luni, 29 noiembrie 2010

COR valabil 1 ianuarie 2011

HOTĂRÂRE
privind aprobarea structurii Clasificării Ocupaţiilor din România – nivel grupă de bază


În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART. 1 Se aprobă structura Clasificării Ocupaţiilor din România - nivel grupă de bază, conform Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor - ISCO 08, prevăzută în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2 Clasificarea Ocupaţiilor din România la nivel de ocupaţie (şase caractere) se aprobă prin Ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 3 Clasificarea Ocupaţiilor din România constituie cadrul unitar de interes general, a cărei utilizare este obligatorie pentru ordonarea informaţiilor referitoare la ocupaţii.

ART. 4 Clasificarea Ocupaţiilor din România se aplică în toate domeniile de activitate economică şi socială şi este obligatorie pentru toate organele administraţiei publice centrale şi locale, unităţi bugetare, agenţi economici, indiferent de forma de proprietate, organizaţii patronale, sindicale, profesionale şi politice, fundaţii, asociaţii şi alte persoane fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, la completarea documentelor oficiale ori de câte ori se cere precizarea ocupaţiei.

ART. 5 (1) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Institutul Naţional de Statistică asigură, la cererea utilizatorilor, actualizarea Clasificării Ocupaţiilor din România în concordanţă cu modificările care se produc în structura economiei naţionale şi în legislaţia specifică în vigoare.
(2) Actualizarea Clasificării Ocupaţiilor din România la nivel de ocupaţie se aprobă prin Ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 6 Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 01 ianuarie 2011.


PRIM - MINISTRU,

EMIL BOC

*

Anexa - Structura Clasificării Ocupaţiilor din România – nivel grupă de bază

duminică, 28 noiembrie 2010

Perioada de proba pentru salariat in functie de conducere

Intrebare:
Un salariat este angajat pe o functie de conducere, pe o perioada determinata de 6 luni. Care va fi perioada de proba pentru acest salariat, in conditiile in care, in Codul Muncii nu specifica clar, care este perioada de proba pentru persoane angajate pe o perioada de 6 luni (spune pentru persoane angajate pe o perioada mai mare de 6 luni= 45 zile lucratoare - pentru functiile de conducere, 30 zile lucratoare - pentru functiile de executie)?
Raspuns:
Perioada de proba reprezinta o modalitate de verificare a aptitudinilor profesionale.

Durata perioadei de proba se negociaza de parti, la incheierea contractului individual de munca, dar trebuie avute in vedere limitele legale.

In plus, se vor avea in vedere dispozitiile contractului colectiv de munca aplicabil, care ar putea prevedea derogari de la limitele legale, dar numai in avantajul salariatului.

Perioada de proba face obiectul informarii prevazute de art. 17 din Codul muncii. Persoana selectata in vederea angajarii va trebui sa cunoasca durata perioadei de proba si celelalte conditii ale acesteia.

Potrivit art. 31 alin. (3) din Codul muncii, neinformarea salariatului anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca cu privire la perioada de proba, in termen de 15 zile, duce la decaderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate.

Pentru perioada de proba textul de lege utilizeaza atat zile lucratoare cat si zile calendaristice.

Astfel, pentru functiile de conducere la un CIM pe durata nedeterminata perioada de proba este de 90 de zile calendaristice in timp ce pentru un CIM pe durata determinata mai mare de 6 luni perioada de proba este de 45 de zile lucratoare.

In concluzie, perioada de proba pentru un contract individual de munca pe durata determinata de 6 luni se negociaza la incheierea contractului si nu poate fi mai mare de 15 zile lucratoare (art. 83 lit. b) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Anunt ITM privind carnetele de munca si serviciile prestate

Angajatorii care au obtinut aprobare de pastrare si completare a carnetelor de munca la sediu, le vor completa la zi (cu date aferente pana la 31.12.2010), ultimul inscris fiind cel prevazut in anexa nr.1.

Carnetele astfel completate vor fi prezentate la inspectoratul teritorial de munca in vederea certificarii si contrasemnarii pentru legalitate a inscrierilor efectuate, incepand cu data de 01.02.2011, urmand ca acestea sa fie predate de catre angajator, titularilor pe baza de process verbal.

Avand in vedere prevederile art. 296 alin.(1) din Codul muncii care stipuleaza ca "vechimea in munca stabilita stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca", in carnetele de munca se inscriu urmatoarele:

Anexa 1

Nr.

crt.


Unitatea,alta

persoana

juridica sau

persoana

fizica la care

lucreaza


Mutatia

intervenita


Anul

Luna

Ziua


Meseria sau

functia si

locul de

munca cu

conditii

deosebite


Salariul de

baza lunar


Denumirea

unitatii, nr si

data actului

pe baza

caruia se face

inscrierea


Parafa si

semnatura

persoanei

care face

inscrierea

1


2


3


4


5


6


7


8







Se abroga

dispozitiile

Decretului

nr.92/1976

privind

carnetul de

munca


2011



01



01








Art. 298 alin.

3 din Legea

nr 53/2003 –

Codul muncii

cu

modificarile

si

completarile

ulterioare




Rubricile nr. 1,2 si 8 se completeaza in conformitate cu prevederile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca si Ordinul nr. 136/1976 pentru aprobarea metodologiei de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetului de munca.

Incepand cu 31.01.2011 nu se vor mai presta servicii de inregistrare si depunere a documentelor cu privire la executarea si incetarea raporturilor de munca (acte aditionale, state de plata, decizii, etc.)

Va precizam ca nu se mai justifica primirea de catre inspectoratele teritoriale de munca a cererilor de acordare/prelungire a aprobarilor pentru anul 2011, asa cum este reglementata de Metodologia privind aprobarea ca operatiunile de pastrare si completare a carnetelor de munca sa fie efectuate la sediul angajatorilor aprobata prin Decizia nr. 196/09.09.2009.

Certificarea carnetelor de la societatile comerciale, care au avut aprobare de pastrare si completare a acestora la sediul propriu, se va face conform graficul stabilit de inspectorat.

Carnetele de munca pastrate si completate de catre inspectoratul teritorial de munca se predau angajatorilor pe baza de process verbal de predare primire pana la data de 30.06.2011, urmand ca acestea sa fie predate titularilor de catre angajator pe baza de proces verbal de predare primire

vineri, 26 noiembrie 2010

Munca in ture. Orele suplimentare

Intrebare:
1. In octombrie 2010 au fost 21 zile lucratoare, adica 168 ore. Un angajat care lucreaza in ture a venit la serviciu astfel: 200 ore in luna octombrie, din care 79 ore sambata si duminica. Intrebare: cum se impart cele 200 de ore, 168 regie, 32 suplimentare si 79 sambata-duminica sau 168 regie, 32 suplimentare si 47 sambata-duminica ( 79-32=47 )?

2. Orele suplimentare care rezulta din sambete si duminici se calculeaza si la ore suplimentare si la ore de sambata si duminica sau doar la ore suplimentare? Adica din 200 ore, 32 sunt sambata-duminica, dar si suplimentare, cum se calculeaza?

