Salarizare A_Z nr 36

Stimate abonat,

Redactia Personal-Salarizare a editurii Rentrop & Straton iti trimite newsletterul electronic Salarizarea de la A la Z din 13.12.2007.
Din cuprins:

EDITORIAL:
Retinerile din salariu si ordinea de prioritate a creantelor (2)

IMPORTANT:
Cum procedeaza angajatorul pentru acordarea deducerilor?
NOUTATI LEGISLATIVE

INTREBARI SI RASPUNSURI:
•„Unde depun sediile secundare ale angajatorilor fisele fiscale?”
•„Cum se impoziteaza uniformele obligatorii de care beneficiaza functionarii publici?”

JURISPRUDENTA:
Salarizare. Diferente drepturi salariale personal medical incadrat conform grilei de salarizare „clinic”. Tichete de masa – personal medical incadrat in unitatile sanitare clinice

SPECIAL:
Declaratie pe propria raspundere a persoanelor care se afla in una dintre situatiile de la art. 5 alin. (1) pct. I sau II din Legea nr. 19/2000 si care desfasoara si alte activitati decat cele care decurg din aceste calitati
________________________________________

Editorial
Retinerile din salariu si ordinea de prioritate a creantelor (2)
Subliniam in cuprinsul editorialului anterior contextul in care procedurile de retinere din salariu au o importanta din ce in ce mai mare, precum si cadrul legislativ general in care are loc aceasta procedura.

Enumeram totodata ordinea de distribuire a sumelor retinute din perspectiva Codului muncii. Prevederile acestuia se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila. In acelasi timp, este de mentionat si faptul ca ordinea de prioritate a creditorilor urmaritori cuprinsa in Codul muncii este criticabila deoarece omite alte creante care se sting chiar inaintea obligatiilor de intretinere.

Este cazul, spre exemplu, al cheltuielilor de executare pe care creditorul urmaritor le efectueaza in cadrul procedurii. Dificultatile sunt generate si de inconsecventa legiuitorului, relevata de formularea lacunara a art. 164 alin. (3) din Codul muncii in raport cu cea cuprinsa in art. 170 din Codul de procedura fiscala, cu mult mai complexa si mai exacta.

Avand in vedere aceste diferente, dar si sfera raporturilor juridice reglementate, consideram ca din concursul a doua acte normative a caror reglementare coincide, ultima prevaleaza. Asadar, consideram ca prevederile art. 170 din Codul de procedura fiscala sunt cele aplicabile in cazul in care concursul de creditori presupune si participarea unui creditor fiscal.

In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, se procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta:

• creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;
• creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
• creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
• creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
• creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
• creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
• creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
• creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
• alte creante.

Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia. (art. 170 alin. (2) din Codul de procedura fiscala).

Prevederile cuprinse in art. 164 alin. (4) din Codul muncii referitoare la cuantumul retinerilor din salariu reprezinta o abordare generala, neintrand in detaliile furnizate de dispozitiile art. 409 din Codul de procedura civila. Potrivit Codului muncii, retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net, neexcluzand insa limitarile retinerilor de 1/2 si 1/3 raportate la natura sumelor urmarite abordate distinct de Codul de procedura civila.

Asadar, este important de subliniat faptul ca, potrivit dispozitiilor art. 409 din Codul de procedura civila, limitele retinerilor sunt urmatoarele:

• pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;
• pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

In ceea ce priveste notiunea de “venit lunar net” se are in vedere castigul salarial, care-i ramane salariatului dupa efectuarea tuturor prelevarilor fiscale obligatorii.

In sfera retinerilor din salariu sunt de subliniat consecintele nerespectarii obligatiilor ce revin angajatorilor cu privire la determinarea si virarea impozitului si contributiilor aferente veniturilor salariale, precum si a celorlalte impozite supuse procedurii retinerii la sursa.

Prin Codul de procedura fiscala au fost abrogate sanctiunile cuprinse la art. 280 din Codul muncii, fiind totodata extinsa aria de aplicare si agravate pedepsele. Aceste sanctiuni au fost cuprinse in cadrul art. 219 Cod procedura fiscala, dar si in cuprinsul Legii pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005.

In calitate de tert poprit angajatorul este de asemenea susceptibil de sanctiuni in cazul in care nu respecta obligatiile care ii revin. Codul de procedura fiscala introduce sanctiuni distincte si pentru nerespectarea obligatiilor de aceasta natura, prin art. 219 alin. (1) lit. k) sanctiunea aplicabila fiind amenda de la 500 lei la 1.000 lei – pentru persoanele fizice, si amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei – pentru persoanele juridice.

