Munca zilierilor - regim legi

Evolutia legislatiei privind activitatea desfasurata de zilieri

In evolutia legislatiei fiscale si a raporturilor de munca s-au succedat diferite abordari in ceea ce priveste venituri realizate de zilieri, in special cei in agricultura.

In prezent putem identifica urmatoarele posibilitati de aplicare a legislatiei fiscale tipurilor de contracte incheiate cu persoane fizice zilieri ce desfasoara activitati ocazionale:
- incheierea unei conventii civile si impozitarea veniturilor potrivit art. 78 – 79 din Codul fiscal;
- incheierea unui contract de prestari servicii, persoana fizica avand calitatea de PFA impusa pe baza de norme de venit pentru serviciile executate in agricultura, manual sau cu mijloace mecanice;
- incheierea unui contract de munca pe perioada determinata si aplicarea tratamentului fiscal propriu veniturilor din salarii;
- incheierea contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa pentru utilizarea, pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier, a salariatilor temporari pusi la dispozitie de un agent de munca temporara.

Potrivit prevederilor in vigoare in anul 2000, respectiv pct. I din Decizia nr. 2/2000 privind aprobarea solutiilor referitoare la aplicarea unitara a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, veniturile realizate din prestari de servicii cu caracter intamplator, desfasurate in agricultura si silvicultura, pentru care nu era necesara autorizarea de desfasurare ca activitate independenta se impozitau in conformitate cu prevederile art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999. In aceasta categorie de venituri se incadrau, potrivit precizarilor Ministerului Finantelor, si veniturile asa zisilor “zilieri”, in situatia in care activitatea se desfasura in agricultura si silvicultura. Acestea erau supuse impozitarii cu o cota de 10% aplicata asupra veniturilor brute, impozitul astfel calculat fiind final. Prin includerea in categoria alte venituri potrivit art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, cu modificarile si completarile ulterioare, veniturile respective nu mai erau asimilate salariilor in vederea impunerii.

In prezent, potrivit legislatiei in vigoare, respectiv Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare desi au existat propuneri in acest sens, sumele platite persoanelor fizice care desfasoara activitate in agricultura si silvicultura, cu caracter intamplator, nu se regasesc in mod expres mentionate in enumerarea facuta la art. 78 alin. (1) sau alin. (2) din Codul fiscal si nici in Normele metodologice de aplicare, nefiind in mod expres incluse in categoria veniturilor din alte surse. In temeiul art. 78 din Codul fiscal, veniturile impozabile din alte surse sunt identificate prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, in curprinsul acestora neregasindu-se nici o referire expresa la acest venit.

Cu toate acestea, exista posibilitatea de a beneficia de incadrarea veniturilor respective in aceasta categorie daca este incheiata o conventie civila, in conditiile art. 942 si urmatoarele din Codul civil, recurgerea la aceasta metoda nefiind fara riscuri in contextul actual al acordarii unui accent deosebit dreptului administratiei de a reconsidera drept dependent venitul care indeplineste criteriile prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1.

Prevederile Codului fiscal cuprind un sistem alternativ de impozitare simplificata a unor venituri din activitati independente, aplicabil si veniturilor realizate din activitati desfasurate in baza unor conventii civile, mai ales in cazul persoanelor fizice care nu sunt autorizate pentru desfasurarea cu repetitivitate a unei anumite activitati, prin aplicarea cotei de 16% direct la venitul brut. Conditia mentionata in cuprinsul prevederilor legale, respectiv art. 52 alin. (4) si art. 78 din Codul fiscal, este ca la momentul incheierii contractului persoana fizica beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu o cota de impozit final de 16%. Optiunea de impunere a venitului brut trebuie exercitata in scris, in momentul incheierii fiecarui contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestui contract. Pe baza optiunii formulate la momentul incheierii contractului, veniturile realizate sunt impozitate potrivit regulilor mentionate in categoria veniturilor „Venituri din alte surse”, la art. 78 si 79 din Codul fiscal.

In acest context, societatea in calitate de platitor de venituri are obligatia de a calcula, retine si vira un impozit in cota de 16% aplicat la venitul brut platit de acesta, in temeiul art. 79 din Codul fiscal. Impozitul pe venit care trebuie virat la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul reprezinta impozit final, persoana fizica neavand obligatii cu privire la declararea venitului si impozitului pe venit.