Pune si tu o intrebare Specialistilor in Legislatia Muncii
Detalii Click Aici

Raspuns:
Conform art. 10 alin. (7) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national, la locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista posibilitatea incadrarii in durata normala a timpului zilnic de lucru, se pot stabili forme specifice de organizare a acestuia, dupa caz, in tura, tura continua,turnus, program fractionat.
Art. 117 alin. (1) din Codul muncii prevede ca munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 109 (peste 40 de ore), este considerata munca suplimentara.

Aceasta regula se aplica si in situatia in care datorita specificului activitatii munca este organizata in tura, tura continua, turnus, program fractionat.

Posibilitatea existentei undei durate zilnice a timpului de munca mai mare de 8 ore este prevazuta de art.112 din Codul muncii. Atunci cand aceasta durata este de 12 ore trebuie sa urmeze o perioada de repaus de 24 de ore.

Asadar, in cazul in care, datorita specificului activitatii, programul de lucru este astfel stabilit incat durate zilei de munca este mai mare de 8 ore, timpul de lucru in celelalte zile lucratoare trebuie sa fie stabilit fara a se depasi, conform ar. 110 alin.(2) din Codul muncii, 40 de ore pe saptamana.

Munca prestata de salariat la solicitarea angajatorului in afara duratei programului normal de lucru respectiv de 40 de ore pe saptamana, reprezinta ore suplimentare.
In cazul formelor specifice de organizare a timpului de lucru(tura, tura continua,turnus, program fractionat) nu constituie ore suplimentare orele care depasesc durata legala zilnica a timpului de munca (de 8 ore) in cadrul programului de lucru saptamanal de 40 de ore. Insa, orele care depasesc programul de lucru saptamanal de 40 de ore sunt ore suplimentare.

Dispozitiile legale referitoare la munca suplimentara prevazute de Codul muncii si de contractele colective de munca nu se confunda cu dispozitiile legale referitoare la munca in zilele de repaus saptamanal.

Cu privire la repausul saptamanal, art.132 din Codul muncii stabileste ca acesta se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.

In doua ipoteze - pericolul de a se prejudicia intresul public sau pericolul de a se periclita desfasurarea normala a activitatii-conform art.132 alin.(2) din Codul muncii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern.

In aceasta situatie, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca(art.132 alin.3).
In plus, art. 132 alin.(4) stabileste ca, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2) respectiv, dublul sporului de 100 % din salariu de baza.

In concluzie, chiar daca in anumite conditii, repausul saptamanal se poate acorda si in alte zile decat sambata si duminica, acordarea sa este intotdeauna obligatorie.
Astfel, salariatilor trebuie sa li se acorde saptamanal doua zile libere. Daca aceste zile nu sunt acordate sambata si duminica, salariatii au dreptul la un spor stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. Numai in situatia de exceptie stabilita de art. 132 alin.(4) zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.

Orele in care salariatul presteaza munca in afara duratei programului normal de lucru respectiv de 40 de ore pe saptamana, reprezinta ore suplimentare.

Salariu minim brut ajunge la 670 de lei

Premierul Emil Boc a anuntat, la finalul sedintei de guvern de miercuri, ca Executivul a stabilit ca salariul minim brut pe tara sa fie in anul 2011 de 670 de lei.

"Am stabilit salariul de baza minim brut pe tara la valoarea de 670 de lei, care acopera, in fapt, nivelul inflatiei pentru anul 2009 si pentru anul 2010", a spus seful Executivului.

El a precizat ca Legea-cadru cu privire la salarizarea personalului platit din fonduri publice si legea de aplicare a salarizarii pe anul 2011, adoptate in sedinta de miercuri, vor fi promovate prin procedura asumarii raspunderii Guvernului, in conditiile articolului 114 din Constitutia Romaniei.

"Maine dimineata (joi - n.r.), legile se vor afla la Parlament, in vederea declansarii de catre Parlament a procedurii asumarii raspunderii in conditiile prevazute de textul Constitutiei", a spus Emil Boc.

Potrivit ministrului Muncii, Ioan Botis, salariul minim net pe tara va fi de 510-525 de lei pe luna.

"In ceea ce priveste salariul net, pot sa va spun ca la salariul brut de 670 de lei, netul ajunge la 510 de lei sau 525 de lei. Sa va spun de ce. Sunt anumite deduceri pe care fiecare salariat le are, in functie de copii, deci s-ar putea sa nu fie in fiecare caz la fel, cu siguranta, pentru ca, din ceea ce stiu eu, atunci cand ai copii, beneficiezi de anumite deduceri (...). Daca luati pana la urma aceasta diferenta, veti vedea ca din 670 de lei scazi impozitele - in primul rand se platesc contributiile, dupa aceea impozitul pe venit, impozitul pe venit dupa deducere - si o sa vedeti ca ajungeti la 510-525 de lei", a explicat Ioan Botis.

Guvernul a anuntat evolutia contributiilor sociale in 2011

Pensiile din sistemul public, inclusiv pensia minima garantata acordata in prezent sub forma unei indemnizatii sociale, vor fi inghetate la valorile actuale pe parcursul intregului an 2011, iar contributiile de asigurari sociale percepute angajatorului si angajatului nu vor scadea sub nivelul actual.

Proiectiile sunt prezentate in forma finala a proiectului bugetului de stat pentru 2011, obtinuta de MEDIAFAX.

Cuantumul ajutorului de deces va fi stabilit la 2.022 lei, in cazul asiguratului sau pensionarului, si la 1.011 lei, pentru un membru de familie al acestuia.

In ceea ce priveste cotele de contributii sociale, acestea vor fi in 2011 la 31,3% pentru conditii normale de munca (din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori), 36,3% pentru conditii deosebite de munca (10,5% angajati si 25,8% angajatori) si 41,3% pentru conditii speciale de munca (10,5% angajati si 30,8% angajatori).

Cotele de contributii pentru asigurarile de sanatate raman de asemenea la 5,5% pentru angajati si 5,2% pentru angajatori. persoanele care nu sunt salariate, dar au obligatia sa isi asigure sanatatea trebuie in continuare sa comunice direct casei de asigurari veniturile, pe baza contractului de asigurare, pentru achitarea cotei de 5,5%.

Si contributiile la bugetul asigurarilor pentru somaj raman la acelasi nivel, de 0,5% pentru angajatori si tot 0,5% contributia individuala. Pentru persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj, contributia datorata ramane 1%.

In cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclusa si cota de 3% aferenta fondurilor de pensii administrate privat, majorata de la 2,5% in 2010.

Conform documentului, valoarea punctului de pensie va fi mentinuta in 2011 la nivelul celei stabilite pentru anul 2010, respectiv la 732,8 lei.

In acelasi timp, pensia sociala minima garantata, acordata in prezent sub forma unei indemnizatii sociale pentru pensionari, va fi de asemenea inghetata la valoarea de 350 lei.

Fondurile destinate platii pensiilor din sistemul public pentru anul 2011 sunt de 46,2 miliarde lei (8,5% din PIB), pentru 4,78 milioane pensionari de asigurari sociale platiti prin Casa Nationala de Pensii cu o pensie medie lunara de 749 lei, la care se adauga 80.000 pensionari platiti prin Ministerul Apararii Nationale, 66.000 pensionari platiti prin Ministerul Administratiei si Internelor si 8.000 pensionari platiti prin Serviciul Roman de Informatii, cu o pensie medie lunara de 1.755 lei.

