , in Rep. Moldova, de la plata impozitului pe venit, a contributiilor de asigurari sociale si a primelor de asigurare de sanatate (in acest sens exista scrisoare oficiala de scutire de taxe, din partea statului moldovenesc, cu numele lucratorilor in evidenta). Parerea noastra ar fi ca angajatul nu va datora si plati impozitul pe venit in niciuna dintre cele doua tari ( Romania si Rep. Moldova) in aceasta situatie. Potrivit conventie de evitare a dublei impuneri, obligatia de plata ar exista, de principiu in Rep. Moldova, insa aici se bucura de o scutire, prin urmare nu plateste impozit deloc (nici in Romania, altfel ar profita statul roman de scutirea de impozit care se adreseaza angajatului). Este corecta procedura? Raspuns: Conform art. 55 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit, sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania ori are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile in Romania numai in situatia in care Romania are drept de impunere. Pct. 87 indice 5 alin. (1) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, veniturile din salarii obtinute de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal pentru activitatea desfasurata intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, dreptul de impunere revine statului strain daca persoana fizica este prezenta in acel stat pentru o perioada care depaseste perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care se desfasoara activitatea. In aceasta situatie, angajatorul care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania si care efectueaza plata veniturilor din salarii catre contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal nu are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venitul din salarii, intrucat dreptul de impunere revine statului strain in care persoana fizica isi desfasoara activitatea. Termenul prevazut de Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital este de 183 de zile in orice perioada de 12 luni. In cazul prezentat, pentru activitatea desfasurata in Republica Moldova pentru veniturile platite de catre angajatorul din Romania, dreptul de impunere revine Republicii Moldova daca persoana fizica este prezenta in Germania pentru o perioada care depaseste perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu Republica Moldova. In aceasta situatie, angajatorul din Romania care efectueaza plata veniturilor din salarii nu are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venitul din salarii, intrucat dreptul de impunere revine Republicii Moldova. Prin urmare, atata timp cat sunt depasite cele 183 de zile, nu se impoziteaza veniturile in Romania, iar faptul ca in Republica Moldova veniturile sunt scutite de impozit pe venit, nu are relevanta. Republica Moldova are un drept de impunere si este deci problema acestui stat dar, in Romania veniturile nu se impun pentru faptul ca sunt scutite de impozit in Republica Moldova cata vreme sunt depesite cele 183 de zile.

De ce trebuie sa incheie angajatorul CIM anterior primei zile de lucru?

Potrivit art. 16 alin. (1) contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului. Astfel, desfasurarea raporturilor juridice de munca in conditiile reglementate, in deplina cunostinta a drepturilor si indatoririlor partilor, siguranta si stabilitatea acestor raporturi prezinta interes general pentru intreaga societate, iar, in particular, atat pentru angajatori, cat si pentru salariati. Un rol deosebit de important pentru asigurarea acestor cerinte il reprezinta contractul individual de munca. Contractul individual de munca este conventia prin care se materializeaza vointa angajatorului si a viitorului salariat de a stabili un raport juridic de munca. In aceasta conventie, negociata si liber consimtita, sunt prevazute, in limitele stabilite de legislatie si de contractele colective de munca, toate elementele necesare pentru cunoasterea conditiilor de desfasurare si de incetare a raportului de munca, drepturile, obligatiile si raspunderile ambelor parti. Intrucat contractul individual de munca reprezinta cea mai concludenta dovada a ceea ce au convenit partile, documentul pe baza caruia se poate verifica in ce masura si-a indeplinit obligatiile oricare dintre parti, ce drepturi poate revendica si ce raspunderi are, inclusiv in cadrul solutionarii unor eventuale litigii, incheierea lui, chiar inainte de inceperea raporturilor de munca si in forma scrisa, este in interesul ambelor parti. Raspunderea pentru incheierea contractului individual de munca revine in mod firesc angajatorului. Existenta contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar si atitudinea incorecta a salariatului in indeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Incadrarea in munca doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de munca, asigura atat cunoasterea, cat si exercitarea obligatiilor legale ce le revin celor care folosesc forta de munca salariala. (Decizia nr. 224 din 9 mai 2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370 din 21 iunie 2013).

joi, 27 iunie 2013

Obligatii fiscale accesorii: Exceptii si reguli speciale

Majorari de intarziere datorate pentru perioada de pana la 1 iulie 2010 Pentru neplata la termen a obligatiilor fiscale, pana la data de 1 iulie 2010, se vor datora in continuare majorari de intarziere, desi dispozitiile legale au fost modificate. Pentru obligatiile fiscale a caror scadenta a expirat inaintea introducerii noului sistem se vor datora mai intai majorari de intarziere de la expirarea termenului de plata pana la 30 iunie 2010, calculul ulterior al obligatiilor fiscale accesorii continuand cu dobanzi si penalitati. Codul de procedura fiscala stabileste o serie de exceptii si reguli speciale privind obligatiilor fiscale accesorii. Astfel, prevederi speciale privind calculul majorarilor de intarziere sunt cuprinse la art. 122 din Codul de procedura fiscala in cazul stingerii obligatiilor fiscale prin compensare. Astfel, majorarile de intarziere se datoreaza pana la data stingerii inclusiv, respectiv: * pentru compensarile la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare; * pentru compensarile efectuate ca urmare a unei cereri de restituire sau de rambursare a sumei cuvenite debitorului, data stingerii este data depunerii cererii de rambursare sau de restituire; * pentru compensarile din oficiu, data stingerii este data inregistrarii operatiei de compensare de catre unitatea de trezorerie teritoriala, conform notei de compensare intocmite de catre organul competent. De la 1 noiembrie 2010, ca urmare a modificarii Codului de procedura fiscala prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 88/2010, data de la care produce efecte compensarea asupra calculului obligatiilor fiscale accesorii este momentul la care compensarea opereaza de drept, respectiv, data la care creantele exista deodata, fiind deopotriva certe, lichide si exigibile. Exceptii si reguli speciale Codul de procedura fiscala stabileste o serie de exceptii si reguli speciale privind calculul accesoriilor obligatiilor fiscale: * Nu se calculeaza obligatii fiscale accesorii pentru amenzi, cheltuieli de executare, sume confiscate si majorari de intarziere. * Pentru contributiile sociale stinse prin executare silita, dobanzile se calculeaza pana la data intocmirii procesului-verbal de distribuire a sumelor realizate prin executare silita inclusiv. * Pentru contributiile sociale ale debitorului declarat insolvabil, dobanzile se calculeaza pana la data trecerii in evidenta separata. * Pentru obligatiile fiscale stinse prin procedurile de compensare prevazute de actele normative speciale (de exemplu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 45/2001), data stingerii este data la care se efectueaza compensarea prevazuta in actul normativ care o reglementeaza sau in normele metodologice de aplicare a acestuia (data inchiderii procedurilor de compensare, si nu data initierii procedurii). * O.U.G. nr. 39/2010 introduce o exceptie de la calculul obligatiilor fiscale accesorii pentru persoanele pentru care a fost deschisa procedura insolventei in conditiile Legii nr. 85/2006. Astfel, pentru creantele fiscale nascute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insolventei nu se datoreaza si nu se calculeaza dobanzi si penalitati de intarziere dupa data deschiderii procedurii insolventei. Prin O.G. nr. 29/2011, procedura speciala de calcul a obligatiilor fiscale acesorii in cazul deschiderii procedurii insolventei astfel cum este reglementata de art. 1221 este din nou modificata. In locul solutiei transante potrivit careia pentru toate creantele fiscale in care nu se calculeaza dobanzi si penalitati de intarziere dupa data deschiderii procedurii insolventei se opteaza pentru o nuantare a pozitiei administratiei fiscale. Astfel, noul text stabileste ca se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere in conformitate cu prevederile Legii 85/2006 privind procedura insolventei. Succint, potrivit art. 41 din acest act normativ nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. Cu toate acestea, la distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata. In cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. Nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute ulterior datei deschiderii atat a procedurii simplificate, cat si a celei generale, in cazul in care niciun plan de reorganizare nu este confirmat. Acelasi act normativ introduce la art. 1222 din Codul de procedura fiscala exceptia de la calculul obligatiilor fiscale accesorii a creantelor fiscale nascute anterior sau ulterior datei inregistrarii hotararii de dizolvare a contribuabilului la Registrul Comertului. De la aceasta data nu se mai datoreaza si nu se calculeaza dobanzi si penalitati de intarziere. O dispozitie cu un caracter special este cea prevazuta in capitolul „Asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de taxe, impozite, drepturi si alte masuri” din Codul de procedura fiscala potrivit careia regimul accesoriilor pentru creantele transmise spre incasare autoritatilor romane este cel aplicabil in Romania. Aceasta prevedere dezavantajeaza persoanele vizate deoarece in Romania, incepand cu 1 ianuarie 2006, nivelul accesoriilor este de 36,5% pe an, respectiv 33,25% de la 1 iulie 2010 si 29,6% de la 1 octombrie 2010 in timp ce nivelul accesoriilor la nivel anual in alte state, spre exemplu Franta este de numai 4,8% pe an. In aceste conditii, recuperarea creantelor in Romania face neplata la termen a obligatiilor datorate in Uniunea Europeana deosebit de costisitoare. Justinian CUCU, Expert proceduri fiscale