Cu mult mai grava decat amenda este angajarea raspunderii solidare a tertului poprit cu debitorul, in limita sumelor sustrase indisponibilizarii. Aceasta se poate realiza in conditiile art. 149 alin. (13) din Codul de procedura fiscala in cazul nerespectarii urmatoarelor obligatii:

• plata de indata sau dupa data la care creanta devine exigibila catre organul fiscal a sumei retinute si cuvenite, in contul indicat de organul de executare;
• de a anunta in scris pe creditori despre concursul de creditori urmaritori si de a proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta mentionata mai sus, prevazuta de art. 170 din Codul de procedura fiscala.

Aceleasi obligatii au in mod corespunzator si bancile comerciale in calitatea acestora de terti popriti.

Cu prietenie,
Dani Cucu, Consultant fiscal
Redactor-sef

Important
Cum procedeaza angajatorul pentru acordarea deducerilor?
In functie de venitul lunar al persoanei intretinute, angajatorul va proceda dupa cum urmeaza:
a) in cazul diminuarii nivelului deducerii personale: daca una dintre persoanele aflate in intretinere (pentru care salariatul beneficiaza de deducere personala) obtine in cursul anului un venit lunar mai mare de 250 lei lunar, angajatorul va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzatoare pentru persoanele ramase in intretinere incepand cu luna urmatoare celei in care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea catre angajator/platitor.
Salariatul este obligat sa instiinteze angajatorul in termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea deducerii personale in sensul diminuarii, astfel incat angajatorul sa reconsidere nivelul deducerii incepand cu luna urmatoare celei in care s-a produs.
________________________________________
Exemplul 1:
Venit brut lunar din salarii 900 lei
Deducere personala pentru 2 persoane in intretinere  acorda 450 lei
In luna Septembrie  1 persoana in intretinere depaseste plafonul de 250 lei
In luna Octombrie  Salariatul comunica angajatorului
Cum procedeaza angajatorul?
In luna Septembrie  Deducere personala pentru 2 persoane in intretinere
 acorda 450 lei
900 lei – Contributii obligatorii – 450 lei  Impozit mai mic
In luna Octombrie  Deducere personala pentru 1 persoane in intretinere
 reconsidera la 350 lei
900 lei – Contributii obligatorii – 350 lei  Impozit mai mare
________________________________________
Exemplul 2:
Venit brut lunar din salarii 900 lei
Deducere personala pentru 2 persoane in intretinere  acorda 450 lei
In luna Septembrie  1 persoana in intretinere depaseste plafonul de 250 lei
In luna Noiembrie  Salariatul comunica angajatorului
Cum procedeaza angajatorul?
In luna Septembrie  Deducere personala pentru 2 persoane in intretinere
 acorda 450 lei
900 lei – Contributii obligatorii – 450 lei  Impozit mai mic
In luna Octombrie  Deducere personala pentru 1 persoane in intretinere
 initial acorda 450 lei, dupa comunicare reconsidera la 350 lei
Initial: 900 lei – Contributii obligatorii – 450 lei  Impozit mai mic
Dupa comunicare: 900 lei – Contributii obligatorii – 350 lei  Impozit mai mare
________________________________________
b) in cazul majorarii nivelului deducerii personale: daca salariatul solicita acordarea deducerii pentru persoane aflate in intretinere (care obtin in cursul anului un venit lunar mai mic de 250 lei lunar), angajatorul va incepe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana in intretinere, odata cu plata drepturilor lunare ale lunii in care salariatul a depus documentele justificative.
Exemplu:
Venit brut lunar din salarii 900 lei RON
Deducere personala (0 persoane in intretinere)  acorda 250 lei RON
Septembrie  1 persoana in intretinere se incadreaza in plafonul de 250 lei sau
 nastere copil
Noiembrie  comunicare si depunere documente justificative la angajator
Cum procedeaza angajatorul?
Incepe acordarea deducerii de 350 lei numai cu luna noiembrie:
Septembrie si Octombrie  acorda deducere personala pentru 0 persoane in intretinere
 acorda 250 lei
900 lei – Contributii obligatorii – 250 lei  Impozit mai mare