Documentul releva ca aceasta constructie bugetara pe anul 2011 s-a bazat pe aplicarea noii legi privind sistemul unitar de pensii publice, inclusiv pe faptul ca in sistem vor fi incluse toate persoanele care activeaza in prezent in domenii pentru care exista legi/prevederi speciale de pensionare.

joi, 25 noiembrie 2010

Schimbare in REVISAL de la 1 ianuarie, ce se va intampla?

NOTA: In acest moment exista o informatie legata de Legislatia Muncii care vorbeste despre faptul ca de la 1 ianuarie Revisal-ul, programul in care se introduc informatiile personale ale angajatului si data deschiderii contractului de munca, ar putea suferi o noua modificare: ar tebuie sa se introduca si datele salariale ale angajatilor astfel ca va fi nevoie ca firmele sa aiba o persoana certificata pentru folosirea Revisal.”

Ea se bazeaza pe speculatia ca, de la acea data, atributiile referitoare la evidenta si gestiunea salariatilor (contracte de munca, salarii, vechime in munca, etc.), vor trece de la Inspectoratele de Munca la Casa de pensii.

Desigur ca o parte de din angajatii ITM vor fi preluati de Casa de pensii pentru a gestiona aceasta situatie, iar ITM -ul va ramane cu atributii de control, de depistare a muncii la negru, de sanctionare.

In momentul in care informatia se va confirma va vom aduce la cunostinta acest lucru. Articolul de mai jos vorbeste despre aceasta posibilitate. Revisal este aplicatia informatica prin intermediul careia angajatorii intocmesc si completeaza Registrul general de evidenta a salariatilor.

Dupa cum se stie, fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora. REVISAL a fost creat pentru ca in curand sa inlocuiasca carnetul de munca. Registrul se intocmeste in forma electronica prin intermediul programului Revisal pus la dispozitie gratuit de catre Inspectoratele Teritoriale de Munca.

Programul se poate descarca de pe site-ul acestora. In prezent, Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:

a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP);

b) data angajarii;

c) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;

d) tipul contractului individual de munca;

e) data si temeiul incetarii contractului individual de munca. La angajarea fiecarui salariat, inregistrarile in registru se efectueaza cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza.

Data si temeiul incetarii contractului individual de munca se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca.

Registrul astfel intocmit prin intermediul Revisal se transmite la Inspectoratul Teritorial de Munca in format electronic, prin utilizarea uneia dintre urmatoarele modalitati:

a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;

b) prin e-mail, pe baza de semnatura electronica;

c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic (discheta, CD), insotit de o adresa de inaintare semnata de angajator.

Programul Revisal a fost creat de catre o companie privata, aceasta urmand sa efectueze si actualizarile impuse de modificarile legislative.

In situatia in care, in Revisal se vor inscrie si datele salariale ale angajatilor, utilizatorii vor trebui sa detina Certificate digitale calificate, care permit crearea de semnatura electronica cu valoare legala. In prezent, exista cinci firme acreditate ca furnizori de servicii de certificare in conditiile Legii nr.455/2001 privind semnatura electronica, firme care in prezent acorda certificate digitale pentru transmiterea online a Declaratiilor fiscale, dintre care doar trei sunt active: CertSign, DigiSign, Trans Sped.

Semnatura electronica trebuie eliberata, potrivit legii, in maximum cinci zile de la depunerea unei cereri. Primul pas este completarea unei declaratii de reprezentantul firmei care solicita acest certificat, el mergand apoi la unul dintre distribuitorii firmelor acreditate. Se ataseaza, de asemenea, o copie dupa cartea de identitate a persoanei care este imputernicita de agentul economic sa reprezinte firma.

De asemenea, se plateste o taxa de eliberare a semnaturii electronice, care in prezent, pentru declaratii fiscale este de 56 euro.

De regula, in anii urmatori pentru a reinnoi utilizarea certificatului digital companiile de certificare solicita plata unei taxe in jur de 30 euro/an. Inscrierea datelor referitoare la salarii in Revisal ar fi practic utima etapa de actualizare a acestuia, astfel incat sa se poata inlocui Carnetul de munca cu Registrul general de evidenta a salariatilor.

Se va crea astfel un mediu electronic de stocare a datelor referitoare la un salariat, procedura, care cel putin teoretic ar trebui sa usureze atat munca angajatorilor cat si a inspectorilor ITM, accesul la informatie fiind mult mai rapid.

Din punct de vedere practic, s-a demonstrat de multe ori ca astfel de programe sunt limitate, exista diverse situatii neprevazute, platforma online pe care trebuie incarcate aplicatiile nu functioneaza intotdeauna astfel ca angajatorii se gasesc in imposibilitatea de a transmite in termen datele respective, fiind expusi la sanctiuni destul de drastice pentru neraportare in termen.

In orice caz, cu toate deficientele constatate in practica, transmiterea online a datelor si utilizarea Certificatelor digitale calificate trebuie incurajata pentru a elimina birocratia, statul la cozi, pierderea / distrugerea fizica a documentelor (carnete de munca, contracte de munca, acte aditionale, decizii incetare / modificare contracte, etc.).

Indemnizatia de somaj va fi intre 75% si 90% din indicatorul social de referinta, de 500 lei

Indemnizatia de somaj va fi stabilita la un nivel cuprins intre 75% si 90% din indicatorul social de referinta, in prezent in valoare de 500 lei, fara sa mai fie raportata la nivelul salariului minim, modificarea urmand sa fie discutata in Coalitie si, ulterior, in Guvern, au declarat surse oficiale.

Indemnizatia de somaj reprezinta in prezent 75% din salariul de baza minim brut pe tara, la care se adauga un procent cuprins intre 3% si 10% din media salariului brut pe ultimele 12 luni, in functie de stagiul de cotizare.

"Se discuta acum ca salariul minim sa fi inlocuit cu indicatorul social de referinta, iar indemnizatia de somaj sa fie calculata la 75% din acest indicator sau poate la 80-90%", au declarat agentiei MEDIAFAX sursele citate.

Potrivit acestora, Ministerul Muncii vrea sa incurajeze astfel somerii sa isi gaseasca loc de munca, considerand ca actualul sistem de calcul al indemnizatiei de somaj nu incurajeaza reinsertia pe piata muncii a acestora.

"Daca se mentine legata indemnizatia de somaj de salariul minim, se ajunge ca indemnizatia medie de somaj sa fie egala cu veniturile nete, iar diferenta dintre salariul net si indemnizatia de somaj sa fie de 10 lei, la valoarea medie. Atunci, nu exista niciun fel de stimulare pentru someri sa mearga spre un loc de munca, nu ii deteremina nimic, pentru 10 lei in plus, sa se duca sa isi caute un loc de munca. Ideea Guvernului este sa mareasca un pic ecartul, ca sa fie activi pe piata muncii", au aratat sursele.