Reducerea salariului. Implicatii. Operare in Revisal

In randurile urmatoare, vom stabili daca este necesara incheierea unui act aditional la CIM pentru a se opera in REVISAL reducerea salariala corespunzatoare sau daca este suficienta decizia de sanctionare. Potrivit dispozitiilor HG 5002011, orice modificare a salariului trebuie anuntata, iar modificarea salariului (in timpul executarii contractului) impune incheierea unui act aditional, cu exceptia situatiei in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege. Modificarea salariului de baza poate interveni insa si prin actul unilateral al angajatorului cu titlu de sanctiune disciplinara, aplicarea sanctiunilor disciplinare fiind o prerogativa a angajatorului iar acordul salariatului nemaifiind necesar. Intrucat salariul de baza constituie element al REVISAL, sunt angajati ITM care apreciaza ca se vor inregistra inclusiv modificarile acestuia ca urmare a sanctiunii disciplinare dispuse de angajator si ca este necesar act aditional. Parerile insa nu sunt unitare si se pare ca ITM-urile aplica dispozitiile legale in functie de interpretarea data la nivel local. Solutia consultantului: In conformitate cu dispozitiile art. 248 alin. (1) din Codul muncii una dintre sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara este reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%. Procentul cuprins intre 5-10% se aplica la salariu de baza inscris in contractul individual de munca si in registrul general de evidenta a salariatilor. Inregistrarea in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) a reducerii salariului de baza ca sanctiune disciplinara nu este prevazuta expres de HG 500/2011. Apreciem, insa, ca aceasta trebuie inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor(Revisal) intrucat vizeaza modificarea unui element al registrului de evidenta a salariatilor (Revisal). Astfel, consideram ca reducerea salariului de baza ca sanctiune disciplinara se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) in baza deciziei de sanctionare disciplinara. Modificarea contractului individual de munca este reglementata de art. 41-48 din Codul muncii republicat, si implica obligatoriu acordul salariatului. Conform dispozitiilor art. 41 alin. (3) lit. e) din Codul muncii: modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre elementele: (...) e) salariul. Potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Codul muncii, anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice. Potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (5) din Codul muncii, Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege. In cazul in care salariatul este de acord cu diminuarea salariului incheiati un act aditional la contractul individual de munca.

Cum stabilim concediul de odihna in functie de vechimea in munca?

Ne dorim sa va oferim informatii complete si pertinente referitoare la modul in care poate fi marit numarul de zile de concediu in functie de vechimea in munca. Speram astfel ca urmatoarele informatii vor aduce clarificarile necesare. Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare (art. 145 alin. (1) din Codul muncii, republicat), iar alin. (2) mentioneaza ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Asadar, activitatea prestata de catre salariat in beneficiul unui angajator in anul calendaristic naste in favoarea salariatului dreptul la concediu de odihna aferent perioadei prestate si obligatia corelativa a angajatorului de a acorda acest drept. Fiecare angajator are obligatia sa acorde salariatilor concediul de odihna in raport de perioada din anul calendaristic lucrata in beneficiul sau. Daca la nivelul unitatii ati stabilit acordarea concediului de odihna pe transe de vechime in munca, deci in functie de vechime in munca a salariatilor, atunci la calculul concediului de odihna la care au dreptul salariatii veti tine cont de intreaga vechime in munca a acestora. Concediul de odihna se acorda pentru refacerea organismului, ori o persoana se reface mai usor la 35 de ani si mai greu la 50 de ani. Prin urmare concediul de odihna se negociaza si se acorda in functie de vechimea in munca si nu de vechimea in unitate. Potrivit art. 147 din Codul muncii, salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare. Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare. Asadar, durata concediului de odihna se stabileste pe calea negocierilor colective si individuale. Se poate tine cont de diverse criterii: vechimea in munca, vechimea in specialitate, varsta sau specificul activitatii (altele decat acelea pentru care legea sau contractele colective prevad concediu de odihna suplimentar). Asa cum am aratat, durata minima a concediului de odihna este de 20 de zile lucratoare, potrivit art. 140 alin. (1) din Codul muncii. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si este prevazuta in contractul individual de munca. In contractul colectiv de munca incheiat la nivel national pentru anii 2007-2010 era prevazuta o durata a concediului de odihna de 21 de zile pe an. Prin contractele colective de munca incheiate la niveluri inferioare, ca si prin contractele individuale de munca s-a prevazut o durata mai mare a concediului de odihna. Potrivit actualei legislatii a muncii, vechimea in munca poate influenta durata concediului de odihna numai in cazul salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare insa nimic nu-l opreste pe angajatorul privat sa aplice dispozitiile obligatorii unitatilor bugetare. Astfel, in cazul categoriilor de salariati enumerate mai sus, potrivit Hotararii Guvernului nr. 250/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, salariatii au dreptul la un concediu de odihna platit in raport cu vechimea in munca. Redam in continuare textul art. 1 si 2 din HG 250/1992: Salariatii din administratia publica au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata de 21 sau 25 zile lucratoare, in raport cu vechimea lor in munca, dupa cum urmeaza: Vechimea in munca Durata concediului - pana la 10 ani 21 zile lucratoare - peste 10 ani 25 zile lucratoare Salariatii din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata de 18-25 zile lucratoare, in raport cu vechimea in munca, dupa cum urmeaza: Vechimea in munca. Durata concediului - pana la 5 ani 18 zile lucratoare - intre 5 si 15 ani 21 zile lucratoare - peste 15 ani 25 zile lucratoare Pentru tinerii in varsta de pana la 18 ani, durata concediului de odihna este de 24 de zile lucratoare. La stabilirea duratei concediului de odihna se ia in considerare varsta pe care acesti tineri au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv. Personalul din activitatea de cercetare stiintifica atestat, incadrat in unitatile bugetare, are dreptul la un concediu de odihna platit, stabilit in raport cu vechimea in munca, dupa cum urmeaza: - 24 zile lucratoare pentru salariatii cu o vechime in munca de pana la 5 ani; - 26 zile lucratoare pentru salariatii cu o vechime in munca de 5-15 ani; - 28 zile lucratoare pentru salariatii cu o vechime in munca de peste 15 ani. Salariatii care sunt incadrati in posturi cu fractiuni de norma (4 sau 6 ore pe zi) au dreptul la concediu de odihna cu durata integrala stabilita potrivit art. 1, corespunzator vechimii in munca. Pentru salariatii din sectorul privat nu exista, in prezent, o reglementare in acest sens, cu exceptia situatiei in care, prin contractul colectiv la nivel de ramura care va este aplicabil inca, sau la nivel de sector de activitate, a fost stabilita o regula expresa in acest sens. Codul muncii prevede la art. 17 alin. (5) ca orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.

miercuri, 26 iunie 2013

Nou proiect: CAS redus pentru angajati si scutire de impozit pe venit pentru IMM-uri