In ceea ce priveste contributiile individuale introduse prin art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010, pentru veniturile urmare conventiilor civile platite dupa 10 septembrie 2010, platitorul venitului are obligatia sa retina contributia la asigurarile sociale in cota de 10,5% si la asigurarile sociale pentru somaj in cota de 0,5%; sa completeze si depuna declaratiile nominale si formularul 102.

In ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale de sanatate in cota de 5,5%, obligatia revine persoanei fizice fiind aplicabile in legatura cu aceasta contributie prevederile din Legea nr. 95/2006 si OPCNAS nr. 617/2007.

Atragem atentia asupra posibilitarii reconsiderarii veniturilor drept venituri dependente, dispozitiile pct. 2.1. al art. 7 alin. (1) din Codul fiscal introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010 presupunand reconsiderarea in anumite situatii drept venituri dependente a veniturilor relizate din desfasurarea oricaror activitati, cu alte cuvinte impozitate ca fiind venituri din salarii si generand implicatii si cu privire la constituirea obligatiilor privind contributiile sociale. Cu privire la veniturile urmare conventiilor civile, Codul fiscal nu cuprinde exceptii de la posibilitatea reconsiderarii veniturilor drept venituri dependente, fiind posibila daca se poate justifica indeplinirea unuia dintre criteriile prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1. din Codul fiscal.

In contextul actual, angajarea zilierilor cu contract individual de munca este solutia cea mai sigura, in aceasta situatie toate obligatiile declarative si de plata a impozitului pe salarii si contributiilor sociale revin angajatorului. Formalitatile de indeplinit la incheierea si incetarea contractului de munca si costurile aferente nu fac insa eficienta aceasta optiune.

Guvernul a adoptat de curand un proiect de lege privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurata de zilieri, in scopul flexibilizarii pietei muncii, acesta urmand a fi transmis spre dezbatere si adoptare Parlamentului. Proiectul de lege precizeaza ca se pot presta activitati cu caracter ocazional in urmatoarele domenii: activitati gospodaresti, agricultura, vanatoare si pescuit, silvicultura si exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura, spectacole, productii cinematografice si audiovizuale, activitati cu caracter cultural. Beneficiar al lucrarilor este, potrivit noilor reglementari propuse, persoana juridica pentru care zilierul executa activitati cu caracter ocazional.

Bineinteles ca notiunea de „ocazional” nu este nici de aceasta data definita, cuprinzand, din punctul nostru de vedere, nu doar activitati sporadice, ci si cele desfasurate temporar pe perioade variand de la cateva zile la cateva saptamani, cum ar fi cazul zilierilor din agricultura.

In intelesul proiectului de lege, zilierul este persoana fizica, angajata in raporturi de munca temporara cu un angajator. Prin acordul partilor si beneficiarii persoane fizice pot conveni cu zilierii aplicarea prevederilor acestei legi. Activitatea desfasurata nu va conferi zilierului calitatea de asigurat in sistemul de asigurare sociala de stat si nici in sistemul de asigurare sociala de sanatate. Acesta va putea incheia, optional, o asigurare de sanatate si/sau de pensie.

Beneficiarul va tine evidenta zilierilor intr-un registru de evidenta, iar zilierul va avea un carnet, care va tine loc de contract. Eliberarea carnetului de zilier se va face de catre primaria in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa se desfasoare activitatea sau in care isi are domiciliul, la solicitarea beneficiarului sau a zilierului. Beneficiarul lucrarii va avea obligatia sa achizitioneze de la primarie timbrul aferent remuneratiei convenite cu zilierul.

Timbrul pentru activitati ocazionale va reprezenta de fapt contravaloarea impozitului pe venit si poate fi de doua tipuri:
1. Timbrul standard, echivalentul impozitului pe venit, calculat la durata de 8 ore a zilei de munca, inmultit cu cuantumul salariului minim orar, stabilit prin hotarare de Guvern;
2. Timbrul de completare, echivalent impozitului pe venit calculat la 10 lei.

Modalitatea de emitere a timbrelor pentru activitati ocazionale, precum si valoarea acestora, se vor stabili de catre Ministerul Finantelor Publice si se va reglementa printr-un act normativ in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a acestei legi.

In contextul in care va intra in vigoare un astfel de act normativ care va reglementa modalitatea de desfasurare a activitatilor ocazionale desfasurate de zilieri, interesanta este abordarea actului normativ final privind contributiile datorate de angajtor.