Noiembrie Deducere personala pentru 1 persoana in intretinere
 acorda 350 lei
900 lei – Contributii obligatorii – 350 lei  Impozit mai mic
In situatia in care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior aparitiei evenimentului care majoreaza nivelul acesteia, angajatorul va acorda deducerea personala reconsiderata odata cu plata drepturilor salariale aferente lunii in care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
In situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat incepand cu luna constatarii.
Cu alte cuvinte, daca este vorba de diminuarea deducerii, respectiv majorarea bazei de calcul a impozitului si implicit stabilirea unui impozit de plata, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.
In situatia in care, la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator/platitor, exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii intre acesta si persoana fizica, atunci se procedeaza astfel:
 impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii, incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia;
 impozitul neretinut se retine de angajator/platitor din veniturile din salarii, incepand cu luna constatarii si pana la lichidarea acestuia.
Noutati legislative
• Ordinul presedintelui Casei nationale de asigurari de sanatate nr. 903 din 19 noiembrie 2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 617/2007, publicat in Monitorul Oficial nr. 827 din 4 decembrie 2007.
Persoanele care realizeaza exclusiv venituri din salarii care, potrivit Codului fiscal, nu sunt impozabile, au obligatia platii contributiei lunare calculate la un salariu de baza minim brut pe tara. Contributia pentru aceste persoane se retine de catre angajator si se vireaza prin organele fiscale teritoriale.
Persoanele care au calitatea de salariat, precum si coasiguratii acestora vor putea face dovada calitatii de asigurat pe baza adeverintei emisa de CNAS sau cu adeverinta eliberata de angajatori, al carei model este prevazut in Anexa la ordin. Termenul de valabilitate a adeverintei eliberate de angajatori este de 3 luni de la data emiterii.
• Ordinul ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse nr. 1.019 din 23 noiembrie 2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 340/2001, publicat in Monitorul Oficial nr. 831 din 5 decembrie 2007.
Printre modificarile importante se afla noua definitie a venitului brut realizat lunar. Astfel, acesta semnifica totalitatea veniturilor in bani sau in natura, indiferent de fondurile din care acestea se achita, realizate de asiguratii care se afla in una sau mai multe dintre situatiile de la art. 5 alin. (1) pct. I si II din lege.
In venitul brut realizat de aceste categorii de persoane sunt incluse si acele venituri in bani sau in natura care sunt obtinute ca urmare a desfasurarii unor activitati remunerate, in folosul unor entitati, altele decat angajatorul/angajatorii la care se deruleaza activitatea de baza.
De asemenea, nu mai sunt exceptate de la calculul contributiei de asigurari sociale sumele obtinute in baza unei conventii civile de prestari de servicii sau executari de lucrari de catre persoanele care au incheiate contracte individuale de munca si de catre beneficiarii unei pensii pentru limita de varsta.
• Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 2.250 din 21 noiembrie 2007 privind aprobarea Procedurii de solutionare a cererilor de restituire a taxei pe valoarea adaugata depuse in conditiile titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata" din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial nr. 834 din 5 decembrie 2007.
Pe langa detalierea procedurii de solutionare a cererilor de restituire a taxei pe valoarea adaugata, actul normativ stabileste faptul ca procedura se aplica si cererilor de restituire aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a acestuia. De asemenea, este aprobat si modelul si continutul formularului "Decizie de restituire a taxei pe valoarea adaugata" utilizat in cadrul procedurii.
• Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2.002 din 12 noiembrie 2007 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei platii salariilor la institutiile publice, publicat in Monitorul Oficial nr. 836 din 6 decembrie 2007.
A facut obiectul modificarii lista esalonarii pe zile a platii salariilor ordonatorilor principali de credite si a institutiilor publice subordonate.