Un proiect cat se poate de asteptat de IMM-uri a fost publicat, spre dezbatere, de catre Ministerul Economiei. Astfel, a fost lansat proiectul de Ordonanta de Urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii nr. 364/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. Proiectul propune mai multe beneficii pentru aceste tipuri de societati, cele mai importante fiind reducerea cu 50% a contributiile de asigurari sociale pentru angajati si scutiri de la plata impozitului pe venit. In concret, aceste societati ar beneficia de reducerea cu pana la jumatate a contributiilor de asigurari sociale pentru angajatii cu norma intreaga, pe durata nedeterminata, in primul an fiscal de la inregistrarea la Registrul Comertului Aceasta masura s-ar aplica insa pentru cel mult 4 angajati cu varsta sub 25 ani sau peste 55 ani, precum si pentru cel mult 4 angajati necalificati, cu varsta intre 25-55 ani. Totodata, se proune la aplicarea scutirii la plata impozitului pe profit, cu conditia ca intreprinderile mici si mijlocii sa reinvesteasca profitul in urmatorul an fiscal, in acelasi sector/ aceleasi sectoare de activitate. Microintreprinderile sunt scutite, in plus, si de plata contributiilor de asigurare sociala, in primii doi ani de activitate, daca angajeaza persoane aflate in somaj. Va prezentam mai jos continutul proiectului de ordonanta a Guvernului: Ordonanta de Guvern pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare - varianta ME, 21 iunie 2013 - in temeiul art. 108, alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 1, pct. I.15 din Legea nr. 182/2013 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonante, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta. ARTICOL UNIC Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 681 din 29.07.2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul 8 se introduce alineatul (4), care va avea urmatorul cuprins: "(4) Controlul financiar-fiscal de fond la intreprinderile mici si mijlocii se efectueaza cel mult o singura data intr-o perioada de trei ani." 2. La articolul 9, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(2) Proiectele de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri, prin care se prevede introducerea de noi sarcini administrative/obligatii de raportare, vor fi supuse de initiatori, inainte de aprobare, avizarii Grupului pentru evaluarea impactului economic, social si de mediu al actelor normative asupra intreprinderilor mici si mijlocii." 3. La articolul 9, alineatul (3) se modifica prin inlocuirea sintagmei "Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra intreprinderilor mici si mijlocii" cu sintagma "Grupul pentru evaluarea impactului economic, social si de mediu al actelor normative asupra intreprinderilor mici si mijlocii". 4. La articolul 9, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(4) Grupul pentru evaluarea impactului economic, social si de mediu al actelor normative asupra intreprinderilor mici si mijlocii analizeaza raportul privind aplicarea Testului IMM si emite un aviz de oportunitate a aprobarii si aplicarii proiectului de act normativ evaluat, care se trimite initiatorului." 5. La articolul 9, alineatul (5) se abroga. 6. La articolul 9, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(5) Regulamentul de organizare si functionare al Grupului pentru evaluarea impactului economic, social si de mediu al actelor normative asupra intreprinderilor mici si mijlocii si metodologia de elaborare si aplicare a Testului IMM se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii administratiei publice centrale cu atributii in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii, in termen de doua luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta." 7. La articolul 11, alineatul (2) se modifica prin inlocuirea sintagmei "Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra intreprinderilor mici si mijlocii" cu sintagma "Grupului pentru evaluarea impactului economic, social si de mediu al actelor normative asupra intreprinderilor mici si mijlocii". 8. La articolul 18, alineatul (1), se introduce litera f), care va avea urmatorul cuprins: "f) stimuleaza, prin programe-suport, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii care investesc echivalentul a minimum 15% din cifra de afaceri anuala in activitati proprii de cercetare-dezvoltare si/sau inovare." 9. Titlul sectiunii a 6-a se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Formarea profesionala si antreprenoriala". 10. La articolul 19, alineatul (1) se modifica prin inlocuirea sintagmei "programe de formare profesionala" cu sintagma "programe de formare profesionala si antreprenoriala". 11. La articolul 19, alineatul (2) se modifica prin inlocuirea sintagmei "programe de formare profesionala" cu sintagma "programe de formare profesionala si antreprenoriala". 12. La articolul 19, alineatul (2) se introduce litera d), care va avea urmatorul cuprins: "d) furnizorilor de formare antreprenoriala." 13. La articolul 19 se introduce alineatul (3), care va avea urmatorul cuprins: "(3) Guvernul si autoritatile publice competente au obligatia initierii si desfasurarii de actiuni care sa asigure sprijinirea dezvoltarii continue a sistemului educational de promovare a culturii si competentelor antreprenoriale, prin: a) educarea antreprenoriala timpurie a noii generatii; b) intarirea cooperarii la nivel guvernamental intre structurile care gestioneaza politica privind sustinerea antreprenoriatului/ intreprinderilor mici si mijlocii si institutiile care gestioneaza politica de educatie la diferite niveluri, precum si cu organizatiile reprezentative ale mediului de afaceri; c) sprijinirea parteneriatului intre mediul de afaceri si sistemul educational in scopul corelarii ofertei de formare profesionala cu cererea de pe piata muncii, pentru a dezvolta strategii sistematice de formare a spiritului antreprenorial la toate nivelurile si elaborarea unei strategii nationale pentru educatia si formarea profesionala continua, realizata in parteneriat cu organizatiile reprezentative ale mediului de afaceri; d) implicarea intreprinzatorilor seniori in programele de mentorat al tinerilor intreprinzatori; e) realizarea unor programe speciale de formare antreprenoriala pentru femeile interesate sa intre in afaceri si a unor programe de mentorat pentru femeile intreprinzator in vederea cresterii competitivitatii antreprenoriale si manageriale a acestora; f) organizarea unor cursuri de formare antreprenoriala a intreprinzatorilor adulti (tineri, femei, someri, functionari publici, persoane din mediul rural, repatriati, imigranti, minoritati etnice/ culturale, persoane cu dezabilitati, persoane active de varsta a treia si altele asemenea). g) in vederea stimularii si manifestarii spiritului antreprenorial, organizarea si desfasurarea, la nivel central si local, de activitati de cunoastere si de promovare, inclusiv prin mijloace mass-media, exemple de bune practici in domeniul antreprenoriatului, etica si performanta in afaceri, sub forma unor reuniuni specifice (simpozioane, conferinte, forumuri, expozitii, cluburi de discutie, schimburi de experienta, clasamente si concursuri cu premii sau altele asemenea). h) stimularea comportamentului etic si a responsabilitatii sociale in afaceri ale intreprinderilor mici si mijlocii." 14. La articolul 19 se introduce alineatul (4), care va avea urmatorul cuprins: "(4) Ministerul Educatiei Nationale, in calitate de autoritate publica pentru educatie, sustine activitatea de formare antreprenoriala, prin: a) imbunatatirea definirii si transparentei calificarilor profesionale, validarea invatarii nonformale si informale pentru a raspunde la noi nevoi ocupationale, competente cheie si viitoare cerinte de expertiza; b) crearea unor module cu caracter specific in cadrul programei scolare care sa ofere tinerilor posibilitatea aprofundarii cunostintelor antreprenoriale, a manifestarii spiritului antreprenorial in randul tinerilor si a participarii la competitii de profil pe baza cunostintelor acumulate; c) implicarea organizatiilor reprezentative ale mediului de afaceri in elaborarea programelor scolare de pregatire profesionala sau cu specific antreprenorial, corelate cu cererea de forta de munca previzionata pe termen scurt si mediu; d) aprobarea programelor cadru pentru disciplinele economice din invatamantul preuniversitar, precum si a manualelor elaborate pe baza acestora, in urma consultarii cu reprezentanti ai Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, precum si ai confederatiilor patronale reprezentative la nivel national; e) elaborarea, de catre autoritatile publice ca urmare a consultarii confederatiilor patronale reprezentative la nivel national, a unei strategii nationale de educatie antreprenoriala prin care sa se asigure introducerea antreprenoriatului ca o competenta cheie in scolile de la nivel preuniversitar; f) formarea adecvata si instruirea, prin programe speciale de perfectionare si de cunoastere a cele mai bune practici antreprenoriale si inovative la nivel national si european, a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar pentru dezvoltarea capacitatilor acestora de a oferi tinerilor notiuni generale de educatie si cultura antreprenoriala; g) dezvoltarea de parteneriate intre componenta educationala si de formare profesionala si componenta de afaceri din economia reala prin implicarea partenerilor sociali in planificarea educatiei antreprenoriale si a formarii profesionale." 15. La articolul 19 se introduce alineatul (5), care va avea urmatorul cuprins: "(5) Pentru primul an fiscal de la inregistrarea la Registrul Comertului, microintreprinderile si intreprinderile mici sunt scutite de la plata impozitului pe venitul realizat in anul fiscal de referinta, cu obligativitatea mentinerii activitatii si a obtinerii de venituri din exploatare pe o perioada de minimum doi ani dupa obtinerea facilitatii." 16. La articolul 19 se introduce alineatul (6), care va avea urmatorul cuprins: "(6) Pe perioada mentionata la alin. (5), microintreprinderile si intreprinderile mici beneficiaza de urmatoarele avantaje privind forta de munca angajata cu norma intreaga pe durata nedeterminata: a) Reducerea cu 50% a contributiilor de asigurari sociale pentru maximum 4 angajati cu varsta de sub 25 de ani sau de peste 55 de ani, precum si pentru acelasi numar de lucratori necalificati cu varsta cuprinsa intre 25 si 55 de ani. b) Persoanele aflate in somaj pe care le angajeaza sunt scutite de la plata din contributiile de asigurare sociala pentru primii doi ani de activitate in cadrul aceleiasi intreprinderi." 17. La articolul 19 se introduce alineatul (7), care va avea urmatorul cuprins: "(7) Intreprinderile mici si mijlocii sunt scutite de la plata impozitului pe profitul realizat in anul fiscal de referinta, cu obligativitatea reinvestirii integrale a acestuia in urmatorul an fiscal, in acelasi sector/ aceleasi sectoare de activitate." 18. La articolul 19 se introduce alineatul (8), care va avea urmatorul cuprins: "(8) Reinvestirea profitului, prevazuta la alin. (7), trebuie sa fie evidentiata in declaratiile financiare ale intreprinderii, aferente exercitiului financiar din anul fiscal urmator." 19. La articolul 19 se introduce alineatul (9), care va avea urmatorul cuprins: "(9) Investitorii in intreprinderile mici si mijlocii, precum si actionarii intreprinderilor mici si mijlocii care sunt listate la cota unei burse de valori sau a unui sistem alternativ de tranzactionare sunt scutiti de la plata impozitului aferent aprecierii capitalului propriu, in raport cu valoarea capitalului investit, daca intreprinderea a fost detinuta, timp de minimum 5 ani, de catre acelasi investitor/ actionar sau de catre acelasi grup de investitori/ actionari." 20. La articolul 25, alineatul (6) se modifica prin inlocuirea denumirii "presedintelui" cu denumirea "conducatorului". 21. Dupa articolul 25 se introduce articolul 25^1, care va avea urmatorul cuprins: "Programele nationale destinate finantarii IMM-urilor se deruleaza de Ministerul Economiei pana in 2020 conform procedurilor de implementare anuale aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii administratiei publice centrale cu atributii in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii si vor fi publicate in Monitorul Oficial, dupa cum urmeaza: a) Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor apartinand intreprinzatorilor tineri - finantare pentru cursuri de educatie si ucenicie antreprenoriala, formarea unei retele a tinerilor antreprenori, alocatie financiara nerambursabila (AFN) echivalentul a 10000 Euro/ firma, accesul la garantii acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru intreprinderile Mici si Mijlocii pentru creditele contractate, scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariati, angajati pe durata nedeterminata, scutirea de la plata taxelor pentru operatiunile de inmatriculare efectuate la oficiile registrului comertului, si a taxelor de publicare in Monitorul Oficial; b) Programul national multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in randul femeilor manager din sectorul intreprinderilor mici si mijlocii - finantare pentru seminarii de informare si instruire, cursuri de educatie si ucenicie antreprenoriala, AFN echivalentul a 10000 Euro/ firma; c) Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului acestora la finantare START - finantare pentru cursuri de educatie si ucenicie antreprenoriala, AFN echivalentul a 25000 Euro/ firma; d) Programul national multianual de infiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri - finantare pentru seminarii de informare si instruire, cursuri de educatie si ucenicie antreprenoriala, AFN pentru firmele incubate echivalentul a 2500 Euro/ firma incubata si pentru infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor inclusiv a celor academice; e) Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor din sfera economiei sociale - finantare pentru seminarii de informare si instruire, cursuri de educatie si ucenicie antreprenoriala, AFN echivalentul a 10000 Euro/firma; f) Programul pentru transferul afacerilor - finantare pentru taxele de transfer a afacerii, AFN echivalentul a 10000 Euro/firma pentru dezvoltarea afacerii transferate; g) Programul national multianual de microindustrializare - finantare pentru cursuri pentru formarea in meserii specifice sectoarelor economice prioritare, AFN echivalentul a 50000 Euro pentru firmele care creaza locuri de munca pentru persoanele formate in meserii; h) Programul de dezvoltare a activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata - finantare pentru AFN echivalentul a 10000 Euro pentru dezvoltare; i) Programul national multianual pentru sustinerea mestesugurilor si artizanatului - finantare pentru cursuri pentru formarea in meserii cu specific mestesugaresc si artizanal, organizarea de targuri nationale sau internationale, AFN echivalentul a 5000 Euro pentru dezvoltare; j) Programul national pentru infiintarea, protejarea si dezvoltarea IMM-urilor in mediul rural, avand ca suport facilitatea creari de IMMuri in mediul rural in perioada 2014-2020." 22. La articolul 26, alineatul (1) se modifica prin inlocuirea denumirii "sustinerea dezvoltarii" cu denumirea "dezvoltarea". 23. La articolul 26, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Plafoanele de cheltuieli aferente stimularii financiare a personalului implicat in activitati de redactare a programelor de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii, in activitati de coordonare a programelor si cele complementare acestora, de evaluare, monitorizare si control, vor fi stabilite la aprobarea bugetului fiecarui program, dar nu mai mult de 10% din valoarea sumelor alocate pentru programul propriu-zis." 24. La articolul 26 se introduce alineatul (5), care va avea urmatorul cuprins: "(5) Sumele neutilizate la finele fiecarui an, angajate de autoritatea administratiei publice centrale cu atributii in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii cu agentiile de implementare, evidentiate in conturile acestora, se reporteaza in anii urmatori si se utilizeaza pana la epuizarea bugetului sau pana la finantarea ultimului beneficiar din lista de asteptare." 25. Se modifica articolul 26^1, care va avea urmatorul cuprins: "ART. 26^1 (1) Din sumele ce se aloca anual prin bugetul de stat in baza art. 26 alin. (1), o parte reprezinta sprijinul pentru intreprinderile mici si mijlocii, care se stabileste in corelare cu investitiile efectuate de acestea in active de natura celor prevazute la art. 24 alin. (6) lit. b) si alin. (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aferente obiectului de activitate. Sumele alocate cu aceasta destinatie se stabilesc in limita sumelor platite cu titlu de impozit pentru profitul reinvestit cu respectarea conditiilor prevazute de lege. (2) De prevederile alin. (1) beneficiaza contribuabilii care nu aplica regimul de amortizare accelerata prevazut de Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Prevederile alin. (1) se aplica in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si computerelor si echipamentelor periferice ale acestora, considerate noi, in sensul ca nu au fost anterior utilizate. (4) Contribuabilii care beneficiaza de prevederile alin. (1) au obligatia de a pastra in patrimoniu activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. in cazul nerespectarii acestei conditii, sumele primite de la bugetul de stat potrivit alin. (1) se restituie si se datoreaza pentru acestea dobanzi de la data primirii sumelor respective." 26. La articolul 28, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(3) Politica de risc a Fondului National de Garantare a Creditelor pentru intreprinderile Mici si Mijlocii este aprobata anual prin ordin al conducatorului autoritatii administratiei publice centrale cu atributii in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii, ca actionar majoritar al statului." 27. Se introduce capitolul IV^1 denumit "Fondul Roman de Contragarantare", care va avea urmatorul cuprins: "ART. 30^1 (1) In vederea sustinerii dezvoltarii economice, incurajarii deschiderii de noi afaceri, trecerii la o economie orientata preponderent spre productie, mentinerii locurilor de munca si stimularii crearii altora noi, promovarii eficientei, competitivitatii si a inovarii in randul intreprinderilor mici si mijlocii, functioneaza Fondul Roman de Contragarantare, institutie financiara nebancara, infiintata ca societate comerciala pe actiuni, in conditiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (2)Fondul Roman de Contragarantare are ca obiect principal de activitate contragarantarea garantiilor acordate de fondurile de garantare si institutiile de credit, persoane juridice romane, pentru creditele si alte instrumente de finantare contractate de intreprinderile mici si mijlocii de la institutiile de credit si institutiile financiare nebancare, potrivit legii. (3)Activitatea de contragarantare consta in preluarea unei parti din riscul asumat de fondurile de garantare si institutiile de credit la acordarea de garantii in favoarea intreprinderilor mici si mijlocii. (4)Procentul de preluare a riscului se stabileste in mod diferentiat in functie de destinatia contragarantiei si nu poate depasi 80% din valoarea garantiei la care se aplica. (5)Conditiile in care se acorda contragarantiile, cuprinzand, in principal, limita maxima de expunere a resurselor financiare destinate acordarii acestora, beneficiarii, activitatile si tranzactiile eligibile, durata si valoarea maxima a angajamentelor pe un singur beneficiar, precum si reguli generale privind implementarea, se aproba si se revizuiesc prin hotararea adunarii generale a actionarilor Fondului Roman de Contragarantare. (6)Ministerul Economiei, in calitate de reprezentant al statului in exercitarea tuturor drepturilor si indeplinirea tuturor obligatiilor ce ii revin in calitate de actionar majoritar al Fondului Roman de Contragarantare va mandata, prin ordin al conducatorului autoritatii administratiei publice centrale cu atributii in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii, reprezentantul statului roman in adunarea generala a actionarilor Fondului Roman de Contragarantare. (7)Daca Fondul Roman de Contragarantare inregistreaza pierderi, iar acestea nu se acopera integral din rezerve, diferenta se acorda din bugetul de stat, in termen de cel mult 6 luni de la aprobarea situatiilor financiare anuale de catre adunarea generala a actionarilor, prin prevederi bugetare exprese cuprinse in bugetul autoritatii administratiei publice centrale cu atributii in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii. (8)F ondul Roman de Contragarantare va distribui dividende, in conditiile legii." 28. Dupa articolul 30^1 se introduce articolul 30^2, care va avea urmatorul cuprins: "In vederea sustinerii dezvoltarii economice, a trecerii la o economie orientata preponderent spre sectoare economice cu potential de crestere, a mentinerii locurilor de munca si a stimularii crearii altora noi, a promovarii eficientei, competitivitatii si a inovarii in randul intreprinderilor mici si mijlocii, la propunerea autoritatii administratiei publice centrale cu atributii in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii, se infiinteaza fondul de investitii cu capital de risc pentru sectorul IMM, denumit Fondul Roman pentru Dezvoltarea IMM, cu scopul de a sustine capacitatea de inovare si de a facilita accesul IMM-urilor aflate in stadiul de expansiune a afacerii, la un nou instrument de finantare constituit cu participarea statului in parteneriat cu institutii de credit si alte institutii financiare interesate." 29. La articolul 31, alineatul (2) se modifica prin inlocuirea denumirii "presedintelui" cu denumirea "conducatorului". PRIM - MINISTRU Victor - Viorel PONTA