Ministrul Muncii, Ioan Botis, a declarat, vineri, ca indemnizatia de somaj ar putea scadea din 2011 si nu va mai fi calculata in functie de salariul minim, ci de un indicator social de referinta stabilit anual, masura propusa pentru a incuraja munca.

"Somajul va fi calculat in functie de un indicator social de referinta, pentru a stimula munca. Indemnizatia ar putea reprezenta 50 sau 75 la suta din acest indicator, care va fi stabilit anual de Guvern", a spus ministrul Muncii, intr-o intalnire informala.

In prezent sunt aproximativ 700.000 de someri, iar statul cheltuie anual cu aceste plati 4,1 miliarde de lei.

Agentia MEDIAFAX a anuntat, vineri, ca scrisoarea suplimentara de intentie convenita cu FMI dupa misiunea din octombrie-noiembrie releva ca Guvernul s-a angajat ca indemnizatia de somaj sa nu mai fie legata de salariul minim, care urmeaza sa fie majorat.

"Dupa inghetarea din 2008 a salariului minim, vom ridica nivelul acestuia, in general pentru a compensa recenta evolutie a inflatiei, decupland in acelasi timp indemnizatia de somaj de salariul minim", este angajamentul Guvernului din document.

Pentru anul 2011, Guvernul a negociat cu Fondul Monetar International majorarea salariului minim de la 600 la 670 lei.

Pentru acest an, Comisia Nationala de Prognoza estimeaza o rata a somajului de 8% (720.000 de someri inregistrati la sfarsitul anului), care ar urma sa scada la 7,8% (710.000 de someri) in 2011.

Sporuri in cazul Sarbatorilor legale, ce obligatii are angajatorul?

ntrebare: Ce obligatii are unitatea angajatoare in cazul in care se lucreaza in sarbatori legale?

In codul muncii se spune: in cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Aceasta inseamna ca daca se lucreaza intr-o zi de sarbatoare legala putem sa compensam cu timp liber intr-o alta zi lucratoare, iar munca din ziua de sarbatoare legala sa fie platita normal; se poate considera astfel ca se beneficiaza de un spor de 100%?
Raspuns: Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:

- 1 si 2 ianuarie;

- prima si a doua zi de Pasti;

- 1 mai;

- prima si a doua zi de Rusalii;

- Adormirea Maicii Domnului;

- 1 decembrie;

- prima si a doua zi de Craciun;

- 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora (art. 134 alin. (1) din Codul muncii).

Timpul de munca este reglementat de Codul muncii prin dispozitii imperative. Astfel, durata normala a timpului de munca pentru salariaţii angajaţi cu norma intreaga este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe saptamana, in conformitate cu dispozitiile art. 109 alin. (1) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, iar in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe saptamana, potrivit prevederilor alin. (2) din acelasi articol.

Munca prestata peste 40 de ore pe saptamana reprezinta munca suplimentara, in conformitate cu dispozitiile art. 117 alin. (1) din acelasi cod. Potrivit art. 119 din Codul muncii, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia.

Potrivit art. 132 din Codul muncii, repausul saptamanal, se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.a

In doua ipoteze – pericolul de a se prejudicia interesul public sau pericolul de a se periclita desfasurarea normala a activitatii – conform art. 132 alin. (2) din Codul muncii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern. Ori, chiar daca in anumite conditii, repausul saptamanal se poate acorda si in alte zile decat sambata si duminica, acordarea sa este intotdeauna obligatorie. Acordarea decalata a repausului saptamanal se cumuleaza cu sporurile stabilite potrivit art.132 alin.(3) si (5) din Cod.

Salariatul care lucreaza in mod frecvent in zilele de repaus saptamanal si primeste liber de exemplu, luni si marti va fi remunerat 100% + un spor stabilit in conditiile art. 132 alin. (3) din Codul muncii.

Sarbatorile legale, munca suplimentara si repausul saptamanal sunt reglementate diferit si se acorda separat.

Astfel, daca pentru sarbatoarea legala se acorda ziua libera desigur nu se mai acorda sporul la salariu, numai ca la acordarea zilei libere trebuie sa se tina cont si de repausul saptamanal.

Sa luam exemplul zilei de 1 decembrie 2010: daca din motive justificate, nu se acorda ziua de 1 decembrie libera, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in ziua de 1 decembrie, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru in ziua de 1 decembrie. Daca angajatorul decide sa acorde ziua libera, ziua nu trebuie sa se suprapuna cu repausul saptamanal, situatie in care nu mai acorda sporul de 100% la salariu.

Aceste dispozitii legale nu pot fi incalcate pe considerentul acordului salariatului intrucat art. 38 din Codul muncii stabileste ca salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.

Cum facem dovada ca am negociat contractul colectiv de munca la nivel de unitate,in cazul unui control al ITM-ului?

La societatile cu peste 21 de salariati, negocierea colectiva, la nivel de unitate, este obligatorie. Negocierea colectiva are loc in fiecare an, dupa cum urmeaza:

- dupa cel putin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmata de incheierea contractului colectiv de munca, sau de la data intrarii in vigoare a contractului colectiv de munca;

- cu cel putin 30 de zile anterior expirarii contractelor colective de munca incheiate pe un an.

Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile si are ca obiect, cel putin: salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca. Initiativa negocierii apartine patronului.

In cazul in care patronul nu angajeaza negocierea, aceasta are loc la cererea reprezentantilor salariatilor, dupa caz, in termen de 15 zile de la formularea cererii.

Astfel, in termen de 15 zile de la data formularii cererii de catre reprezentantii salariatilor, patronul trebuie sa convoace partile in vederea negocierii contractului colectiv de munca.

Convocatorul intocmit de angajator va fi afisat la loc vizibil, la sediul angajatorului. La termenul stabilit in convocator se incheie un proces-verbal.

Procesul-verbal, intocmit la prima reuniune a partilor, precizeaza:

- informatiile pe care patronul le va pune la dispozitie delegatiilor sindicali sau ai salariatilor si data la care urmeaza a indeplini aceasta obligatie; informatiile trebuie sa permita o analiza comparata a situatiei locurilor de munca, a clasificarii profesiilor si meseriilor, a nivelului de salarizare, a duratei timpului de lucru si a organizarii programului de lucru;

- locul si calendarul reuniunilor.

Daca salariatii nu se prezinta ca urmare a convocarii se intocmeste un proces-verbal prin care se arata ca salariatii nu s-au prezentat la locul si data stabilite.

Astfel intocmit, procesul-verbal poate face dovada initierii negocierii.

miercuri, 24 noiembrie 2010

Modificarea legii: pensie anticipata sau anticipata partial

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 767 din data de 17 noiembrie 2010 a fost publicata Legea nr. 207/2010 privind completarea Legii nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

"Articol unic. - Dupa articolul unic al Legii nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, se introduce un nou articol, articolul II, cu urmatorul cuprins:

„Art. II. - Pana la data de 1 ianuarie 2011, recalcularea pensiilor prevazute la art. 49 alin. (4) si la art. 52 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se face potrivit prevederilor existente pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, respectiv prevederile art. 49 alin. (4) si ale art. 52, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.”

