Continutul contractului individual de telemunca

Continutul contractului individual de telemunca
10 Iulie 2009Autor: drd. Ana Cioriciu Stefanescu


" Acordul-cadru european privind telemunca S/2002/206.01.02, incheiat la Bruxelles in 2002 intre partenerii sociali[1] defineste telemunca in art. 2 alin. (1) ca fiind acea forma de organizare sau/si de realizare a muncii utilizand tehnologiile informatice in cadrul unui contract sau a unei relatii de munca, in care munca - ce ar putea fi realizata, in egala masura, in localurile angajatorului - este efectuata in afara acestora, in mod regulat. In continuare, in art. 2 alin. (2) din acelasi acord se precizeaza ca partea care presteaza munca intr-un astfel de contract poarta denumirea de telesalariat.
Contractul individual reglementat de actul de mai sus este indiscutabil un contract de munca avand ca particularitate faptul ca munca se desfasoara in conditiile tehnologiilor informatiilor la domiciliul telesalariatului sau in alt loc ales de acesta, cu exceptia locatiilor angajatorului.
In Romania desi nu avem reglementari specifice pentru telemunca nimic nu se opune ca un astfel de contract individual de munca sa se poata incheia si se si incheie, de altfel, in practica. Suntem in prezenta unui contract numit, grefat pe contractul individual de munca la domiciliu reglementat de art. 105-107 din Codul muncii2. Se poate spune chiar ca reprezinta o forma avansata a acestuia, urmare a globalizarii si tendintei tot mai accentuate de dezvoltare informationala si tehnico-stiintifica3.
Referindu-ne la continutul contractului individual de telemunca, avem in vedere clauzele acestuia, adica drepturile si obligatiile corelative asupra carora telesalariatul si angajatorul au convenit pe baza elementelor ce au facut obiectul informarii.
Ca orice contract individual de munca si contractul individual de telemunca are in continutul sau, o parte legala si una conventionala.
Partea legala se refera la drepturi si obligatii cuprinse in actele normative ce reglementeaza raporturile de munca obisnuite precum si in reglementarile speciale cu privire la telemunca. Acestea, avand caracter de ordine publica, duc la consecinta ca partile nu pot deroga de la ele spre a crea telesalariatului un regim mai greu (defavorabil), sub sanctiunea nulitatii. Partea conventionala reprezinta acea parte a contractului lasata la liberul acord de vointa al partilor, dar, si in acest caz, cu respectarea normelor legale, a contractelor sau acordurilor colective de munca, a ordinii publice si a bunelor moravuri. In acest sens este si art. 37 din Codul muncii autohton potrivit caruia drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca si al celui individual de munca.
In Italia, primul acord colectiv incheiat in 1994 la nivelul de societatii Saritel in materie de telemunca stabilea in principal4: pastrarea pentru telelucratori a tuturor drepturilor de care beneficiau ceilalti angajati; furnizarea de catre societate a intregii instrumentatii necesare pentru munca la domiciliu; instalarea unei a doua linii telefonice de munca in locuintele telelucratorilor pe cheltuiala societatii; plata unei indemnizatii catre lucratori pentru acoperirea costurilor suplimentare pentru munca la domiciliu; furnizarea unei asigurari pentru a acoperirea eventualelor daune cauzate membrilor familiei de catre aparatura societatii utilizata in casa; desemnarea unei persoane care sa asigure asistenta pentru telelucratori si comunicarea intre acestia, inclusiv care sa aiba sarcina furnizarii suportului tehnic si a conectarii cu sediul angajatorului etc.; organizarea de intalniri periodice cu telelucratorii, chiar si prin intermediul audioconferintelor sau videoconferintelor.