Intrebari si raspunsuri

• Unde depun sediile secundare ale angajatorilor fisele fiscale?
Fisele fiscale se depun de catre angajatori la unitatea fiscala in a carei raza teritoriala isi au domiciliul fiscal sau sunt luati in evidenta fiscala, dupa caz. Termenul de depunere a fiselor fiscale este pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul fiscal expirat.
Angajatorii care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 salariati sunt obligati sa solicite inregistrarea fiscala a acestora, ca platitori de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla fiecare punct de lucru.
Sediile secundare ale angajatorilor persoane juridice, inregistrate ca platitori de impozit pe venitul din salarii, depun fisele fiscale ale angajatilor proprii la organul fiscal in a carui raza teritoriala sunt inregistrate.
In cazul in care, la data depunerii fiselor fiscale, sediul secundar este desfiintat, depunerea fiselor fiscale se va face de catre persoana juridica de care a apartinut sediul secundar la organul fiscal in a carui raza teritoriala este inregistrata aceasta.
In situatia in care un angajat a lucrat in cursul anului fiscal la mai multe sedii secundare ale aceluiasi angajator-persoana juridica, se va intocmi o singura fisa fiscala care va fi depusa de sediul secundar in evidentele caruia figureaza la data de 31 decembrie a anului de raportare.
• Cum se impoziteaza uniformele obligatorii de care beneficiaza functionarii publici?
Potrivit art. 55 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, precum si a uniformelor obligatorii ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare reprezinta venituri neimpozabile.
In aceasta categorie sunt incluse contravaloarea echipamentului individual de protectie cu care este dotat fiecare participant in procesul muncii pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc, contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat in vederea utilizarii lor in timpul procesului muncii pentru a-i proteja imbracamintea si incaltamintea, uniformele obligatorii si altele asemenea utilizate in procesul de munca.
Potrivit art. 32 din Statutul functionarilor publici aprobat prin Legea nr. 188/1999 republicata, functionarii publici vor primi gratuit uniforme daca, potrivit legii, sunt obligati sa poarte asemenea imbracaminte.
In situatiile care exced acestor cazuri imbracamintea acordata sau sumele de bani care ar fi date salariatilor de catre angajatori reprezinta avantaje in natura sub forma de foloase primite de salariat ca urmare a prevederilor contractului individual de munca.


Jurisprudenta
Salarizare. Diferente drepturi salariale personal medical incadrat conform grilei de salarizare „clinic”. Tichete de masa – personal medical incadrat in unitatile sanitare clinice (Decizie nr. 1913 din 10.09.2007 a Curtii de Apel Craiova – Sectia conflicte de munca)

Reclamanta S.E. a chemat in judecata paratul Spitalul Clinic de urgenta Nr. 1 Craiova, solicitand instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa oblige paratul la:

• plata unei despagubiri reprezentand contravaloarea tichetelor de masa neacordate in perioada 01.10.2004 – 31.05.2006;
• plata diferentelor dintre drepturile salariale care i se cuveneau potrivit salarizarii din unitatile clinice si salariile efectiv platite in varianta „neclinic” in perioada 01.10.2004 – 31.05.2006;
• efectuarea inscrierilor corecte in carnetul de munca a modificarilor salariale stabilite prin hotarare judecatoreasca si
• plata cheltuielilor de judecata.

Tribunalul Dolj, prin sentinta nr. 2217/11dec.2006 pronuntata in dosarul nr. 2478/CM/2006, a admis in parte actiunea formulata de reclamanta S.E. impotriva paratului Spitalul Clinic de urgenta Nr. 1 Craiova.

A fost obligat paratul sa achite reclamantului diferenta dintre drepturile salariale cuvenite potrivit salarizarii in unitatile sanitare clinice pentru perioada 01.10.2004 – 31.05.2006 cu indexarile si majorarile survenite si salariile efectiv platite in aceasta perioada si sa efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetul de munca al reclamantului.

A respins capatul de cerere privind obligarea paratului la despagubiri reprezentand contravaloarea tichetelor de masa.
A fost obligat paratul sa achite reclamantei suma de 300 RON, reprezentand contravaloarea tichetelor de masa.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca reclamanta S.E. este angajata Spitalului Clinic Municipal Filantropia in functia de asistent medical principal avand locul de munca la Cabinetul medical Liceul „Tudor Arghezi” Craiova, avand incheiat contract individual de munca.
Cererea reclamantei privind plata drepturilor banesti calculate potrivit grilelor de salarizare din unitatile clinice vizeaza perioada noiembrie 2004 – noiembrie 2006.

Potrivit Anexei IV/I din O.U.G. nr. 24/2000, salarizarea in unitatile sanitare a fost stabilita diferentiat pentru unitati sanitare si de asistenta sociala, altele decat cele clinice (pct. 1) si unitati clinice, institute si centre medicale (pct. II).
In cuprinsul Anexei I sunt prevazute grilele de salarizare in mod diferentiat pentru unitatile clinice si alte unitati decat cele clinice.

Art. 8 lit. h) din Legea nr. 270/2003 modificata prin O.G. nr. 40/2004 defineste spitalul clinic ca fiind spitalul care are in componenta cel putin doua clinici universitare care asigura asistenta medicala, desfasoara activitate de invatamant, cercetare stiintifica medicala si de educatie continua, definitie preluata si de dispozitiile Legii nr. 95/2006.