Actul normativ completeaza Legea nr. 273/2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, introducand urmatoarele prevederi:

Se stabileste ca pana la data de 1 ianuarie 2011, recalcularea pensiilor ca urmare a trecerii de la pensia anticipata sau anticipata partiala la pensia pentru limita varsta, se va face potrivit prevederilor existente pana la data intrarii in vigoare a noii legi, respectiv prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 250/2007.

Reamintim ca Legea nr. 273/2009 cuprinde urmatoarele reglementari in legatura cu modul de recalculare a pensiilor mentionate anterior:

- incepand cu data de 1 ianuarie 2011, la implinirea varstelor standard de pensionare prevazute de prezenta lege pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.

- incepand cu data de 1 ianuarie 2011, la implinirea varstelor de pensionare prevazute de prezenta lege pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii prevazute de lege si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.

marți, 23 noiembrie 2010

Obligatia salariatului de a restitui cheltuielile de formare profesionala. Conditii

e Rodica Mantescu, valabil la 19-Nov-2010

Intrebare:
In domeniul nostru de activitate, ocuparea anumitor pozitii din companie implica din punct de vedere legal, urmarea unor cursuri de formare profesionala. Datorita valabilitatii limitate a certificatului, cursul trebuie repetat o data la 4 ani. Avand in vedere ca acest curs are o durata de 4 zile (cu scoatere integrala din productie) iar costul per cursant este in jur de 800 eur, va rog sa imi spuneti daca avem dreptul, prin clauza inserata in contractul de munca sau act aditional, sa cerem returnarea banilor in cazul in care salariatul doreste sa plece? De asemenea, va rog sa imi comunicati termenul minim legal inainte de care astfel de salariati nu pot parasi compania ?
Raspuns:
Referitor la cheltuielile ocazionate de participarea salariatului la formarea profesionala initiata de angajator, art. 194 Codul muncii instituie regula potrivit careia angajatorul suporta toate cheltuielile de formare profesionala.

Potrivit art. 195 Codul muncii, salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala mai mare de 60 de zile in conditiile art. 194 alin. (2) lit. b) si alin. (3) nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesionala.

Durata obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, precum si orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare formarii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual de munca.

Nerespectarea de catre salariat a obligatiei de a presta munca in favoarea angajatorului determina obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita conform actului aditional la contractul individual de munca.

Angajatorul are dreptul de a cere si de a obtine obligarea salariatului la restituirea cheltuielilor ocazionate de pregatirea profesionala numai in conditiile prevazute de art 195 alin. 1 si alin 3 din Codul muncii, care stabilesc ca suporta cheltuielile ocazionate de pregatirea lor profesionala numai salariatii care au beneficiat de un curs sau stagiu de formare profesionale mai mare de 60 de zile cu scoaterea din activitate pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica normala de lucru si care au initiativa incetarii contractului individual de munca mai inainte de expirarea termenului prevazut in actul aditional.

In acest context, obligatia legala de restituire in sarcina salariatului intervine numai daca a beneficiat de un curs sau stagiu de pregatire profesionala, cu indeplinirea cumulativa a conditiilor mai sus aratate, respectiv:

-cursul sau stagiul sa aiba o durata mai mare de 60 de zile;
-salariatul sa fie scos din activitate pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica normala de lucru.

In concluzie, legea exonereaza de suportarea cheltuielilor ocazionate de pregatirea lor profesionala salariatii care au participat la un curs sau stagiu de pregatire profesionala cu o durata mai mica de 60 de zile cum este cazul in situatia prezentata.

Este adevarat ca legislatia muncii reglementeaza ca modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor referitoare la acest aspect se stabilesc prin acordul partilor si fac obiecul unor acte aditionale la contractul individual de munca, dar, avand in vedere materia in care intervine acest acord, respectiv raporturile juridice de munca, vointa partilor nu se poate manifesta decat in limitele legii, care asigura salariatului o protectie pronuntata de pozitia sa subordonata in cadrul relatiilor de munca, pozitie ce ar putea da nastere la abuzuri.

Cu privire la continutul contractului individual de munca, acesta cuprinde o parte legala, care se refera la drepturi si obligatii cuprinse in Codul muncii si in alte acte normative ce reglementeaza raporturile juridice de munca si o parte conventionala, lasata la liberul acord de vointa al partilor, dar si in acest caz, cu respectarea normelor legale, a contractului colectiv de munca, a ordinii publice (art.11 din Codul muncii). Drepturile si obligatiile cuprinse in actele normative care au caracter de ordine publica nu pot fi incalcate la incheierea contractului de munca sau a actelor aditionale la acesta spre a crea salariatului un statut defavorabil fata de minimul stabilit prin lege.

Astfel, la incheierea contractului si ulterior, salariatul nu poate renunta la drepturile ce ii sunt recunoscute prin lege, orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi fiind lovita de nulitate (art.38 din Codul muncii).

Salariile cresc cu 15%, avand la baza valorile din octombrie 2010

Potrivit Legii salarizarii pentru 2011, lefurile bugetarilor vor creste cu 15%, avand la baza valorile din octombrie 2010

Mai mult, grila de salarizare se va aplica pornind de la salariul minim stabilit pentru anul viitor. Pentru 2012, salariile bugetarilor se vor acorda conform coeficientilor de ierarhizare din Legea cadru

Potrivit Legii privind salarizarea in 2011 a personalului bugetar, incepand de anul viitor, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor de functie/salariilor de functie/indemnizatiilor lunare de incadrare, inclusiv sporuri, indemnizatii, precum si al altor drepturi in lei sau in valuta ale personalului platit din fonduri publice, aflat in plata la 1 octombrie 2010, se majoreaza cu 15%, lege care a fost ieri dezbatuta la sediul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei de Sociale de Comisia de Dialog Social. Acest cuantum se va stabili anul viitor, tinandu-se seama de gradul sau treapta profesionala, vechimea in munca, vechimea in functie sau, dupa caz, in specialitate dobandite in conditiile legii pana la 31 decembrie 2010. ''Soldele de grad/salariile gradului profesional detinut sunt cele avute in luna octombrie 2010 majorate cu procentul de 15%.

Cuantumul soldei/salariul de comanda, precum si cuantumul gradatiilor pentru personalul prevazut la alin. (1) se acorda majorate cu procentul de 15% fata de nivelul din luna octombrie 2010'', se arata in Legea privind salarizarea de anul viitor, obtinuta de Curierul National. In plus, la art. 4 se arata ca ''valoarea de referinta este de 600 lei. In anul 2011, nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice''.

Potrivit Legii cadru privind salarizarea unitara a personalului bugetar incepand cu 2012, aceasta va avea ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.

Astfel, de la data intrarii in rigoare, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1) sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege, conform documentului Legii cadru, obtinut de Curierul National. Mai mult, acest proiect cuprinde grila de salarizare pentru intregul sector bugetar, exceptie facand angajatii BNR, CNVM, CSA si CSSPP. Conform art. 4 din Legea cadru ''in sectorul bugetar, raportul intre coeficientul de ierarhizare minim si coeficientul de ierarhizare maxim pe baza carora se calculeaza salariile de baza este de 1 la 15''. In ceea ce priveste reglementarile comune, acestea au ca scop urmatoarele: stabilirea salariului de baza, a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de incadrare, ca principal element al castigului salarial; realizarea ierarhiei salariilor de baza, a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza si a indemnizatiilor lunare de incadrare, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu, are la baza evaluarea posturilor, diferentierea facandu-se in functie de o serie de criterii.