De asemenea, acordul pentru telemunca incheiat in 1995 la nivelul societatii Italtel referitor la un grup salariati cu atributii in cercetare, analisti de sistem si personal pentru dezvoltare software prevedea urmatoarele puncte de baza5: activitatea sa fie prestata la domiciliul telelucratorului, cu programarea de intoarceri periodice in societate, pentru contacte si verificari necesare unei corecte desfasurari a activitatii sale; desfasurarea telemuncii sa corespunda sarcinilor obisnuite ale telelucratorului, la nivelul categoriei de incadrare din care face parte; societatea sa instaleze la domiciliul telelucratorului o locatie completa de munca adecvata cerintelor activitatii si care sa includa aparate de conectare cu sistemul informatic al societatii, cu costurile in sarcina societatii; telelucratorul sa se angajeze sa utilizeze locatia de munca exclusiv in interesul societatii si sa respecte normele de siguranta, inclusiv prin abtinerea de a interveni in vreun fel asupra aparaturii si a instalatiei generale; telelucratorul sa nu permita unor terti utilizarea aparaturii si a instalatiei generale; stabilirea programului de lucru sa fie la latitudinea telelucratorul, cu exceptia a cel putin doua ore consecutive stabilite de comun acord pentru a fi garantata disponibilitatea pentru comunicari cu societatea; interdictia prestatiilor suplimentare, pe timp de noapte si in zile de sarbatoare, cu exceptia cazului cand la cererea explicita a angajatorului acestea sunt necesare in cadrul birourilor societatii; angajatorul sa asigure telelucratorul impotriva accidentelor de munca; telelucratorul sa respecte obligatia de confidentialitate cu privire la datele si informatiile societatii aflate in posesia sa si/sau disponibile in sistemul informativ al societatii.
Studiul intocmit de Fundatia Hans-Boeckler in anul 2000 cuprinde analiza a 68 de acorduri de telemunca incheiate intre consiliile de munca si angajatori. 53 dintre ele au fost incheiate in 1997 sau mai tarziu ceea ce inseamna ca sunt relativ recente. 26 dintre acorduri apartin sectorului public. 6 Redam in continuare cateva aspecte reliefate in acest studiu.
In majoritatea acordurilor telemunca apare in forma ei de telemunca rotativa. Telemunca prestata exclusiv la domiciliu este doar in mod exceptional permisa. In toate cele 68 de acorduri telemunca apare in cadrul unei relatii de munca deja existenta sau in continua desfasurare, ceea ce presupune ca prin aceste acorduri telemuncitorului ii este garantat dreptul de a-si ocupa fostul loc de munca.
Doar in 5 contracte este stipulata o preioada de training special pentru a pregati telemuncitorii pentru sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca.
Aproape jumatate din aceste acorduri specifica cerinte pentru locul de telemunca, precum: locatia trebuie sa fie corespunzatoare (spatiu suficient, lumina suficienta, camere inalte), locul de munca trebuie sa raspunda cerintelor ergonomice).
Multe acorduri prevad faptul ca locul de munca trebuie sa fie inspectat de un reprezentant al companiei impreuna cu consiliul de munca inainte de inceperea telemuncii. Un rol foarte important il joaca clauzele care il obliga pe angajator sa-si informeze telemuncitorul despre regulile de securitate si sanatate a muncii.
Toate acordurile prevad ca telemunca este voluntara. Sunt unele acorduri care specifica in mod clar ca atat angajatorul cat si salariatul pot refuza sa accepte telemunca fara a mentiona si motivele. In majoritatea acordurilor se specifica ca telemunca poate sa fie stabilita pentru o perioada determinata. Acest lucru releva faptul ca telemunca este considerata inca un experiment. In plus perioadele de proba sunt reglementate in mod regulat.
Detaliile organizatorice ale telemuncii sun legate de procesul de munca. Se specifica obiectivele realiste pe care trebuie sa le indeplineasca telemuncitorul in vederea eliminarii pericolului ca acesta sa fie exploatat. In anumite acorduri se determina ce informatii si cui trebuie sa le dea telemuncitorul.
Timpul de lucru este o chestiune importanta de analizat in majoritatea acordurilor: cea mai des intalnita distributie a timpului de munca este cea agreata de catre management si telemuncitor.
Unele acorduri prevad ca timpul in care telemuncitorul trebuie sa fie la dispozitia angajatorului sa fie determinat. Legat de controlul acestuia, cele mai multe acorduri ii dau posibilitatea telemuncitorului sa-si tina evidenta orelor lucrate. Asfel, angajatorul stabileste un fel de jurnal care devine relevant pentru stabilirea orelelor suplimentare si plata acestora.
Clauzele privind plata sunt foarte rar prevazute in aceste acorduri.