Parti ale contractului individual de munca sunt reclamanta si spitalul clinic parat si, prin urmare, in intervalul litigios, salariul reclamantei trebuia calculat conform grilei de salarizare in varianta pentru unitatile clinice si din aceste considerente, instanta a constatat intemeiat capatul de cerere privind drepturile banesti calculate potrivit grilelor de salarizare din unitatile clinice pentru perioada noiembrie 2004 – noiembrie 2006.

Cu privire la cererea reclamantei privind obligarea unitatii-parate de a efectua inscrierile corecte in carnetul de munca a modificarilor de salariu, instanta a considerat ca aceasta este intemeiata, aceasta obligatie fiind o consecinta directa a admiterii capatului de cerere privind drepturile banesti si rezultand din prevederile art. 7 alin. (2) din Decretul nr. 92/1976.

Cu privire la capatul de cerere referitor la acordarea de despagubiri constand in c.valoarea tichetelor de masa, instanta a retinut ca, desi spitalele publice sunt unitati finantate integral din venituri proprii, in ceea ce priveste finantarea cabinetelor medicale scolare exista dispozitii speciale exprese, respectiv H.G. nr. 529/2002 care in anexa, la pct. I – 11 prevede ca aceste unitati sanitare sunt finantate integral de la bugetul de stat.

In acest sens este si nota la teza 11 a pct. 1, respectiv „unitatile sanitare de la pozitiile 11, 12 si 13 care nu au personalitate juridica finantate din venituri extrabugetare provenite inclusiv din contractele cu Casele de asigurari de sanatate se finanteaza de la bugetul de stat prin Ministerul Sanatatii si Familiei, de la titlul „Transferuri”.

In concluzie, sunt aplicabile dispozitiile legilor bugetului de stat pe anii 2004 – 2006, respectiv art. 46 (4) din Lg. nr. 507/2003, art. 40 din Legea nr. 511/2004 si art. 24 din Legea nr. 379/2005 care prevad ca in bugetele institutiilor publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv ale activitatilor finantate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masa, intrucat in buget nu sunt prevazute sume cu aceasta destinatie.

Deci, cu privire la neacordarea tichetelor de masa nu poate fi retinuta o culpa a angajatorului si nici crearea unui prejudiciu material in patrimoniul salariatului, pentru a fi angajata raspunderea angajatorului-parat potrivit dispozitiilor art. 269 din Codul muncii.

Impotriva sentintei Tribunalului Dolj au declarat recurs reclamanta S.E. si paratul Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova pe care o considera nelegala si netemeinica. In recursul reclamantei se invoca urmatoarele:

• pe intreaga perioada litigioasa, a avut raport juridic de munca cu paratul, avand astfel calitatea de persoana incadrata intr-o unitate sanitara publica;
• arata ca spitalul reclamat este o institutie publica finantata integral din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare, conform Ordonantei Guvernului nr. 40/2004 de modificare si completare a Legii Spitalelor nr. 270/2003, lege in vigoare pe perioada dedusa judecatii;
• recurenta-reclamanta invoca si faptul ca, potrivit legii, veniturile proprii ale intimatului-parat provin din sumele incasate pentru servicii medicale prestate pe baza de contracte incheiate cu Casele de asigurari de sanatate si din alte surse;
• totodata, arata ca acordarea tichetelor de masa reprezinta pentru recurenta-reclamanta un drept recunoscut prin Legea speciala, respectiv O.U.G nr. 115/2004 privind salarizarea si alte drepturi contractuale ale personalului contractual din unitatile sanitare publice, derogatorie de la dreptul comun in materie statuat de Legea nr. 142/1998.

Se arata ca instanta de fond a gresit in aplicarea textelor de lege incidente insusindu-si punctul de vedere al intimatului-parat cu privire la un criteriu discriminatoriu, pe care nicio norma juridica nu l-a prevazut, acela al locului de munca, incalcandu-se astfel principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii, prevazut in art. 5 alin. (1) Codul muncii, in mod neintemeiat acceptand criteriul acordarii tichetelor de masa doar salariatilor cu locuri de munca in sectiile cu paturi.

Arata ca singura conditie impusa de legiuitor pentru a fi beneficiarul tichetelor de masa este aceea de a fi incadrat intr-o unitate sanitara publica finantata din venituri proprii.