Potrivit art. 11 al documentului, clasele de salarizare si coeficientii de ierarhizare corespund nivelului minim al fiecarei functii, la care se adauga cinci gradatii corespunzatoare transelor de vechime in munca. ''Transele de vechime in munca, in functie de care se acorda cele 5 gradatii potrivit alin. (2), respectiv clasele de salarizare, sunt urmatoarele: gradatia 1 - de la 3 la 5 ani - 3 clase succesive de salarizare suplimentare fata de nivelul minim al fiecarei functii; gradatia 2 - de la 5 la 10 ani - 2 clase succesive de salarizare suplimentare fata de cele detinute pentru gradatia 1; gradatia 3 - de la 10 la 15 ani - 2 clase succesive de salarizare suplimentare fata de cele detinute pentru gradatia 2; gradatia 4 - de la 15 la 20 ani - 1 clasa succesiva de salarizare suplimentar fata de cele detinute pentru gradatia 3; gradatia 5 - peste 20 ani - 1 clasa succesiva de salarizare suplimentar fata de cele detinute pentru gradatia 4. Gradatia corespunzatoare transei de vechime in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca, prevazuta la transa respectiva, prin acordarea claselor de salarizare prevazute la alin. (3)'', potrivit Legii cadru.

duminică, 21 noiembrie 2010

PROIECT - Indemnizatia pentru cresterea copilului se va acorda doar un an

Cei care vor deveni parinti anul viitor risca sa primeasca indemnizatia de crestere a copilului pe o perioada de maximum un an, fata de doi, cat este in prezent, se arata in proiectul de Cod Social care va intra in prima lectura in guvern zilele acestea.

Ei vor avea insa dreptul la concediu de crestere a copilului in continuare, inca un an, pana cand implineste copilul doi ani, insa fara plata. In plus, noua strategie sociala face distinctie intre parintii care obtin venituri impozabile si cei care au fie au avut perioada asimilate cu venituri sau fara venituri.

Astfel, parintii care au avut venituri pentru care au platit impozit vor primi o indemnizatie de 85% din media veniturilor obtinute in ultimul an dinaintea nasterii copilului, minimum 750 de lei si maximum 4.000.

Indemnizatie de 400 de lei pentru parintii fara venituri

Cei care au avut in ultimul an indemnizatie de somaj, concedii medicale, pensie de invaliditate, au fost in somaj tehnic, in alt concediu de crestere a copilului sau au obtinut venituri din activitati profesionale in statele membre ale Uniunii Europene ar putea beneficia de o indemnizatie minima egala cu 600 de lei.

Iar, in cazul in care parintele fara venituri, care, de exemplu, intra in concediu de crestere a copilului frecventeaza, fara intrerupere, cursurile de zi ale invatamantului preuniversitar/universitar, se afla in concediu fara plata pentru a participare la cursuri de formare si perfectionare profesionala sau a terminat serviciul militar, indemnizatia acordat de stat ar urma sa fie de 400 de lei.

In oricare dintre cazuri, cuantumul indemnizatiei „se majoreaza cu suma minima primita pentru primul nascut si se acorda pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere (750, 600, sau 400lei)”, se mai arata in proiect.

Stimulent maxim de 400 de lei la intoarcerea la munca

Iar in ceea ce priveste copilul cu handicap, parintii pot sta cu el acasa, in concediu de crestere, pana la maximum doi ani si pe langa indemnizatie pot primi un sprijin financiar intre 200 si 400 de lei. Insa, indemnizatia pentru un copil cu handicap grav sau accentuat, pe care parintii il pot ingriji si dupa varsta de doi ani, pana la sapte ani, este de 450 de lei, la care se adauga un sprijin financiar care variaza intre 100 si 300, in functie de venituri.

Proiectul prevede modificari legate si de stimulentele acordate de stat parintilor care doresc sa se intoarca la munca mai repede de un an. Astfel, acesta ar urma sa se acorde pe o perioada de 12 luni, sau in cazul copilului cu handicap, pe o perioada de 24 de luni de la incetarea concediului de maternitate sau, dupa caz, de la data nasterii copilului.

Cei care se intorc la munca in primele sase luni ar primi un stimulent lunar de 100 de lei, in timp ce parintii care isi reiau activitatea profesionala ar beneficia de un stimulent din partea statului de 400 de lei pentru cele sase, respectiv 18 luni ramase, mai prevede proiectul, care este discutat in aceasta perioada cu partenerii sociali.

Ideea Codului Asistentei Sociale a fost lansata, la inceputul anului, de ministrul muncii de atunci, Mihai Seitan, fiind preluata din raportul Comisiei Prezidentiale Pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice din septembrie 2009.

Initial, oficialii Ministerului Muncii au anuntat ca acest Cod va fi prezentat guvernului in luna octombrie, insa actualul ministru, Ioan Botis, a spus ca proiectul va putea fi pus in dezbatere abia luna aceasta.

joi, 18 noiembrie 2010

Alocatia pentru copii: modificata de Comisia de Munca din Camera Deputatilor

Comisia pentru munca si protectie sociala a fost sesizata cu dezbaterea pe fond in procedura obisnuita a propunerilor legislative pentru modificarea Legii nr.61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicata, in sensul stabilirii unui nou cuantum al alocatiei de stat pentru copii.

Astfel:

- prin propunerea legislativa cu nr. Plx 667/2009 se prevede modificarea alin.(1) al art.3 din Legea nr.61/1993, in sensul stabilirii cuantumului alocatiei de stat pentru copii la 85 de lei in loc de 42 de lei cat este in prezent;

- prin propunerea legislativa cu nr. Plx 670/2009 se prevede stabilirea cuantumului alocatiei de stat pentru copii la 200 de lei;

- prin propunerea legislativa cu nr. Plx 192/2010 se propune stabilirea cuantumului alocatiei de stat pentru copii ca procent din salariul mediu brut pe economie, in functie de venitul lunar al familiei.

Prin raportul din 15 noiembrie a.c., Comisia propune Plenului Camerei Deputatilor adoptarea propunerii legislative cu nr. Plx 192/2010 in vederea asigurarii mijloacelor financiare necesare sustinerii copiilor care provin din familiile cu venituri mici si respingerea initiativelor legislative cu nr. Plx 667/2009 si respectiv Plx 670/2009, intrucat acestea nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar, iar majorarea cuantumului alocatiei de stat pentru copii este posibila in conditiile acordarii acesteia in functie de venitul lunar al familiei.

Toate cele trei propuneri legislative au fost respinse de Senat. Pentru cele trei initiative legislative Camera Deputatilor este, insa, Camera decizionala.

Textul actului normativ de baza (Legea nr.61/1993) prevede, la art.3 alin.(1) urmatoarele: “Cuantumul alocatiei de stat pentru copii este de 40 lei lunar si se majoreaza anual prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii Familiei si Protectiei Sociale.”