O problema importanta priveste costurile locului de telemunca. Confrom acestor acorduri angajatorul trebuie sa suporte toate costurile legate de intretinerea acestuia, precum chirie, lumina, electricitate, telefon, mobilier.
Sunt stipulate si clauze care permit sau limiteaza utilizarea in interes personal a echipamentului de telemunca.
Un alt aspect important care este mentionat in aceste acorduri se refera la protejarea datelor interne, astfel ca telemuncitorul este obligat sa ia toate masurile necesare pentru a proteja aceste date (parole de acces, coduri, antivirus). Aceste reguli tin de regulamentele privind raspunderea juridica. Gradul de vinovatie defineste posibilitatea pentru ca angajatului sa i se ceara sa plateasca despagubiri.
Majoritatea acordurilor contin reguli care reglementeaza in amanunt conditiile in care angajatorul sau reprezentantii sai sunt indreptatiti sa inspecteze locul de tele-munca. Unele acorduri fac referire la obtinerea prealabila a consimtamantului, altele stipuleaza ca telemuncitorul este obligat intotdeauna sa dea acces anagajatorului la locul de munca. Alte acorduri, foarte putine, stipuleaza obligatia telemuncitorului de a lasa o cheie astfel inca angajatorul sau reprezentantul sau sa poata inspecta locul de telemunca oricand se doareste acest lucru.
De asemenea, sunt specificate clauze referitoare la garantarea pentru telemuncitor de a avea acces la formarea profesionala.
Avand in vedere specificul si natura juridica a contractului individual de telemunca apreciem ca legiuitorul roman ar trebui sa accepte urmatoarele observatii pentru o viitoare reglementare expresa a acestuia: ca trebuie precizat expres ca salariatul lucreaza la domiciliu sau in alt loc ales de acesta cu exceptia localurilor angajatorului; ca un asemenea contact se poate incheia numai daca atributiile specifice functiei permit desfasurarea activitatii in conditiile tehnologiei informatiilor in locul mentionat mai sus; ca programul de lucru se stabileste de catre parti in functie de prestarea off-line sau on-line a telemuncii; ca angajatorul este in drept sa controleze activitatea telesalariatului in cadrul unui program negociabil; ca trebuie precizata modalitatea concreta de realizare a controlului activitatii telesalariatului – direct sau prin intermediul mijloacelor telematice; ca angajatorul trebuie sa furnizeze echipamentele tehnice utilizate de telesalariat; ca angajatorul trebuie sa asigure conectarea domiciliului cu sediul sau prin intermediul tehnologiilor informatice.
Dupa cum durata poate fi determinata sau munca se poate presta cu norma redusa de munca, in cadrul unui program inegal sau individualizat de munca, etc. in continutul contractului de telemunca trebuie cuprinse, dupa caz si clauzele specifice contractelor speciale reglementate de Codul muncii romanesc si anume: contractul individual de munca pe durata determinata (art. 80-86); contractul individual de munca temporara (art. 87-100); contractul individual de munca cu timp partial (art. 101-104); contracte cu programe inegale sau individualizate de munca (art. 114, respectiv art. 115).



--------------------------------------------------------------------------------

1 A se vedea pentru detalii http://ec.europa.eu/employment_social/news /2002/jul/telework_fr.pdf
2 Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificata si completata ulterior.
3 A. Cioriciu Stefanescu, Forme de prestare a muncii la domiciliu – elemente de drept comparat, in „Revista romana de dreptul muncii nr. 3/2008, p. 33.
4 F. Lucafo, Raporto di telelavoro. Regole Giuridiche e prassi contracttuali, Editura Cosa e come, Milano, 2007, p. 81.
5 Ibidem, p. 81-82.
6M. Colucci, C. Dirkx, C. Engels, A. Goldman, F. Hendrickx, A. Jacobs, E. Keating, J. Morin, A. Neal, B. Nystrom, J. E. Ray, J. Rojot, A. Swiatkowski, Di van den Broek, M. Weiss, J. Morin, A. Neal, B. Nystrom, J. E. Ray, J. Rojot, A. Swiatkowski, Di van den Broek, M. Weiss, European Framework Agreements and Telework: Law and Practice, A European and Comparative Study, Kluwer Law International, Olanda, 2007,p. 176-178.