Diurna formatorilor in cadrul unui proiect POSDRU. Clauza de mobilitate

Vom vedea mai jos care este modalitatea de a angaja traineri (formatori) intr-un program pe un proiect POSDRU, tinand cont de flexibilitatea programului, de inegalitatea lui de la luna la luna, de negocierea salariului brut pe ora, de deplasarea formatorilor in diferite orase ale tarii. Se va stabili astfel daca se poate preciza in informare ca salariul include sporul de vechime si clauza de mobilitate data de aceste deplasari frecvente. In plus, vom vedea daca pentru deplasarile in tara se vor deconta diurna si cazarea conform legislatiei in vigoare si daca se poate incheia o conventie civila in cazul amintit. Solutia consultantului: Din informatiile furnizate rezulta ca activitatea ce urmeaza a fi prestata de catre formatori este o activitate dependenta, ceea ce impune incheierea unui contract individual de munca. Astfel, conform art. 7 pct. 2.1 din Codul fiscal, orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate dependenta daca indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii: - beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru; - in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca sau altele asemenea si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu; - platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura; - platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit. Contractul individual de munca poate fi incheiat pe durata determinata in conformitate cu prevederile art. 83 lit. h) din Codul muncii. Insa, salariul nu poate fi stabilit pe ora, ci numai pe luna. Indemnizatia de deplasare (diurna) poate fi acordata salariatilor numai pe perioada delegarii sau detasarii. Astfel, drepturile de care beneficiaza salariatii delegati sau detasati sunt stabilite la art. 44 alin. (2) si art. 46 alin. (4) din Codul muncii, dupa cum urmeaza: - cheltuielile de transport; - cheltuielile de cazare; - indemnizatia de delegare. Atat delegarea, cat si detasarea presupun schimbarea locului muncii prevazut in contractul individual de munca. In acest sens, art. 42 alin. (1) din Codul muncii stabileste ca locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca. Prin urmare, daca formatorilor li se modifica locul muncii inscris in contractul individual de munca prin delegare sau detasare, pe durata delegarii/detasarii, salariatului i se vor acorda cheltuielile de transport si cazare si o indemnizatie de delegare in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. Indemnizatia de deplasare acordata de persoanele juridice platitoare de impozit pe profit este scutita de la plata impozitului pe venit si a contributiilor sociale. Daca locul muncii inscris in contractul individual de munca nu este modificat prin delegare sau detasare, salariatilor nu li se poate acorda diurna. In situatia in care salariatul nu are un loc de munca stabil partile pot recurge la clauza de mobilitate stabilita de art. 25 din Codul muncii. Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura. Spre deosebire de delegare sau detasare - masuri dispuse de regula unilateral, dar avand caracter temporar - salariatul care a acceptat o clauza de mobilitate isi executa obligatiile de munca prin deplasari de serviciu fie interminente, fie continue pe intreaga durata a contractului individual de munca. In acest caz, partile pot stabili in contractul individual de munca prestatii suplimentare in bani sau in natura, deoarece salariatul, in deplasarile in interes de serviciu, neaflandu-se in delegare sau detasare, nu primeste indemnizatie de deplasare, drept ce se cuvine, potrivit contractului individual de munca sau/si contractului colectiv de munca, celor delegati sau detasati.