- Membrii Comisiei propun Camerei un text modificat, potrivit caruia cuantumul alocatiei de stat pentru copii se stabileste diferentiat in functie de venitul mediu pe membru de familie, dupa cum urmeaza:

a) pentru copiii care provin din familiile cu un venit mediu pe membru de familie mai mic decat salariul minim brut pe tara garantat in plata in vigoare, cuantumul alocatiei de stat pentru copii este egal cu 10% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat;

b) pentru copiii care provin din familiile cu un venit mediu pe membru de familie cuprins intre salariul minim brut pe tara garantat in plata in vigoare si salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, cuantumul alocatiei de stat pentru copii este egal cu 3% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat;

c) pentru copiii care provin din familiile cu un venit mediu pe membru de familie mai mare decat salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, cuantumul alocatiei de stat pentru copii este egal cu 1% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Cuantumul alocatiei de stat pentru copii se stabileste si se majoreaza anual sau ori de mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii Familiei si Protectiei Sociale.

- Comisia pentru munca mai adauga si ca prevederile legii se vor aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2011, precizare considerata necesara pentru evitarea retroactivitatii legii.

Ultima republicare, a treia, a Legii a aparut in Monitorul oficial nr.300 din 2009, in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.97/2007 (aprobata, ulterior, cu modificari si completari, prin Legea nr.174/2008)

luni, 8 noiembrie 2010

Concediu fara plata pentru interese personale. Documente

R odica Mantescu, valabil la 05-Nov-2010

Intrebare: Avem o salariata care solicita concediu fara plata pe o perioada de 3 luni pentru rezolvarea unor probleme familiale.Cum este legal sa procedam?Trebuie sa facem decizie de suspendare a contractului?Sau ii aprobam cererea si atat.Va multumesc anticipat.

Pune si tu o intrebare si primeste un Raspuns

Pentru Detalii CLICK AICI

Raspuns: Conform dispozitiilor art. 54 din Codul muncii, cazurile de suspendare a contractului individual de munca, prin acordul partilor, sunt:

a) concediul fara plata pentru studii;

b) concediu fara plata pentru interese personale.

Asadar, pe durata concediului fara plata pentru interese personale, contractul individual de munca se suspenda. Existenta acestui caz de suspendare, presupune acordul ambelor parti, angajat si angajator, acord ce trebuie exprimat in scris.

Acordul salariatului este exprimat prin insasi cererea de acordare a concediului fara plata iar acordul angjatorului, prin rezolutia data cererii salariatului.

Legislatia muncii nu cuprinde reglementari procedurale privind suspendarea contractului individual de munca.

Astfel, desi nu este obligatoriu, in practica este util sa se intocmeasca o decizie prin care angajatorul dispune suspendarea raporturilor de munca la cererea salariatului. In acest fel se pot face inscrierile cerute de lege in carnetul de munca.

Am angajat un somer. Cum beneficiem de scutirile legale?

Potrivit OUG 13/2010 privind reglementarea unor masuri in vederea stimularii crearii de noi locuri de munca si diminuarii somajului in anul 2010, angajatorii care, in anul 2010, pe locurile de munca nou-create stabilesc, in conditiile legii, raporturi de munca cu persoane provenite din rândul somerilor aflate in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca cu minimum 3 luni anterioare datei stabilirii raporturilor de munca potrivit acestei ordonante de urgenta si pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 12 luni beneficiaza, pe o perioada de 6 luni de la data incadrarii, de scutire de la plata contributiilor de asigurari sociale pentru aceste persoane (art. 1 alin. (1)).

In acest sens, prin notiunea de contributii de asigurari sociale se intelege contributia de asigurari sociale, contributia de asigurari pentru somaj, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate, inclusiv contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, datorate, potrivit legii, de angajatori (art. 2 alin. (3)).

Perioada prevazuta la art. 1 alin. (1) constituie stagiu de cotizare fara plata contributiei angajatorului (art. 5 alin. (1)).

In ceea ce priveste intocmirea declaratiilor lunare aferente salariilor se disting urmatoarele:

1.Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat.

Programul privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat nu a fost modificat in scopul evidentierii scutirii de la plata contributiei datorate de angajator, cuvenita potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 13/2010 privind reglementarea unor masuri in vederea stimularii crearii de noi locuri de munca si diminuarii somajului in anul 2010.

Ca atare, contributia angajatorului se va declara in regim normal.

2.Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj

Ordinul nr. 598/2010 pentru modificarea si completarea Procedurii privind declararea lunara de catre angajatori a evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru somaj, aprobata prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 405/2004 prevede urmatoarele:

"(2) In declaratia lunara, depusa/transmisa cumulat de unitatea centrala, se va preciza distinct fiecare categorie de subventie deductibila, scutire sau reducere a contributiei datorate de angajator, realizata in temeiul legii [sumele cuvenite pentru timpul efectiv lucrat potrivit art. 80 si 85, scutirile de la plata contributiei datorate de angajator, aferente persoanelor incadrate prevazute la art. 80 si la art. 85 alin. (1), precum si reducerile prevazute la art. 93 si 94 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, sumele cuvenite in temeiul Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, sumele cuvenite potrivit art. 7 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitatii de cercetare medicala in sectorul sanitar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 41/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, sumele cuvenite potrivit art. 17 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca, cu modificarile ulterioare, sumele cuvenite potrivit art. 1 din Legea nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca a elevilor si studentilor, cu modificarile ulterioare, si scutirea de la plata contributiei datorate de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj, cuvenita potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 13/2010 privind reglementarea unor masuri in vederea stimularii crearii de noi locuri de munca si diminuarii somajului in anul 2010].

(3) Subventiile/Scutirile/Reducerile deduse din contributia datorata si/sau, dupa caz, cele care se recupereaza de la bugetul asigurarilor pentru somaj se declara prin completarea de catre unitatea centrala a anexei nr. 2 «Date despre angajator - subventii, scutiri si reduceri». Scutirea de la plata contributiei datorate de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj, cuvenita in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2010, se declara prin completarea cu valori mai mari de zero a rubricii «Scutire contributie angajator» (SCA) din anexa nr. 2 «Date despre angajator - subventii, scutiri si reduceri»."

In aceasta declaratie, la completarea datelor salariatului pentru care societatea este scutita de la plata contributiei, Rubrica «Tip asigurat pentru scutire contributie angajator» (TASCA) se va completa cu «2».

Astfel, la introducere datelor salariatului pentru care societatea este scutita de la plata contributilor, rubrica “Tip asigurat pentru scutire contributie angajator” (TASCA) se completeaza cu “2”.

3. In declaratia de sanatate, Declaratia de concedii medicale si Declaratia lunara depusa la ITM se vor completa contributiile datorate de societate calculate la fondul de salariu realizat - venitul realizat de salariatul pentru care societatea este scutita de la plata contributilor.

4. Formularul 102 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale".

Pentru Contributia de asigurari sociale datorata de angajator, Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator, Contributia pentru concedii si indemnizatii suportata de catre angajator, Contributia de asigurari pentru somaj datorata de angajator se va completa suma datorata si suma deductibila (contributiile aferente veniturilor realizate de salariatul pentru care societatea este scutita de la plata contributilor).