In consecinta, arata recurenta-reclamanta, in cauza s-a realizat o discriminare evidenta pentru ca, pe de o parte, norma juridica (art. 23 din O.U.G nr. 115/2004) a facut referire la personalul incadrat in unitati sanitare, fara alte criterii cum ar fi: locul de munca sau criteriul finantarii muncii individuale.

Pe de alta parte, in toata perioada litigioasa, intimatul-parat a acordat tichete de masa altor categorii de salariati, in care recurenta-reclamanta nu a fost inclusa.

Recurenta-reclamanta concluzioneaza ca in materie exista o consecventa a legiuitorului – in sensul aplicarii dispozitiilor Legii Bugetului de stat pe anii 2004 – 2006, respectiv art. 46 alin. (4) din Legea nr. 507/2003, art. 40 din Legea nr. 511/2004 si art. 24 din Legea nr. 379/2005 – care au prevazut in Bugetul institutiilor publice, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, sume cu destinatie precisa in care nu sunt incluse cele pentru acordarea tichetelor de masa, cu exceptia institutiilor finantate integral din venituri proprii, recurenta-reclamanta fiind angajata unei astfel de institutii finantate integral din venituri proprii si deci fiind prejudiciata prin neacordarea tichetelor de masa.

Recurentul-parat invoca in motivele de recurs nelegalitatea hotararii, deoarece instanta nu a avut in vedere toate mijloacele de proba, respectiv adresele depuse prin care s-a facut dovada personalului care beneficiaza de salarizarea pe grila „clinic” si in care recurenta-reclamanta nu se incadreaza, deoarece nu indeplineste, prin activitatea ce o desfasoara in cadrul cabinetului medical activitate de invatamant sau cercetare stiintifica medicala si educatie continua.

In plata pe grila „clinica” intra doar ambulatoriu de specialitate in cazul in care ponderea paturilor din sectiile si compartimentele clinice este de cel putin 70% din nr. total de paturi al spitalului.

De asemenea, nu a facut dovada desfasurarii activitatii continue de cercetare medicala si de invatamant superior medical.

Analizand legalitatea si temeinicia sentintei recurate in raport cu motivele invocate si apararile formulate, vazand probatoriu administrat si avand in vedere si prevederile art. 3041 C.pr.civila, se apreciaza ca recursul reclamantei este fondat, iar recursul paratei este nefondat din urmatoarele considerente:

Tichetele de masa reprezinta o alocatie individuala de hrana, acordata titularilor unui contract individual de munca, suportata integral de persoana fizica ori persoana juridica care are calitatea de angajator, asa cum stabileste art. 1 alin. (1) din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masa.

In cazul in care, la nivelul de ramura de unitate, a fost negociat un contract colectiv de munca, modalitatea si conditiile de acordare a tichetelor de masa sunt stabilite prin intermediul acestui contract.

Desi intimatul-parat in calitatea sa de angajator a acordat tichete de masa salariatilor cu locul de munca in sectiile cu paturi, in laboratoare, servicii si compartimente functionale din cadrul spitalului, in mod nejustificat nu a acordat acest drept si celorlalte categorii de salariati.

Cu toate ca salariatii au invocat raporturi juridice de munca, respectiv existenta unor contracte individuale de munca incheiate cu intimatul-parat, acesta a motivat fara un temei legal, ca primii sunt platiti din veniturile proprii ale unitatii spitalicesti, iar ceilalti de la bugetul de stat.

Aceasta distinctie in acordarea tichetelor de masa nu rezulta din niciun act normativ invocat in cauza, singura conditie pentru a beneficia de tichete de masa fiind aceea a incadrarii intr-o unitate sanitara publica finantata din venituri proprii, criteriul angajarii intr-o subunitate fara personalitate juridica nefiind relevant, atata timp cat aceasta subunitate este cuprinsa in structura organizatorica a unitatii sanitare publice.

Intimata a invocat in apararea sa dispoz. Anexei 1 pct. 11 din Hotararea Guvernului nr. 529/2002 potrivit careia cabinetele medicale din gradinite si scoli sunt finantate de la bugetul de stat, iar recurenta a invocat in sustinerile sale prevederile Anexei nr. 2 din aceeasi H.G., respectiv pct. II, potrivit careia spitalele sunt unitati sanitare finantate integral din venituri extrabugetare din sistemul de asigurari sociale de sanatate.