Salariul minim se majoreaza de la 1 iulie

Va reamintim ca, incepand cu 1 iulie 2013, salariul minim pe economie creste de la 750 la 800 de lei. Aceasta modificare a fost reglementata inca de la inceputul anului in curs, prin Hotararea nr. 23 din 22.01.2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe țara garantat in plata, publicata in Monitorul oficial nr. 52/23.01.2013. Angajatorii vor fi astfel obligati sa modifice datele din contractul de munca, o solutie la indemana si rapida fiind intocmirea de acte aditionale pentru fiecare salariat in parte. Cu toate acestea, in functie de decizia Inspectoratului Teritorial, se pot aplica alte reguli in baza unor interpretari diferite ale legislatiei in vigoare. Astfel, o modificare pentru un numar mare de salariati poate fi operata si prin intocmirea unei decizii colective care sa mentioneze stabilirea salariului minim la 800 lei. Redam mai jos hotararea amintita: HOTARARE nr. 23 din 22 ianuarie 2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT iN: MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 23 ianuarie 2013 In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile ulterioare, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. ART. 1 (1) Incepand cu data de 1 februarie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,44 lei/ora. (2) Incepand cu data de 1 iulie 2013, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,74 lei/ora. ART. 2 Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata prevazut la art. 1. ART. 3 (1) Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub nivelul celui prevazut la art. 1 si 2 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) se fac de catre personalul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, prin inspectoratele teritoriale de munca judetene si al municipiului Bucuresti, imputernicit, dupa caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice. (3) Prevederile alin. (1) si (2) se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. ART. 4 La data prevazuta la art. 1 alin. (1), Hotararea Guvernului nr. 1.225/2011 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 922 din 27 decembrie 2011, se abroga.

Important: Exercitarea activitatii in mod independent necesita inregistrare fiscala

Veniturile din profesii libere sunt veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, arbitri sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate desfasurate in mod independent, in conditiile legii. Astfel, profesia de traducator este o profesie liberala. Dar, totodata, traducatorul poate sa isi exercite profesia si in calitate de salariat. Art. 72 alin. (1) din Codul de procedura fiscala stabileste ca orice persoana sau entitate care este subiect intr-un raport juridic fiscal se inregistreaza fiscal primind un cod de identificare fiscala. Codul de identificare fiscala este, pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, cu exceptia celor prevazute la lit. b), codul de inregistrare fiscala atribuit de organul fiscal. In scopul atribuirii codului de inregistrare fiscala traducatorul va trebui sa inregistreze fiscal prin completarea formularului „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere (070)”. Conform Instructiunilor de completare a formularului (070) "Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, declaratia de inregistrare fiscala/Declaratia de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, se completeaza si se depune de catre persoanele fizice romane ori straine care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, in conformitate cu prevederile legale. Declaratia de inregistrare se completeaza cu ocazia primei inregistrari fiscale, de regula cu ocazia infiintarii, iar declaratia de mentiuni se completeaza ori de cate ori se modifica datele declarate anterior. Declaratia se depune direct sau prin imputernicit/reprezentant fiscal la registratura organului fiscal competent ori la posta prin scrisoare recomandata, la termenele stabilite de legislatia in vigoare. Organul fiscal competent este: - pentru contribuabilii care se inregistreaza direct sau prin imputernicit, organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal contribuabilul; - pentru contribuabilii care se inregistreaza prin reprezentant fiscal, organul fiscal competent pentru administrarea persoanei impozabile care are calitatea de reprezentant fiscal. In acest caz, traducatorul exercita activitatea in mod independent deci nu in baza unui contract individual de munca caz in care va incheia cu beneficiarul un contract de prestari servicii. Ti-a placut