La rubrica aferenta contributiei pentru asigurari sociale de sanatate datorata de angajator se va inscrie suma efectiv datorata.

Cum se platesc orele suplimentare efectuate sambata si duminica, inclusiv noaptea

Problematica in cauza vizeaza trei segmente distincte: orele suplimentare, repausul saptamanal precum si munca de noapte.

Orele suplimentare

Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, (40 ore pe saptamana, respectiv 30 ore pe saptamana pentru tinerii cu varsta pana in 18 ani), este considerata munca suplimentara.

Munca suplimentara se efectueaza numai cu acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

Codul muncii prevede ca munca suplimentara se compenseaza cu ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora (art. 119 alin.(1)).

Asadar, sporul pentru munca suplimentara se acorda numai in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul legal de 30 de zile.

Potrivit Codul muncii, cand compensarea nu este posibila in luna urmatoare, cel in cauza va primi un spor la salariu stabilit prin negociere si nu poate fi - prevede art. 120 - mai mic de 75% din salariul de baza.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 nr. 2.895/2006 prevede la art. 41 alin. (2) lit. c) ca orele care nu au fost compensate cu timp liber corespunzator se platesc sub forma de spor, care este de 100% din salariul de baza.

Intrucat regula este ca se aplica prevederea mai favorabila pentru salariati, orele suplimentare se platesc cu un spor de 100% din salariul de baza.

Repausul saptamanal

In ceea ce priveste repausul saptamanal, potrivit art. 132 din Codul muncii, acesta se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.

In doua ipoteze – pericolul de a se prejudicia interesul public sau pericolul de a se periclita desfasurarea normale a activitatii – conform art. 132 alin. (2) din Codul muncii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern.

In aceasta situatie, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca (art. 123 alin. 3).

In plus, art. 132 alin. (4) stabileste ca, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2) din Codul muncii, respectiv, dublul sporului de 100% din salariu de baza (potrivit contractului colectiv).

In concluzie:

- chiar daca in anumite conditii, repausul saptamanal se poate acorda si in alte zile decat sambata si duminica, acordarea sa este intotdeauna obligatorie.

- acordarea decalata a repausului saptamanal se cumuleaza cu sporurile stabilite potrivit art. 132 alin. (3) si (5) din Cod. Astfel, in aceste situatii sporurile nu reprezinta o alternativa la acordarea efectiva a zilelor de repaus saptamanal.

Sporurile stabilite potrivit art. 132 alin. (3) sunt negociate si stabilite prin contractul colectiv de munca sau daca nu exista contract colectiv la nivel de unitate sunt stabilite in contractul individual de munca. Nu este precizat cuantumul acestui spor, legiuitorul lasa la aprecierea angajatorului si prevede negocierea acestuia.

Insa, daca zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau al reprezentantilor salariatilor, aceasta fiind o situatie de exceptie, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2).

Art. 120 alin. (2) prevede ca sporul nu poate fi mai mic de 75% iar contractul colectiv de munca precizeaza 100%.

Prin urmare dublul compensatiilor cuvenite pentru acordarea repausului saptamanal cumulat dupa cel mult 14 zile calendaristice este de 200%.

Munca de noapte

Munca prestata intre orele 22,0 si 6,00 este considerata munca de noapte.

Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:

a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;

b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.

Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal.

Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.

Salariatii de noapte beneficiaza, potrivit art. 123 din Codul muncii:

a) fie de un program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;

b) fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

Potrivit art. 41 alin. (3) lit. e) din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2007 – 2010, sporul pentru lucrul in timpul noptii, este de 25% la salariul de baza.

Prin urmare pentru munca de noapte se acorda un spor la salariu de 25%.

Cele trei sporuri cumulate la salariul de baza sunt de 325%.

Ar mai fi de mentionat aici si exemplul in care, se intampla ca, zilele de sarbatoare legala sa se suprapuna cu zilele de repaus saptamanal. Anul acesta s-a intampla ca ziua de 15 august sa fie intr-o zi de sambata. Iar zilele de 25 si 26 decembrie precum si zilele de 1 si 2 ianuarie 2011 sa se suprapuna, de asemenea, cu zilele de repaus saptamanal.

In aceasta situatie la sporul mentionat mai sus se mai adauga inca un procent de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru (art. 137 alin. (2) din Codul muncii).

Sarbatorile legale

Potrivit art. 134 din Codul muncii, zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:

- 1 si 2 ianuarie;

- prima si a doua zi de Pasti;

- 1 mai;

- prima si a doua zi de Rusalii;

- Adormirea Maicii Domnului (15 august);

- 1 decembrie;

- prima si a doua zi de Craciun.

In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Codul Muncii va fi modificat in luna noiembrie 2010

Cuvinte cheie: Codul muncii

„Angajatorul are OBLIGATIA de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.” (art. 6 alin. (1) din Legea 319/2006)

......Citeste Continuarea Aici

Guvernul lucreaza acum la modificarea si completarea Codului Muncii, pentru a asigura flexibilizarea pietei muncii, a declarat joi (4 noiembrie 2010) consilierul primului ministru, Andreea Paul Vass, prezenta la Gala Topului 100 de Companii, citata de Financiarul.

‘In aceasta luna, o echipa de expertiza interinstitutionala si apolitica are deja discutii cu partenerii sociali. Printre noutatile versiunii revizuite a Codului Muncii se numara eliminarea clauzei de neconcurenta dupa incetarea contractului individual de munca, cresterea perioadelor de proba pentru verificarea aptitudinilor salariatilor, eliminarea interdictiei privind angajarea succesiva a mai mult de 3 persoane pe perioada de proba, pentru acelasi post”, a precizat Andreea Paul Vass.

Potrivit sursei citate, versiunea revizuita a Codului Muncii mai prevede si urmatoarele modificari

- instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanta individuala,

- modificarea conditiilor in care se poate dispune delegarea salariatului pentru o perioada limitata,

- suplimentarea cazurilor de incetare de drept a contractelor individuale de munca,

- modificarea criteriilor concedierilor colective,

- eliminarea interdictiilor de a face angajari pentru angajatorul care a dispus concedieri colective pe o perioada determinata,

- cresterea termenului de preaviz, in concordanta cu legislatia europeana,

- sanctionarea refuzului angajatorului de a inregistra demisia salariatului,

- prelungirea valabilitatii contractului individual de munca,

- eliminarea unor restrictii privind agentul de munca,

- inclusiv introducerea de noi sanctiuni contraventionale.

Pe de alta parte, vicepresedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, are o alta parere

“Patronii si Guvernul vor sa introduca in Codul Muncii ceea ce in SUA se numeste procedura libera de angajare si concediere, adica patronul te angajeaza si te da afara fara sa fie tras la raspundere pe acest motiv. Din pacate, patronii care sprijina punctul de vedere al introducerii a concedierii neconditionate nu se diferentiaza foarte mult de cei care erau numiti in secolul XIX promotorii capitalismului salbatic”, a declarat joi liderul sindical.

Petru Dandea sustine ca desi presedintele Traian Basescu spune ca in Romania Codul Muncii trebuie modificat, sindicatele se vor lupta ca acesta sa nu fie modificat.