Interpretand numai aceste dispozitii, se constata ca recurenta are contract individual de munca incheiat cu spitalul intimat in cauza, deci raportul juridic este stabilit direct si neconditionat cu acest angajator pe de o parte, iar pe de alta parte nu se poate trece peste raporturile de munca stabilite cu angajatorul in favoarea criteriului locului efectiv de desfasurare a activitatii, intrucat acesta ar fi un criteriu discriminatoriu, care ar incalca grav dispoz. art. 5 alin. (1) si art. 39 alin. (1) lit. d) din Codul muncii.

Din punct de vedere constitutional o hotarare de Guvern nu poate adauga si nu poate modifica o lege, iar actele normative in materie sunt unitare in reglementarile privitoare la acordarea tichetelor de masa in domeniul sanitar.

Astfel, Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, reprezinta dreptul comun in materie, cadrul general pentru toate activitatile din toate ramurile de servicii la nivel national.

In domeniul sanitar, sunt aplicabile:

• dispozitiile Legii nr. 270/2003, care in art. 35 alin. (1) defineste „spitalele publice”, definitie din care rezulta sursa de finantare si modul de functionare, respectiv faptul ca sunt institutii publice finantate integral din venituri proprii, ce functioneaza pe principiu autonomiei financiare;
• dispozitiile O.U.G. nr. 115/2004 potrivit cu care, conf. art. 35, personalul incadrat in unitatile sanitare publice finantate integral din venituri proprii, realizate prin sistemul asigurarilor sociale de sanatate beneficiaza lunar de 20 tichete de masa.

Nici Legea bugetului de stat nu contravine acestor reglementari aplicabile domeniului sanitar, deoarece in art. 24 din Legea nr. 379/2005, de exemplu, institutiile finantate integral din venituri proprii (cum este situatia spitalelor) sunt excluse din categoria institutiilor publice in bugetele carora nu sunt cuprinse sume pentru acordarea tichetelor de masa.

Trebuie precizat ca sumele alocate pentru tichetele de masa sunt sume fixe ce nu se iau in calcul nici pentru angajator si nici pentru angajat la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.

Ele reprezinta alocatii individuale de hrana ce se acorda titularilor unui CIM si ca atare, nici nu poate fi stabilita o legatura directa si determinanta intre aceste sume si salarii, neavand practic relevanta sursa de finantare a salariilor angajatilor chiar daca aceasta finalmente ar fi diferita, ramanand obligatia legala de acordare a alocatiei de hrana.

Daca s-ar adopta un astfel de criteriu, acesta ar fi discriminatoriu fata de anumite categorii de angajati ai aceluiasi sistem, cum este cel de sanatate publica, fapt ce contravine prevederilor art. 5 alin. (1) si art. 39 alin. (1) lit. d) din Codul muncii.

In contextul analizei facute, se are in vedere si continutul contractului colectiv de munca la nivelul ramurii sanitare pe perioada 2005 – 2007, unde in art. 139 se prevede ca angajatorul este obligat sa acorde tichetele de masa potrivit Legii nr. 142/1998 si in conformitate cu prevederile legale prevazute pentru unitatile finantate de la bugetul de stat si de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

Cu referire la recursul paratei se constata ca, prin actiune reclamanta, care este angajata a paratului Spitalul Clinic Municipal „Filantropia” in functia de asistent medical principal, avand incheiat CIM si locul de munca la cabinetul medical Liceul „Tudor Arghezi”, a solicitat plata drepturilor banesti calculate potrivit grilelor de salarizare din unitatile clinice in perioada mentionata in actiune si in care salarizarea in sectorul sanitar era reglementata prin O.U.G nr. 123/2003.

In cuprinsul art. 2 (1) al Ordonantei se stabileste ca salariile de baza prevazute in Anexele la O.U.G. nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobata prin Legea nr. 383/2001 cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost majorate prin O.U.G. nr. 191/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 220/2003, la limita minima si la limita maxima se majoreaza cu 6% fata de nivelul din 31 decembrie 2003, incepand cu 01 ian. 2004 si cu 6% fata de nivelul din 30 sept. 2004, incepand cu 01 oct. 2004.

Potrivit Anexei 4/1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2000, salarizarea in unitatile sanitare a fost stabilita diferentiat pentru unitati sanitare si de asistenta sociala, altele decat cele clinice (pct.1) si unitati clinice, institute si centre medicale (pct.2).