Beneficiile angajatorului la angajarea elevilor si studentilor

Potrivit art. 1 din Legea 72/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorul care incadreaza in munca elevi si studenti pe perioada vacantelor beneficiaza, pentru fiecare elev si student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare, prevazut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare. Stimulentul financiar se acorda la cererea angajatorului din bugetul asigurarilor pentru somaj (art. 2 din lege). Perioada maxima de acordare a stimulentului financiar prevazut la art. 1 este de 60 de zile lucratoare intr-un an calendaristic (art. 3 din lege). Diferenta dintre stimulentul financiar lunar acordat conform art. 1 si salariul realizat se suporta de catre angajator din fonduri proprii (art. 4 din lege). Conditiile de acordare a stimulentului sunt prevazute in Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca a elevilor si studentilor, aprobate prin 72/2007, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, beneficiaza de stimulentul financiar lunar angajatorii care, pe perioada vacantelor stabilita potrivit legii, incadreaza in munca elevi si studenti in baza: a) unui contract individual de munca pe durata determinata, egala sau mai mica decat durata vacantei, incheiat in conditiile legii, cu norma intreaga sau, dupa caz, cu timp partial; b) unui contract de munca temporara, numai daca durata misiunii de munca temporara este egala sau mai mica decat durata vacantei. Stimulentul financiar lunar reprezinta o suma egala cu 50% din valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, prevazut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare in luna pentru care se acorda acest stimulent financiar. Perioada maxima de acordare a stimulentului financiar prevazut la art. 1 este de 60 de zile lucratoare intr-un an calendaristic (art. 3 din lege). Diferenta dintre stimulentul financiar lunar acordat conform art. 1 si salariul realizat se suporta de catre angajator din fonduri proprii (art. 4 din lege). Conditiile de acordare a stimulentului sunt prevazute in Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca a elevilor si studentilor, aprobate prin 72/2007, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, beneficiaza de stimulentul financiar lunar angajatorii care, pe perioada vacantelor stabilita potrivit legii, incadreaza in munca elevi si studenti in baza: a) unui contract individual de munca pe durata determinata, egala sau mai mica decat durata vacantei, incheiat in conditiile legii, cu norma intreaga sau, dupa caz, cu timp partial; b) unui contract de munca temporara, numai daca durata misiunii de munca temporara este egala sau mai mica decat durata vacantei. Stimulentul financiar lunar reprezinta o suma egala cu 50% din valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, prevazut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, in vigoare in luna pentru care se acorda acest stimulent financiar. In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani, contractul individual de munca incheiat cu durata timpului de munca de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana se considera incheiat cu norma intreaga. Stimulentul financiar lunar se acorda angajatorilor care incadreaza in munca elevi si studenti pe perioada de vacanta, de la data inceperii perioadei de vacanta, stabilita potrivit legii, daca incadrarea s-a facut la acea data sau, dupa caz, de la data incadrarii in munca a elevilor/studentilor in situatia in care incadrarea in munca a acestor categorii de persoane este ulterioara datei inceperii perioadei de vacanta stabilite potrivit legii si pana la data ultimei zile, inclusiv, din perioada de vacanta in care au fost incadrati in munca elevii si studentii respectivi, dar nu pentru mai mult de 60 de zile lucratoare in anul calendaristic respectiv. Nu beneficiaza de stimulentul financiar: a) angajatorii care incadreaza in munca elevi si studenti anterior datei de incepere a vacantei stabilite potrivit legii, pentru elevii si studentii respectivi; b) angajatorii care au beneficiat, pentru elevii si studentii respectivi, de stimulentul financiar pentru o perioada de 60 de zile lucratoare in cursul anului calendaristic. In vederea acordarii stimulentului financiar lunar, angajatorii incheie cu agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in termen de 30 de zile de la data angajarii elevilor si studentilor aflati in perioada vacantelor, o conventie al carei model este prevazut in anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca a elevilor si studentilor, aprobate prin 726/2007, cu modificarile si completarile ulterioare. In vederea incheierii conventiei cu agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, angajatorii depun la agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, o cerere insotita de urmatoarele documente: a) tabel nominal cuprinzand elevii si studentii incadrati in munca pe perioada vacantelor, intocmit potrivit anexei la conventia al carei model este prevazut in anexa nr. 1; b) adeverinta eliberata de institutia de invatamant prin care se atesta ca persoana are statut de elev sau, dupa caz, de student si urmeaza cursurile intr-o institutie de invatamant de stat sau particular, infiintata potrivit legii, cuprinzand si precizarea expresa a perioadei de vacanta; c) actul de identitate al elevului sau studentului, in copie; d) copia contractului de munca, incheiat cu respectarea conditiilor de varsta si a regimului legal al muncii tinerilor, inregistrat, dupa caz, la inspectoratul teritorial de munca, conform prevederilor legale; e) declaratie pe propria raspundere a angajatorului, din care sa rezulte ca angajatorul nu se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 3 alin. (2) din normele metodologice. Stimulentul financiar se acorda angajatorilor, lunar, proportional cu timpul efectiv lucrat de catre elevii si studentii in cauza pe perioada de vacanta din luna respectiva, fara a depasi numarul de ore corespunzatoare programului normal de lucru. Stimulentul financiar lunar nu se acorda pentru perioada concediului de odihna cuvenit. In perioada in care raporturile de munca ale elevilor si studentilor incadrati in munca pentru care a fost incheiata conventia cu agentia de ocupare a fortei de munca sunt suspendate potrivit legii, stimulentul financiar lunar nu se acorda. Perioada de suspendare a raporturilor de munca nu face parte din perioada maxima de acordare a stimulentului financiar lunar. Pentru a beneficia de suma cuvenita potrivit art. 1 din lege, aferenta unei luni, angajatorii au obligatia de a depune la agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, pana la expirarea termenului prevazut de lege pentru depunerea declaratiei lunare privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj aferente lunii respective, urmatoarele documente: a) declaratia lunara privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj aferenta lunii respective, in original si in copie; b) tabel nominal intocmit potrivit modelului prevazut in anexa nr. 2 din normele metodologice; c) pontaj si statul de plata, in copie. Suma reprezentand stimulentul financiar cuvenita conform art. 1 din lege se deduce de catre angajator din contributia de asigurari pentru somaj datorata de angajator, pe care acesta este obligat, conform legii, sa o vireze lunar in contul bugetului asigurarilor pentru somaj. In cazul in care suma cuvenita reprezentand stimulentul financiar este mai mare, diferenta se plateste prin intermediul agentiei pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, din bugetul asigurarilor pentru somaj, in termen de 5 zile lucratoare de la expirarea termenului prevazut de lege pentru depunerea declaratiei lunare privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj aferente lunii respective. Stabilirea si incetarea drepturilor angajatorilor de a beneficia, potrivit legii, de stimulentul financiar lunar se fac in baza deciziei emise de directorul executiv al agentiei pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Referitor la absolventii de invatamant universitar, in conformitate cu dispozitiile art. 31 alin. (5) din Codul muncii, republicat, pentru absolventii institutiilor de invatamant superior, primele 6 luni dupa debutul in profesie se considera perioada de stagiu. Fac exceptie acele profesii in care stagiatura este reglementata prin legi speciale. La sfarsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaza obligatoriu o adeverinta, care este vizata de inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala de competenta acesta isi are sediul. Totodata, alin. (6) din acelasi articol prevede ca modalitatea de efectuare a stagiului prevazut la alin. (5) se reglementeaza prin lege speciala. La acest moment legea speciala de care face vorbire art. 31 alin. (6) din Codul muncii, republicat, nu a fost adoptata. Fata de aceasta imprejurare apreciez ca absolventii invatamantului universitar vor putea fi angajati prin incheierea oricarui tip de contract individual de munca prevazut de Codul muncii, republicat, in conditiile si cu limitarile prevazute in acest act normativ. In situatia angajarii de absolventi de invatamant, angajatorii pot beneficia de subventionarea locurilor de munca in conditiile stabilite de Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, potrivit art. 80 din Legea 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant sunt scutiti, pe o perioada de 12 luni, de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj, aferenta absolventilor incadrati, si primesc lunar, pe aceasta perioada, pentru fiecare absolvent: a) o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii; b) o suma egala cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant secundar superior sau invatamant postliceal; c) o suma egala cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant superior. Valoarea indicatorului social de referinta este de 500 lei. Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele mentionate mai sus pe o perioada de 18 luni. Nu beneficiaza de aceste prevederi angajatorii care au obligatia, potrivit legii, de a incadra absolventi ai institutiilor de invatamant, pentru absolventii din aceasta categorie. Masurile de stimulare prevazute la art. 80 nu se acorda pe perioadele in care raporturile de munca sau de serviciu sunt suspendate. Prin absolvent al unei institutii de invatamant se intelege persoana care a obtinut o diploma sau un certificat de studii, in conditiile legii, in una dintre institutiile de invatamant gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat in conditiile legii. Angajatorii care incadreaza absolventi in conditiile art. 80 sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data incheierii. Absolventii pot fi incadrati in conditiile art. 80, o singura data pentru fiecare forma de invatamant, in termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor. Asadar, numai angajatorii care angajeaza cu contracte individuale de munca pe durata nedeterminata absolventi de invatamant si mentin aceste raporturi de munca cel putin 3 ani de la data incheierii pot beneficia de subventionarea locurilor de munca in conditiile prezentate. In cazul angajarii absolventilor de institutii de invatamant universitar, salariul minim la acest moment pentru un program complet de lucru este de cel putin 750 de lei (800 lei incepand cu data de 1 iulie 2013), daca printr-un contract colectiv de munca aplicabil nu se prevede un salariu minim superior celui stabilit legal.

marți, 25 iunie 2013

Persoanele care au dreptul la diurna, transport si cazare

Dreptul la indemnizatia de deplasare este un drept ce se acorda salariatilor pe durata delegarii si detasarii. Indemnizatia de delegare sau detasare (diurna) pentru delegarea/detasarea in tara si strainatate este un drept cuvenit persoanelor fizice care au calitatea de salariat, pe perioada delegarii/detasarii. Astfel, art. 44 alin. (2) din Codul muncii stabileste ca salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. In ceea ce priveste detasarea, art. 46 alin. (4) din Codul muncii stabileste ca salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. In conformitate cu prevederile art. 44 alin. (2) si 46 alin. (4) din Codul muncii, salariatii detasati sau delegati au dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare. In cazul platitorilor de impozit pe profit, Codul fiscal prevede la art. 21 alin. (2) lit. e) ca sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si prin urmare deductibile, cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme. Conform Normelor metodologice date in aplicarea acestui articol, calitatea de administrator rezulta din actul constitutiv al societatii comerciale sau contractul de administrare/mandat. In sensul art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate salariatilor cuprind si: a) directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat, potrivit legii; b) persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care contribuabilul suporta drepturile legale cuvenite acestora Astfel, daca diurna poate fi acordata doar salariatilor, cheltuielile de transport si cazare pentru delegare/detasare se acorda si sunt deductibile si pentru administratori, directori care isi desfasoara activitatea in baza contractului de administrare/mandat, in conditiile prevazute de lege. In consecinta, persoanele carora li se pot deconta cheltuieli de transport si diurna sunt expres prevazute de lege. In speta, daca persoana care insoteste salariatul nu are niciuna dintre aceste calitati nu i se poate deconta diurna sau cheltuielile de transport si cazare.

Indemnizatia de neconcurenta. Depunem Declaratia 112?

Conform art. 21 din Codul muncii, angajatorul poate plati o indemnizatie de neconcurenta de cel putin 50% din media veniturilor salariatului pe ultimele 6 luni. Vom vedea astfel care sunt contributiile (angajat si angajator) care se platesc pentru indemnizatia de neconcurenta si care este baza legala pentru acestea. Solutia consultantului: Clauza de neconcurenta este reglementata de art. 21 - 24 din Codul muncii. Plata indemnizatiei de neconcurenta se face lunar avand in vedere faptul ca la art. 21 din Codul muncii se prevede ca partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare. Asadar, indemnizatia de neconcurenta este lunara. Asupra indemnizatiei de neconcurenta se datoreaza impozit pe venit si contributiile la sistemul asigurarilor sociale de sanatate (angajator si salariat). Totodata, indemnizatia de neconcurenta se declara in formularul 112. In opinia noastra, indemnizatia de neconcurenta se va raporta in Anexa nr.1.2 Asigurat a Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate astfel: - In caseta Asigurat / neasigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate se selecteaza 2 - neasigurat - In caseta Asigurat in sistemul de asigurari pentru somaj se selecteaza 2 - neasigurat - In Sectiunea A la Tip asigurat dpdv contract de munca - se va selecta pct. 3 - Alte categorii de persoane care realizeaza venituri asimilate salariilor, care nu au contract individual de munca sau raport de serviciu - nu este salariat. - La Randul 8 - Venit brut realizat se inscrie 0 (zero). - Valoarea indemnizatiei de neconcurenta se va inscrie la Randul 11 - Baza Contributie Individuala SANATATE Programul emite atentionare cu privire la faptul ca Baza Contributie Individuala SANATATE este diferita de A.8. Venitul brut realizat (0) (S24), dar declaratia poate fi generata (XML-ul) si transmisa organelor fiscale.

Obligativitatea functiei din CIM conform COR. Cum inscriem corect in contract?

Vom stabili mai jos in ce masura putem trece in CIM denumirea functiei conform COR, iar in statul de functii si meserii al societatii sa fie denumite posturile conform necesitatilor organizatorice ale societatii. Nota: Statul de functii si meserii al societatii are, pe langa denumirea postului (conform nevoilor organizatorice ale societatii), si o coloana care cuprinde codul COR. Solutia consultantului: In calitate de angajator aveti obligatia mentionarii printre elementele de continut ale contractului individual de munca al salariatului, functia/meseria conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative si atributiile postului, potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (3) lit. d) coroborat cu alin. (4) din Codul muncii, republicat. In plus, in modelul-cadrul al contractului individual de munca, aprobat prin OMMSS 64/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, la lit. E Felul muncii trebuie prevazuta ”Functia/meseria (…) conform Clasificarii ocupatiilor din Romania. Totodata, aveti obligatia intocmirii fisei postului fiecarui salariat in temeiul aceluiasi art. 17 alin. (3) lit. d) republicat, document care descrie atributiile specifice felulului muncii salariatului, care este determinat de functia/meseria specificata in contractul individual de munca. Cu alte cuvinte, atributiile astfel stabilite prin fisa postului trebuie sa corespunda descrierii functiei/meseriei din contract, deoarece fisa postului este o anexa la contractul individual de munca al salariatului angajat pe o anumita functie/meserie. Conform Capitolului F: Atributiile postului din modelul cadru al CIM, aprobat prin OMMSS 64/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca. Cu alte cuvinte, atributiile astfel stabilite prin fisa postului trebuie sa corespunda descrierii functiei/meseriei din contract, deoarece fisa postului este o anexa la contractul individual de munca al salariatului angajat pe o anumita functie/meserie. Conform Capitolului F: Atributiile postului din modelul cadru al CIM, aprobat prin OMMSS 64/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca. In ceea ce priveste statul de functiuni, in domeniul privat nu este reglementat acesta ca document pe care angajatorul are obligatia de a-l redacta si nici cuprinsul unui astfel de document. Prin urmare nu exista temei legal pentru a redenumi functiile din Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) in statul de functiuni.

luni, 24 iunie 2013

Regulament de organizare si functionare a Comitetului de SSM

Regulament de organizare si functionare a Comitetului de securitate si sanatate in munca Art. 4 Angajatorul are obligatia sa asigure intrunirea Comitetului de securitate si sanatate in munca cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori este necesar. Art. 5 Ordinea de zi a fiecarei intruniri este stabilita de catre Presedinte si secretar, cu consultarea reprezentantilor lucratorilor, si este transmisa membrilor Comitetului de securitate si sanatate in munca, Inspectoratului Teritorial de Munca si, daca este cazul, serviciului extern de protectie si prevenire, cu cel putin 5 zile inaintea datei stabilite pentru intrunirea comitetului. Art. 6 Secretarul Comitetului de securitate si sanatate in munca convoaca in scris membrii comitetului cu cel putin 5 zile inainte de data intrunirii, indicand locul, data si ora stabilite. Art. 7 La fiecare intrunire secretarul Comitetului de securitate si sanatate in munca incheie un proces-verbal care va fi semnat de catre toti membrii comitetului. Art. 8 Comitetul de securitate si sanatate in munca este legal intrunit daca sunt prezenti cel putin jumatate plus unu dintre numarul membrilor sai. Art. 9 Comitetul de securitate si sanatate in munca convine cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti. Art. 10 Secretarul Comitetului de securitate si sanatate in munca va afisa la loc vizibil copii ale procesului-verbal incheiat. Art. 11 Secretarul Comitetului de securitate si sanatate in munca transmite Inspectoratului Teritorial de Munca, in termen de 10 zile de la data intrunirii, o copie a procesului-verbal incheiat. Art. 12 Atributiile comitetul de securitate si sanatate in munca: Comitetul de securitate si sanatate in munca va avea urmatoarele atributii: a) analizeaza si face propuneri privind politica de SSM si planul de prevenire si protectie; b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbunatatirii conditiilor de munca; c) analizeaza introducerea de noi tehnologii si alegerea echipamentelor, luand in considerare consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si face propuneri in situatia constatarii anumitor deficiente; d) analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de protectie colectiva si individuala; e) analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revin serviciului extern de prevenire si protectie, precum si mentinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia; f) propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice; g) analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca si modul in care isi indeplinesc atributiile persoanele desemnate si/sau serviciul extern; h) urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale privind SSM, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari; i) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale si imbunatatirea conditiilor de munca si propune introducerea acestora in planul de prevenire si protectie; j) analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale si evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in urma cercetarii; k) efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privind constatarile facute; l) dezbate raportul scris, prezentat Comitetului de securitate si sanatate in munca de catre conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si la eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in anul urmator.

SSM: Durata timpului de lucru a personalului medical

In cadrul Serviciului Judetean de medicina legala exista si un laborator de toxicologie si serologie medico-legala. In conformitate cu OMS 870/2004, art. 8 alin (3), privind timpul de munca in unitati sanitare se specifica ca personalul sanitar cu studii superioare care isi desfasoara activitatea in medicina legala,in activitatea de prosectura si disectie vor avea program de 6 ore zilnic. Intrebare: Care va fi programul de lucru al personalului superior din laboratorul de toxicologie, de 6 sau 7 ore? Raspuns: Asa cum mentionati si dvs, alin. (3) al art. 8 din Ordinul ministrului sanatatii 870/2004, cu modificarile si completarile ulterioare face referire in mod expres si limitativ la personalul sanitar cu pregatire superioara care isi desfasoara activitatea in medicina legala, in activitatea de prosectura si disectie. Asadar, conform prevederilor legale mentionate numai acel personal care isi desfasora propriu-zis activitatea in domeniul prosectura si disectie este indreptatit la un program de 6 ore zilnic. Pentru personalul care, desi este incadrat in cadrul serviciului judetean de medicina legala, isi desfasoara propriu-zis activitatea in cadrul unui laborator de toxicologie si serologie medico-legala apreciem ca devin incidente prevederile art. 8 alin. (1) din ordinul mentionat, fiind indreptatit la un program de lucru de 7 ore zilnic.

In atentia institutiilor publica: Tratament contabil diurna care depaseste 2,5 ori nivelul stabilit

Vom vedea mai jos cum se trateaza din punct de vedere contabil diurna care depaseste 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutiile publice si daca se va trece pe statul de plata ca suma bruta la care se vor calcula contributiile sau ca suma neta, calculandu-se ulterior brutul si impozitandu-se pe stat. Solutia consultantului: Diurna acordata salariatilor peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice (diferenta) se include in veniturile salariale si in baza de calcul pentru contributiile sociale in luna in care este acordata si incepand cu data de 01 Iulie 2013 este considerata cheltuiala deductibila la calcului impozitului pe profit. Legea nr. 168/2013 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei 310 din 29.05.2013, a abrogat prevederile care limiteaza dreptul de deducere a diurnei in limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, adica art. 21 alin. (3) lit b din Codul fiscal.Eliminarea a fost necesara pentru a permite deducerea integrala a cheltuileilor cu diurna acordata salariatilor in situatia in care acesta limita este depasita. Prin aplicarea acestei prevederi, dar si a regulilor valabile de la 1 februarie, care stabileau ca diurna, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice, se supune impozitului pe salarii si se include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii, entitatile platitoare de impozit pe profit erau dezavantajate, ajungandu-se la o dubla impozitare, pentru suma din diurna care depasea limita legala, societatea suporta un impozit de 16%, avand in vedere ca acea cheltuiala era considerata nedeductibila. Cheltuielile cu diurna se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul contului 625 - "Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari". Acest cont se poate detalia pe analitice distinte. Pentru exemplificare consideram urmatoarele: Diurna acordata pentru deplasari in tara 40 lei /zi x 2 zile = 80 lei, din care; - Suma deductibila 13 lei (art. 9 din HG 1860/2006) x 2.5 = 32.5 x 2 zile = 65 lei - Suma nedeductibila 80 lei - 65 lei = 15 lei Salariu realizat: 1.000 lei Diurna 2 zile: 80 lei (2 x 40 lei/zi) Din care 15 lei venit impozabil Total venit impozabil: 1.015 lei CAS individual 10.5 %: 107 lei Somaj 0.5 %: 5 lei Asigurari de sanatate 5.5 %: 56 lei Deducere personala: 250 lei Venit baza de calcul impozit: 597 lei Impozit 16%: 96 lei Venit net: 751 lei Diurna platita 15 lei Rest de plata net 736 lei Pentru aceasta situatie recomandam urmatoarele inregistrari contabile: 625.analitic1 = 542 65 "Cheltuieli cu deplasari, "Avansuri de trezorerie" detasari si transferari" 625.analitic2 = 542 15 "Cheltuieli cu deplasari, "Avansuri de trezorerie" detasari si transferari" 542 = 5311 80 lei 641 = 421 1.000 "Cheltuieli cu salariile "Personal - salarii datorate" personalului" 421 = % "Personal - salarii datorate" 4312 107 "Contributia personalului la asigurarile sociale" 4314 56 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate" 4372 5 "Contributia personalului la fondul de somaj" 444 96 "Impozitul pe venituri de natura salariilor" Dupa cum reiese din exemplul de mai sus suma suma care depaseste limita legala a fost inclusa in veniturile salariale, ceea ce presupune ca salariul net a fost diminuat. In domeniul privat diurna se stabileste prin negociere individuala sau colectiva. In concluzie diurna bruta poate fi stabilita astfel incat sa cuprinda si impozitele si contributiile sociale retinute de la salariat, astfel ca salariul net acordat salariatului sa nu fie modificat.