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2004, intrata in vigoare la 01.01.2005, s-a stabilit in art. 4 ca sistemul de salarizare cuprinde salariile de baza, sporurile, premiile si alte drepturi, iar in art. 5 ca salariile de baza pentru personalul de executie sunt diferentiate pe functii, grade si trepte profesionale si sunt prevazute in Anexele nr. I-IV.

In Anexa I sunt prevazute grilele de salarizare in mod diferentiat pentru unitatile clinice si alte unitati decat cele clinice.

Asa cum mentionam mai sus, art. 8 lit. h) din Lg. 270/2003 modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 40/2004 defineste spitalul clinic. Textele enuntate vizeaza incadrarea unitatii sanitare in categoria spitalelor clinice fara a face referire la salarizare.

Critica recurentului ca reclamanta nu desfasoara activitati de invatamant, cercetare stiintifica medicala si de educatie continua nu este fondata, deoarece conditia desfasurarii acestor activitati nu priveste activitatea concreta desfasurata de toate cadrele medicale angajate la Spitalul clinic, legea stabilind o singura grila de salarizare pentru personalul angajat in unitatile clinice, neexistand o dispozitie de inlaturare a personalului medical din cadrul cabinetelor medicale din unitatile scolare de la salarizarea „clinic”.

Un alt argument este si cel care rezulta din faptul ca, reclamanta are incheiat contract de munca individual cu parata, iar salariul acesteia trebuie calculat conform grilei de salarizare a Spitalului Clinic.

Adresele invocate de catre recurentul-parat din care rezulta ca este reglementata plata pe grila „clinic” a Ambulatoriului de specialitate nu poate fi primita, deoarece acestea preced textele legale anterior precedate.

In considerarea celor expuse, vazand si dispoz. art. 269 Codul Muncii, in conformitate cu prevederile art. 312 al. (1) C.pr.civila, recursul paratului urmeaza a fi respins, recursul reclamantei urmeaza a fi admis, va fi modificata in parte sentinta, in sensul ca admite si cererea in despagubiri, fiind obligat paratul catre reclamanta la plata unei despagubiri banesti egale cu c. valoarea tichetelor de masa cuvenite reclamantei proportional cu timpul lucrat pe perioada octombrie 2004 – mai 2006.

Special
Declaratia pe propria raspundere a persoanelor care se afla in una dintre situatiile de la art. 5 alin. (1) pct. I sau II din Legea nr. 19/2000 si care desfasoara si alte activitati decat cele care decurg din aceste calitati.

Persoanele care la data de 1 ianuarie 2008 realizeaza venituri brute care nu sunt incasate ca urmare a incadrarii in una dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. (1) pct. I sau II din Legea nr. 19/2000 au obligatia ca, pana la data de 1 februarie 2008, sa declare unitatii de la care obtin astfel de venituri daca, in acelasi timp, la alta unitate, se afla si in una dintre aceleasi situatii.
Persoanele care, dupa data de 1 ianuarie 2008, vor obtine astfel de venituri fac aceasta declaratie la inceputul derularii respectivei activitati.
Art. 5 alin. (1) pct. I sau II din Legea nr. 19/2000 se refera la urmatoarele categorii de persoane:
• persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici;
• persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici.
Pentru model - clic aici!

________________________________________
Salarizarea de la A la Z, CASETA TEHNICA

Redactor-sef: Dani Cucu

Manager Centru de Profit: Antoaneta Paraschiv
Manager produs: Andreea Micu

Redactia: Bdul Natiunile Unite, nr. 4, Gemenii Center, sector 5, Bucuresti; telefon 021/317.25.87.
Corespondenta: Ghiseul extern 3 - O.P. 39, sector 3, Bucuresti

****

Salarizarea de la A la Z: Newsletter electronic saptamanal editat de Rentrop&Straton - Grup de Editura si Consultanta in Afaceri.

Presedinte-Director General: George Straton
Director Executiv: Cipriana Tanase
Director Editorial: Florin Campeanu
Director Creatie-Productie: Cristina Straton
Director Economic: Mariana Netoiu
Director Comercial: Valentin Tanase

ISSN: 1843-2719
Copyright Rentrop & Straton, 2007
________________________________________

Acest newsletter saptamanal este conceput pentru informarea permanenta a abonatilor sai, dar nu are intentia sa se substituie reglementarilor legale in vigoare. Editorul Salarizarea de la A la Z nu isi asuma nici o responsabilitate pentru pierderile ocazionate persoanelor fizice sau juridice care actioneaza sau se abtin de la actiuni ca urmare a citirii materialelor publicate in acest newsletter.