Comunicat in atentia societatilor si companiilor nationale

Va atragem atentia asupra faptului ca in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 326/5.06.2013, a fost publicat Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) nr. 618/2013 pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul presedintelui ANAF nr. 1.294/2007 privind impozitele, contributiile si alte sume reprezentand creante fiscale, care se platesc de contribuabili intr-un cont unic. Potrivit prevederilor ordinului, numarul curent 30 "Dividende de virat de catre societatile si companiile nationale si societatile cu capital majoritar de stat" din Anexa nr. 1 "Nomenclatorul obligatiilor fiscale datorate la bugetul de stat, care se platesc in contul unic 20.47.01.01 "Venituri ale bugetului de stat - sume incasate pentru bugetul de stat in contul unic, in curs de distribuire"" din Ordinul presedintelui ANAF nr. 1.294/2007, se abroga. Sumele datorate cu titlu de dividende de virat de catre societatile si companiile nationale si societatile cu capital majoritar de stat se vor achita in contul 20.30.01.08.03 "Dividende de la societatile si companiile nationale si societatile cu capital majoritar de stat". Sursa: DGFP Valcea Data aparitiei: 21 Iunie 2013

Ce sanctiuni disciplinare se aplica salariatilor?

Abaterea disciplinara este definita in art. 247 alin. (2) din Codul Muncii drept "o fapta in legatura cu munca, care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca, ordinile si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici". Daca salariatul a savarsit o abatere prin care a adus atingere bunei desfasurari a activitatii din firma, angajatorul poate aplica una dintre urmatoarele sanctiuni disciplinare: a) Avertismentul scris b) Retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile; c) Reducerea salariului de baza pe o durata de 1- 3 luni cu 5-10 %; d) Reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10 %; e) Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. Sanctiunea disciplinara aplicabila se stabileste in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta. Pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune. Amenzile disciplinare sunt interzise. Sursa foto: www.sxc.hu

Incetare CIM in zi nelucratoare. Data incetarii suspendarii CIM

Vom analiza mai jos cazul unei persoane care indeplineste cumulativ conditiile de pensionare in data de 23.06.2013 (zi nelucratoare) pentru a stabili cand se face decizia de incetare a CIM, avand in vedere ca si data de 24.06. este zi libera (Rusaliile). Vom stabili daca e corect sa se intocmeasca decizia in data de 25.06. si sa se mentioneze data incetarii CIM in data de 23.06. De asemenea, vom vedea si cu ce data va fi introdusa decizia in ReviSal. In plus, in ce priveste ReviSal-ul, vom vedea daca in cazul unei suspendari care are ultima zi vineri, incetarea/ suspendarea se inregistreaza in ziua de sambata (ziua imediat urmatoare). Solutia consultantului: Potrivit art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, republicat, contractul individual de munca existent inceteaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare. Asadar, contractul individual de munca existent inceteaza de drept: - in cazul salariatilor ce indeplinesc conditiile de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la data indeplinirii cumulative a celor doua conditii; - in cazul celorlalte situatii de pensionare, la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare. Prin urmare, in cazul pensionarii pentru limita de varsta, contractul individual de munca inceteaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, legiuitorul neimpunand, ca in celelalte cazuri de pensionare, conditia comunicarii deciziei de pensionare. Astfel, in cazul pensionarii la limita de varsta, independent de vointa salariatului si a angajatorului sau de comunicarea deciziei de pensie, contractul individual de munca inceteaza de drept in ziua in care salariatul indeplineste cumulativ conditiile de varsta standard si stagiu minim de cotizare pentru pensionare. In baza art. 56 alin. (2) din Codul muncii, constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de 5 zile lucratoare. Prin urmare, in termen de 5 zile lucratoare de la data la care salariatul a indeplinit conditiile de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare aveti obligatia sa intocmiti decizia prin care constatati incetarea de drept a contractului individual de munca. Conform art. 4 alin. (1) lit. d) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (ReviSal), data incetarii contractului individual de munca se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile legii, incetarea contractului individual de munca. Astfel, data incetarii CIM in cazul salariatului care indeplineste conditiile de pensionare la limita de varsta se inregistreaza in registru la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile legii, incetarea contractului individual de munca, respectiv data luarii la cunostinta a indeplinirii cumulative a celor doua conditii, varsta standard si stagiu minim de cotizare. In situatia expusa, avand in vedere faptul ca incetarea intervine intr-o zi nelucratoare, prin efectul legii, angajatorul emite decizia prin care sa constate incetarea contractului individual de munca in prima zi lucratoare respectiv la data de 25 iunie 2013. Chiar daca HG 500/2011, nu prevede expres prorogarea termenului pentru operarea incetarii, daca aceasta data este intr-o zi nelucratoare, potrivit dreptului comun, operarea in Revisal se va face in prima zi lucratoare. Prin urmare, atat emiterea deciziei de constatare a incetarii CIM cat si inregistrarea in Revisal vor avea loc la data de 25 iunie a.c. Desi, Codul muncii nu cuprinde dispozitii procedurale cu privire la suspendarea contractului individual de munca, in specificatiile tehnice privind intocmirea si transmiterea registrului general de evidenta a salariatilor (Revisal) se prevede ca: Data incepere suspendare este data de la care salariatului i-a fost suspendat contractul individual de munca conform deciziei de suspendare; Data sfarsit suspendare este data pana la care salariatului i-a fost suspendat contractul individual de munca conform termenului limita stabilit prin decizia de suspendare, de exemplu 21.06.2013; Data incetare suspendare este data de la care inceteaza suspendarea contractului salariatului, conform deciziei de incetare a suspendarii emise de angajator, respectiv 21.06.2013.

Diurna acordata unui nerezident detasatat. Cum deducem cheltuielile?

Vom stabili mai jos daca sunt impozabile veniturile sub forma diurnei acordate unor persoane straine detasate la sucursala firmei-mama in Romania si daca inregistrarea acestor sume pe cheltuieli nedeductibile (6588) este corecta. Solutia consultantului: In ceea ce priveste impozitul pe venit, in conformitate cu prevederile art. 88 din Codul fiscal, persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania sunt impozitate potrivit prevederilor cap. III din Titlul III al Codului fiscal. Pct. 194 din Titlul III al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal stabileste urmatoarele: a) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania se impun daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain si numai daca respectiva persoana fizica face dovada rezidentei in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri. b) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain se impun in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: - salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia; - salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania) ; c) Veniturile din salarii se impoziteaza incepand cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedita cu viza de intrare in Romania de pe pasaport. In conformitate cu prevederile art. 55 alineatul (4), litera g) din Codul fiscal nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit sumele primite de angajati in conditiile prevazute de lege sau de contractul de munca aplicabil, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, ca indemnizatii si orice alte sume de aceeasi natura, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare. In cazul prezentat, din informatiile furnizate intelegem ca diurna este acordata de catre societatea din Romania la care este detasata persoana fizica nerezidenta. In acest caz, consideram ca aceste sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, in conformitate cu prevederile art. 55 alineatul (4), litera g) din Codul fiscal. Sumele ce depasesc aceasta limita constituie, in opinia noastra, venit de natura salariala ce se impune in Romania intrucat acestea sunt platite de catre societatea din Romania. Din punct de vedere al impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, este deductibila in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Astfel cum se poate observa textul de lege se refera la suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor, in categoria carora, apreciem ca pot fi incluse si cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordata persoanelor fizice nerezidente detasate, potrivit legii, in situatia in care societatea suporta drepturile legale cuvenite acestora.

Ministerul Muncii modifica unele formulare privind contributiile sociale

Va prezentam mai jos proiectul de ordin pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor publice, ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si ministrului sanatatii nr.1045/2084/793/2012 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate". Astfel, in temeiul art.10 alin.(4) din Hotararea Guvernului nr.34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare, al art.12 din Hotararea Guvernului nr.10/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, al art.7 alin.(4) din Hotararea Guvernului nr.144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare si al art.296^19 alin.(6) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul finantelor publice, ministrul muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice si ministrul sanatatii emit urmatorul ORDIN ART.I Ordinul ministrului finantelor publice, ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si ministrului sanatatii nr.1045/2084/793/2012 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.600 din 21.08.2012, se modifica dupa cum urmeaza: 1. Art.3 se modifica si se inlocuieste cu urmatorul articol: "Art.3 (1) Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator sau entitati asimilate angajatorului, prevazute la art.296^3 lit.e), f) si g) si art.296^19 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia depunerii declaratiei de la art.1 prin mijloace electronice de transmitere la distanta. (2) Obligatia de la alin.(1) le revine si persoanelor prevazute la art.296^19 alin.(1^9), (1^10) si (1^13) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare." 2. Anexa nr.1.1 "Anexa angajator" si Anexa nr.1.2 "Anexa asigurat" la formularul 112 "Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se inlocuiesc cu Anexa nr.1.1 "Anexa angajator" si Anexa nr.1.2 "Anexa asigurat" prevazute in Anexa nr.1 la prezentul ordin. 3 Anexa nr.2 Nomenclatorul "Creante fiscale" se inlocuieste cu Anexa nr.2 la prezentul ordin. 4. Anexa nr.4 Nomenclatorul "Tip asigurat pentru alte entitati asimilate angajatorului" se inlocuieste cu Anexa nr.3 la prezentul ordin. 5. Anexa nr.5 Nomenclatorul "Tip asigurat" se inlocuieste cu Anexa nr.4 la prezentul ordin. 6. Anexa nr.7 Instructiuni de completare a formularului 112 "Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se inlocuieste cu Anexa nr.5 la prezentul ordin. ART.II Anexele nr.1-5 fac parte integranta din prezentul ordin. ART.III Prevederile prezentului ordin se aplica incepand cu obligatiile declarative aferente lunii urmatoare publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art.IV Directiile de specialitate si structurile subordonate din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si al Ministerului Sanatatii vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. Art.V Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I Emis la Bucuresti, in data de .............................